4,602 matches
-
Middlesex! A trăit oare vreodată cineva Într-o casă atât de stranie? Atât de științifico-fantastică? Atât de futuristă și de depășită În același timp? O casă care să fie aidoma comunismului - mai bună teoretic decât În realitate? Pereții de un galben pal erau făcuți din blocuri de piatră octogonale, cu lemn de mahon pe margine, de-a lungul acoperișului. Pe toată fațada erau geamuri. Hudson Clark (al cărui nume Milton avea să-l pomenească mulți ani de-acum Încolo, deși nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
scufundător. Mă arătam și eu, pășind cu picioarele mele grele, cu apărători, și căscând gura prin masca de portar la fantastica viață subacvatică din jurul meu. Vedeam anemone răsărind dintre picioarele colegelor mele de clasă. Erau de toate culorile: negre, maronii, galben electric, roșu aprins. Mai sus, sânii li se bombau ca niște meduze, pulsând Încet, cu rozul Înțepător În vârf. Totul vălurea În curent, hrănindu-se cu plancton microscopic, crescând cu fiecare minut. Fetele timide, durdulii, erau ca leii de mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
toată intimitatea din culise, toată exuberanța emoțională intensă, temătoare, frivolă, provocată de Însușirea unei alte identitați. ― Nu cred c-ar trebui să folosim scenariul, declară acum Obiectul Obscur. Venise la repetiție arătând foarte profesionist, cu toate replicile ei subliniate cu galben. Puloverul Îl avea legat În jurul umerilor, ca pe o mantie. ― Cred c-ar trebui să ne Învățăm toți rolurile pe dinafară. Se uită pe rând de la un chip la altul. ― Altfel o să sune prea fals. Domnul da Silva zâmbea. Învățarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
dintr-o dată, la el În prag, venind din pădurile Detroitului ca Băiețelul Sălbatic din Aveyron, apărusem eu, Calliope Stephanides, de paisprezece ani. Eram un experiment În viață, Îmbrăcat În reiați albi și cu un tricou cu Fair Isle. Tricoul acesta galben pal, cu o ghirlandă de flori la gât, Îi spunea doctorului Luce că respingeam natura, exact așa cum prezicea teoria lui. Probabil că, văzându-mă, Îi venea greu să se abțină. Era un tip cu o minte strălucită, fermecător, obsedat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
vagabonzii: Geamurile erau sparte. Ușile împăienjenite, îmi amintesc seara când am venit să văd locul pe care avea să se ridice blocul meu (cumpărasem un apartament care nu exista deocamdată): era un amurg violet, gros ca păcura, mai diluat spre galben în zare. Peste tot atârnau de-a lungul cerului fire suspendate de telefon. Cartierul acela de ruine m-a înfiorat: cum aveam să locuiesc acolo? Și deodată toată mândria mea de a fi reușit să-mi cumpăr casa doar din
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
muți de emoție și de încântare (și de iubire, să fie limpede!), pe urmă s-a precipitat să ajungă mai iute la destinație și a nimerit cu fruntea în alt raft al bibliotecii, o scândură cu muchii tăioase vopsită-n galben, care i-a spart capul încât la tăierea moțului și la alegerea celor trei lucruri de pe tăviță a purtat deasupra unui ochi o uriașă gâlmă sângerie (această cicatrice, vrea, nu vrea, n-are cum s-o ascundă dacă doriți s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
ezoterice ale cotelor după care dibuiești o zonă înaltă sau joasă, cu venele acelea albastre continue sau punctate din care nu vei afla nicicând originea aristocrată a unei regiuni, ci doar rețeaua sa hidrografică, cu petele verzi ale pădurilor și galbenul spălăcit al pășunilor, cu toate cuburile albe și pitice prin care știința îți demonstrează rapid și irevocabil că omul există, ba chiar că și-a construit sate sau orașe, cu liniile drepte sau frânte, rareori curbe, ale potecilor și drumurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Încerc să recuperez dar, oricum avem nevoie de o jumătate de oră...!” Odată În plus, dovedind stăpânirea cu siguranță a volanului, Nando făcu un adevărat slalom depășind tot cei stătea În cale, alergînd cu mașina prin stopuri la limita dintre galben și roșu. Tony Pavone vizibil Înfricoșat de viteza exesivă a mașinei, Îi facu semn lui Nando să șofeze mai Încet, articulând. „Dragul meu prieten micșorează viteza, te rog să crezi, nu sunt un fricos dar, nu-mi face nici o plăcere
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
n-aveam cum s-o fac. CÎnd am văzut reacția lui Norman la floare, mi-am dat seama că s-ar putea să fi mers prea departe. Ziceai că l-a văzut pe dracu. S-a holbat la trandafirul cel galben din cana lui de cafea, cu ochii căscați, apoi s-a uitat În jur, pe urmă sub birou, de parcă ar fi fost Îngrijorat să nu-i sară cineva În spate. A luat trandafirul din cană și l-a pus pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
asta, el a dat jos din stivă cutia cea mai de sus, a pus-o pe podea și a Început să scoată din ea cărți, pe care le-a așezat În căruț. Am apucat să zăresc coperta cu roșu și galben a Cuibului, dinții uriași și Însîngerați ai șobolanului uriaș, Însă erau și foarte multe exemplare ale unei alte cărți, una cu copertă simplă cartonată și pagini dezlipite. A Încărcat În cărucior exemplare și dintr-una, și din cealaltă, după care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
altfel, în cele mai iridiscente, mai carnavalești, mai nebunesc de vesele culori. Toracele îi era de purpură viorie, chelicerii din cel mai scîn-teietor turcoaz, pântecul de culoarea delicioasă a ciclamei, cu perișori ca acel verde care abia se-ntinge în galbenul lămâilor, cu filiere roze și aproape invizibile inele frez. Aluniul, ultramarinul, galbenul-canar, ocrul și acajuul, verdele-albăstrui trecând lent, cu ape nesfârșite, în albastru-verzui, jadul, pana de păun, solzul de crotal, petalele strălucitoare, cărnoase, a miliarde de flori, toate se întindeau
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
ieșind din univers și extinzîndu-se triumfător în neconceputul de dincolo de univers. Nu exista o limită a creșterii extazului, a groazei, a arsurii, a urletului, a neomenescului, a înfiorării, a veninului, a voluptății, a morții și-a vieții și-a agoniei. Galbenul, nevăzut cu ochii, și țipătul, neauzit cu urechile, aura exterminatoare, creșteau și pulsau și vibrau, păianjenul își smucea tot mai puternic labele, ca un pui într-un ou, până când oul țestei mele s-a spulberat în țăndări și pe tot
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
totul se terminase. Am luat-o pe Dimitrov, apoi pe Viitor și ne-am oprit în curtea liceului, de unde porniserăm cu o săptămână în urmă. Nu mi-am luat rămas bun de la nimeni. Am plecat singur spre casă prin asfințitul galben sclipitor, tîrîndu-mi valiza cu greutate. Pe drum, o imagine stranie m-a izbit și mi-a rămas apoi gravată adânc în suflet: era o fundătură cu case vechi, în ruină. La etaj geamurile erau sparte, obloanele albastre atârnau putrede într-
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
de fier forjat negru ca smoala și, ridicîndu-se deasupra grilajului, la fel de negru în seara galbenă, un plop zvelt și delicat, urcând în cer o coamă de flacără. Un câine galben levita lângă zidul ruinat. Privind imaginea asta, negrul intens pe galbenul serii, imaginea asta pe care-o mai văzusem odată, aceeași suferință grea m-a copleșit din nou. "De ce un înger? Noaptea a venit", recitam printre lacrimi. "In arbori frunzele foșneau, /Prin somn apostolii gemeau./ De 175 ce un înger? Noaptea
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
c-un Crist famelic și cam debusolat, ce-ți atârnă de beregăți până la buricul îndopat cu miere de muiere, și cu brățări muzicale la laba mâinii prelungite-n cârnăciori delicați, ojați patriotic, adică în trei colori cunosc pe lume: roșu, galben și albastru, nepoțică dragă, da’ excitantă foc la viața moșului. Că de când nu te-am văzut multe nopți perpelite-n cearceafuri murdare și cleioase și zile grele de tânjală au trecut pe caldarâmul târgului noastru de-i nod de trafic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
vital și a avea acces astfel la „oracolele străzii“, ale zilei. Dar memoria e plină de secrete, capricioasă - nu-mi pot aminti visul, Văd că e deja ora nouă și n-am început încă să lucrez. Iau mănușile de plastic galben și șterg praful de pe pian. Praful - peliculă fotografică din înalt, sau piele vrând să ascundă o realitate. Un context nevăzut coexistă cu mine. În timp ce fac mișcări circulare cu mâinile îmi amintesc brusc visul: e ca o mișcare fină în creier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
noastre. Totul era cu-atît mai dezolant cu cât așteptasem primăvara ca pe o renaștere după infernul iernii. Lăsasem baltă paltoanele grele și, sub soarele umed și strălucitor, învîrtejiți în mirosul acela de cruditate, până și lepra atelierelor de pe Venerei, și galbenul de closet al școlii Silvestru ni se părea că au farmecul unei lumi noi și curate. Din curți auzeai tropot de copite, iar granitul lucios al caldarâmului începea să reflecte strâmb albastrul cerului; în locul beznei prin care-o condusesem toată
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
mici, înfățișînd, prin mulaje vopsite grosolan, viața în cambrian, silurian, devonian (doar niște forme subacvatice, greu de identificat, un soi de moluște cu cochilia conică, nerăsucită, și cu tentacule la bot, apoi un soi de știuleți de porumb de un galben nenatural, prinși de fundul oceanului cu pedunculi subțiri), carbonifer, permian, triasic, jurasic, cretacicul cu reptilele lui caraghioase (Gina se strâmba de râs privind "marele" Tiranosaurus rex, de vreo cincisprezece centimetri înălțime), miocen, pliocen, cuaternar (mamuți înzăpeziți în peisaje apocaliptice, față de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
îi apăreau atât de des în vise (și eu am visat de mai multe ori, de atunci, fluturi uriași, multicolori), și-mi arătă niște exemplare cu aripile mai mari decât o palmă de om, de un azuriu electric sau un galben palid, mătăsos, terminate în coadă de rândunică sau în capete de cobră: viermi cu aripi somnoroase.Unii erau pufoși ca plușul, alții translucizi ca sticla. Gina deschise un insectar și, scoase, înfipt în acul său, cel mai mare fluture, țin
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ce ai scris. Ești eseist? Locul tău e acolo, între Petros Haris și Camus, și trebuie să îmbraci straie cernite. Ești politolog, atomist, biolog cu ceva idei originale, sociolog, antropolog? La "Idei contemporane". Ai dreptul să-ți alegi culoarea, de la galben ca lămâia până la violet ca panseaua. Ești ceva nedefinit, romancier necunoscut sau prea cunoscut, pedagog? Volum separat, cu toate avantajele și dezavantajele. Ești inginer constructor, profesor de rezistența materialelor, cazangiu, matematician? Regretăm. Doamna care locuiește în garsoniera aceasta nu te
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
închipuiam că aș putea trăi toată viața în cabina aceasta, având grijă de Zizi și spunîndu-i tot felul de povești și de poezii. Bordul camionului era spart, desprins. Câte un cadran atârna de două fire izolate în fâșii de plastic galben, altul avea geamul spart și îi puteam mișca acul indicator cu degetul. Doar cadranul kilometrajului rămăsese la locul lui, deși vibra și el în toate direcțiile, ieșit din șuruburi. De altfel, era singura piesă a camionului care mai funcționa. După ce
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
observasem că în cameră era atât de întuneric încît mai vedeam numai suprafețele lucioase: buza alburie a unui pahar de pe masă, ochii purpurii ai alungitului, colțurile rotunjite ale sobei. Fâșia de geam mat a ușii se lumină brusc într-un galben murdar: tanti Aura aprinsese dincolo lumina. Acum ne striga cu vocea ei pătrunzătoare, graseiată: trebuia s-o admirăm pe "doamna Bach" gătită într-o fantastică rochie albastră cu model imprimat: crenguțe de cireș înflorit. Eram pitică pe lângă sperietoarele cu gesturi
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Carmina. Nici nu s-ar fi putut să nu fie ele una după cealaltă, cu culori atât de asemănătoare. Verdele, culoarea din mijloc, i-a căzut Puiei, care chiar o merita prin limpezimea verde, puțin perversă, a ochilor ei. Cu galbenul s-a pricopsit, cu totul aiurea, Ester, care s-a strâmbat de cum a citit: sigur că ei i s-ar fi potrivit numai roșul, ar fi fost Regina Roșie din cap până-n picioare, dar așa a fost să fie. Galbenul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
galbenul s-a pricopsit, cu totul aiurea, Ester, care s-a strâmbat de cum a citit: sigur că ei i s-ar fi potrivit numai roșul, ar fi fost Regina Roșie din cap până-n picioare, dar așa a fost să fie. Galbenul era singura culoare pe care n-o putea suferi. Totul părea să fie împotriva bietei mele prietene. Și ăsta a fost doar începutul. Garoafa a tras oranjul, culoare țigănească, fie vorba-ntre noi, ceea ce ne-a făcut să pufnim în
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
și rece. Îl împodobisem ca pe un pom de Crăciun cu panglicuțe și-i pusesem coronițe de flori, ca niște inele, pe toate degetele. Ester, care avea să fie în acea zi regină, refuzase cu încăpățînare să se îmbrace în galben. I-ar fi stat și caraghios, ce-i drept, în schimb, își adusese, cine știe de pe unde împrumutate, o umbreluță de dantelă galbenă, cum nu văzusem nici una din noi niciodată, și un evantai rabatabil, cu care-și ascundea jumătatea de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]