3,545 matches
-
sfânt lăcaș sub pretextul sistematizării. Atunci se putuse evita crima, pe care nimic nu a mai putut-o opri, în cazul altor biserici, în timpul din urmă. în pridvorul cu coloane al Bisericii Crețulescu, sus în stânga, într-un colț boltit, este Hora domnițelor, una din acele imagini care te înseninează ori de câte ori le contempli. Intram adeseori pe vremuri, în această liniștită tindă, în care zidul Bisericii în jurul porții te întâmpină cu imaginile consacrate ale apocalipsului. Am intrat și de această dată, în această
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
porții te întâmpină cu imaginile consacrate ale apocalipsului. Am intrat și de această dată, în această seară de vară, în timp ce ultimele raze de soare pătrundeau printre stâlpii scorojiți ai bisericii și am privit spre colțul atât de bine cunoscut al Horei domnițelor. Dar nimic. Fetele zvelte prinse în dans au dispărut, pete mari albicioase, ca o cocleală, ori o pecingine, acoperă unghiul boltit. Priveam înmărmurit fresca bolnavă, muribundă, în dispariție, a apocalipsei. Culorile s-au stins, hora domnițelor a dispărut. Niciodată
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de bine cunoscut al Horei domnițelor. Dar nimic. Fetele zvelte prinse în dans au dispărut, pete mari albicioase, ca o cocleală, ori o pecingine, acoperă unghiul boltit. Priveam înmărmurit fresca bolnavă, muribundă, în dispariție, a apocalipsei. Culorile s-au stins, hora domnițelor a dispărut. Niciodată, nu o voi mai vedea niciodată, îmi spuneam în timp ce părăseam tulburat biserica uitată de cei care ar trebui să se îngrijească de păstrarea acestor monumente. Dispariția surprinzătoarei hore se potrivea cu pustietatea ce domnea la acea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în dispariție, a apocalipsei. Culorile s-au stins, hora domnițelor a dispărut. Niciodată, nu o voi mai vedea niciodată, îmi spuneam în timp ce părăseam tulburat biserica uitată de cei care ar trebui să se îngrijească de păstrarea acestor monumente. Dispariția surprinzătoarei hore se potrivea cu pustietatea ce domnea la acea oră, în acele locuri. Lăsate în paragină, înconjurate de ziduri înalte ale blocurilor, înghițite în anonimatul cartierelor fără personalitate sau distruse, exterminate precum ființele prea vii, bisericile vechi ale Bucureștiului continuă totuși
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
sovietic. Misiunea lui Gafencu la Moscova era de a sonda terenul pentru a obține asistența militară a Rusiei în caz de conflict cu Ungaria. Dacă sar fi realizat această alianță, cu certitudine că și Iugoslavia s-ar fi prins în horă contra Germaniei și atunci întreg estul și sud-estul euopean ar fi devenit câmp de bătălie, cu consecințe incalculabile pentru cursul războiului. Grecia ar fi participat la conflict și, probabil, ar fi fost antrenată și Turcia. Acesta era planul lui Churchill
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fi strigat lozinci gen : Jos dictatura, jos comunismul, vrem democrație, vrem libertate ! etc. In final, în ideea solidarizării și afirmării că nu suntem singuri, așa cum își dorea atât de mult regimul, ne-am fi strâns de mână într-o mare horă a unității de simțire și ideal, unitate ce atunci exista, nu ca acum, am fi aprins lumânări, (de sufletul ateului ZOMBI) și am fi cântat ceea ce după 22 decembrie ’89 a devenit imnul național, “Deșteaptă-te române”. Un verb “regulat
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
Mănăstirea Argeșului (Negru Vodă und Manoli) sunt modele de referință în privința strădaniei de a respecta prozodia populară românească. Traducătorul a avut la dispoziție și colecția lui Alecsandri din 1866, apreciată drept tezaur al poporului român. Transpune în germană doine și hore și, alături de balade ca Soarele și luna (pe care o compară cu versiunea tălmăcită de Fr. W. Schuster), Inelul și năframa, Bogatul și săracul, Leacul adevărat, Voinicul rănit. Tălmăcirile se detașează de cele oferite de Wilhelm von Kotzebue (Rumänische Volkspoesie
FRANKEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287078_a_288407]
-
dar interesul său pentru cele mai diverse forme ale creației populare a stimulat cercetări valoroase. D. a fost un poet fecund, cult, însă lipsit de talent. A scris nenumărate poezii, din tinerețe până la sfârșitul vieții, adunate în parte în volumele Hore oțelite (1892) și Valea vieții (1892). În tradiția literară a Ardealului și având ca model pe A. Mureșanu, a compus multe versuri patriotice și sociale (unele direct legate de anumite evenimente politice și naționale). Fără valoare sunt și poeziile de
DENSUSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
Cluj-Napoca, 1988; Aventuri literare, București, 1881; Câteva observări la raportul d-lui Nicolae Quintescu asupra „Negriadei” înaintat Academiei Române, București, 1881; Din razele coroanei, București, 1881; Istoria limbei și literaturei române, Iași, 1885; ed. 2, Iași, 1894; Cercetări literare, Iași, 1887; Hore oțelite, București, 1892; Valea vieții, Iași, 1892; ed. îngr. și introd. Georgeta Antonescu, Cluj-Napoca, 1983; Optum, București, 1897; Cercetări literare, îngr. și introd. Georgeta Antonescu, Cluj-Napoca, 1983. Traduceri: Horațiu, Arta poetică, Iași, 1882. Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, III, 109-127; Claudio
DENSUSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
e o frivolă, dar nu lipsită de grație „bluette”, lucrată cu tehnica fluentă a farsei de salon. Basmul cu domnița din vis („Adevărul de dimineață”, 1904) este o feerie muzicală, o pantomimă-balet cu personaje și ambianță de basm. Alte scenete („hora” Duda și Mura, Vorbe de clacă, „povestiri de altădată”) rămân străine și de teatru, și de poezie. Demnă de pana autorului lui Vlaicu Vodă apare, într-o măsură, doar tragedia în versuri Sutașul Troian, din care e dus la capăt
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
nivel artistic scăzut. A încercat unele schimbări, dar fără izbândă, Ioan Slavici, aflat o vreme printre redactori. Se acordă un spațiu larg creațiilor folclorice, fapt datorat, în bună măsură, colaborării constante a lui I. Pop-Reteganul. Au apărut aici doine și hore din Transilvania și Banat, strigături satirice, cimilituri, snoave, legende și povești. Începând cu anul 1901, revista reapare la Arad, sub îngrijirea lui I. Russu-Șirianu și I. Suciu. Comparată cu „Umoristul”, de la care preia nu numai programul, ci și modul de
GURA SATULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287385_a_288714]
-
cu alți colegi de breaslă, manuale școlare. Cu unul dintre aceștia, I. G. Bratu, elaborează o metodică a învățământului primar (1911) și antologii cum sunt Dor de primăvară sau Șirag de mărgelușe, destinate lecturilor școlare. Mai ad’una (1904), În mijlocul horelor (1910), Datini strămoșești (1939) sunt, ca și comedioara Două surde (1911), texte de teatru sătesc, în care C. caută a șugui ca la șezătoare. Oricum, îi stă mai bine când glumește, fiindcă, de pildă, piesa Fata căpitanului de mazili (1943
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
se vrea pilduitor este Moțodel (1934). Reușita eroului (un orfan care ajunge negustor pricopsit și filotim) vrea să arate unde duc vrednicia și stăruința. În literatura pentru copii, C. rămâne un nume distinct. SCRIERI: Mai ad’una, București, 1904; În mijlocul horelor, București, 1910; Chirchirel și puiul de rândunică, București, 1910; Pagini din istoria neamului românesc, București, 1910; Două surde, București, 1911; Familia Roademult, Turnu Măgurele, 1912; Povestea neamului nostru scrisă pe înțelesul tuturor, I-III, București, 1920-1929; Nepoții Roademultulesei, București, 1922
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
Noi avem prieteni, Chișinău, 1960; O hrincă de soare, Chișinău, 1961; Poeme alese, Chișinău, 1961; Înflorească visele, Chișinău, 1962; Versuri, Chișinău, 1965; De vorbă cu lumea, Chișinău, 1965; Poartă-ne, vreme, Chișinău, 1967; Vâltoarea dorurilor, Chișinău, 1968; Multe doine, multe hore, Chișinău, 1968; Cu fluierul în stele, Chișinău, 1970; Salve, Chișinău, 1970; De-a lungul anilor, Chișinău, 1972; Neuitarea, Chișinău, 1972; Bărbăția fratelui (Carnet vietnamez), Chișinău, 1973; Spic și spadă, Chișinău, 1974; Neastâmpăr, Chișinău, 1975; Scrieri, I-II, pref. V. Coroban
CRUCENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286539_a_287868]
-
lor, iară timpul care dărâmă și schimbă toate se atinge și de credințele și obiceiurile strămoșești și le modifică necontenit, deci avem datoria sfântă să conservăm cele ce ne-au mai rămas neschimonosite”. După Doine din Bucovina (1878), Doine și hore din Bucovina (1879) și Poezii poporale adunate în comuna Bilca (1881), apărute în reviste, publică monografia localității în care își desfășura activitatea de mai multă vreme, Comuna Straja și locuitorii ei (1897). Pe lângă capitolele privind istoria, situația localității, originea și
DAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286678_a_288007]
-
sau social-istorice, într-o delicată poezie confesiva, care ascunde însă un potențial pasional exploziv. Dacă experiențele autentice sunt traduse prin imagini concrete și vii, ecou al prospețimii senzațiilor, entuziasmul pentru efortul țărânilor sau al muncitorilor sondori sună în schimb convențional. Hora de mână (1968) notează poezia vieții cotidiene și alcătuiește, cu unele accente folclorice, un pastel monografic oltenesc. Într-o poezie în care imaginile livrești jalonează izbucnirea sinceră, Sub umbrela mea roz (1973) investighează universul interior și reține aspirația spre armonie
DANCIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286682_a_288011]
-
să abandoneze planul cosmic pentru a reveni în sfera cotidianului și a experienței senzoriale. Și în „interpretările critice” dedicate poeticii lui Ion Minulescu percepția e ghidată concomitent de sensibilitate și intelectualism. SCRIERI: Ploaie în aprilie, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1964; Hora de mână, București, 1968; Sub umbrela mea roz, Craiova, 1973; Zilele una cu alta, Craiova, 1982; Cum, Craiova, 1984; Poetica minulesciană, Craiova, 1986; Zilele una cu alta, Craiova, 2002. Repere bibliografice: D. Micu, Semne noi în lirism, GL, 1957, 36
DANCIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286682_a_288011]
-
iarbă, București, 1966; Iarba verde, acasă, București, 1968; Umbra femeii, București, 1968; Centaur îndrăgostit, București, 1969; Grădina în formă de vis București, 1970; Cântând dintr-un arbore, Iași, 1971; Oracol deschis, București, 1971; Banchetul, Cluj, 1973; Cântarea cântărilor, București, 1973; Horă de vulturi, București, 1974; Heraldica iubirii (1963-1973), București, 1975; Nobila stirpe, București, 1976; Psalmii lui Zamolxe, București, 1976; Temerile lui Orfeu, București, 1978; Hora anotimpurilor, București, 1979; Un spațiu de dor, pref. Petru Poantă, București, 1980; Ca muntele-n amiază
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
admite existența unui gen satiric, n-ar mai putea fi inclus în genul liric. La toate dificultățile ivite în încercarea de clasificare a c. se adaugă și confuzia determinată de neconcordanța dintre accepțiunea populară și cea științifică a unor termeni (horă, în nord-vestul țării, înseamnă „doină”, în Moldova și Muntenia „joc” și melodia respectivă, iar în colecția de folclor a lui V. Alecsandri, text poetic corespunzător melodiei de joc ). În aceste condiții era necesară aplicarea unei metode de clasificare a genului
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
și pătrunderea informației din afară era penalizată și controlată. Ziarele prezentau doar documentele și discursurile oficiale, televiziunea transmitea câteva ore seara, din care majoritatea timpului ecranul îl aducea în casele românilor pe Ceaușescu. Literatura, muzica, teatrul, cinematografia erau prinse în hora nebună a mistificării, a adulării figurii lui Ceaușescu, dar și a mesajului dublu, destinat bieților români care se simțeau superiori descifrând aceste mesaje ascunse în textele controlate și îngăduite de cenzură. între 1979 și 1981, au fost revizuiți și reduși
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și justifică admirația. Geniul nu e un discurs care funcționează în gol: el e legat de supraevaluare și de supra-cheltuire, justificând introducerea în practicile cotidiene a unor moduri exorbitante de exploatare a resurselor. În numele lui vorbirea se transformă în poezie, hora în teatru, cutare cânt epic în epopee sau roman; și tot în numele lui oamenii sunt solicitați în procese consumatoare de contemplație. Doar restituind obiectul literar acestui cadru al experienței estetice putem reconstitui unitatea discursurilor pe care le guvernează. Am preferat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sunt un ciclu eterogen, nu numai prin amestecul de subiecte, ci mai ales prin diversitatea formulelor poetice: sunt multe prelucrări după rețete folclorice, nu neapărat românești. Găsim mai multe "legende" (Dragoș, Visul lui Petru Rareș, Biserica risipită), o "doină", o "horă" (Hora Unirei), un "cântic de lume", dar și un "cântic arăpesc" (El R'baa), un "cântic poporal spaniol" (Seguidilă), o "legendă din Munții Apenini" (Muntele de foc) etc. Alecsandri practică un soi de exerciții de virtuozitate, imitând diverse genuri folclorice
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pe care l-am evocat deja. Ciclul se încheie cu poemul Înșira-te mărgărite, subintitulat "legendă", prelucrare populară care exploatează refrenic figura mărgăritarelor prin reluarea la intervale regulate a acestui catren: Înșiră-te, mărgărite, Pe lungi fire aurite, Ca o horă luminoasă, Ca povestea mea duioasă. Basmul e frecvent evocat în epoca lui Alecsandri, nu numai de etnografi sau de culegători. Se găsește în culegerea P. Ispirescu din 1882 pe baza unei variante culese în 1876; dar apare de asemenea într-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în natura ei, se lăsa mult mai bine modelată prin această figură: "unirea cea mare, de realizat de acum înainte între toate pâraiele, ce trebuie să se verse în oceanul românesc, între toate acordurile, fără cari nu se poate armoniza hora noastră națională, între toate pietricelele, câte sunt necesare pentru a reconstitui anticul mozaic: Dacia lui Traian!" (B.P. Hasdeu, "Unirea" (1867), în Opere, III, p. 777. 1 Aron Pumnul, Lepturariu rumânesc, Tom IV, pars 1, Editura Cărților Școlare, Viena, 1864, p.
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pe cei ai casei, plimbându-le pe corp gălbenușul proaspăt de ou ca să li se spargă pielița la locul unde junghiul făcea rău corpului, este tot creația nevoii începutului și chemarea medicinii care avea să vină. Tot așa petrecerile satului, horele, nunțile, botezurile, cântecele, creația incipientă, credința, școala mai apoi... În vechime hotarul satului era al locuitorilor satului, spune Radu Rosetti în „Pământul, sătenii și stăpânii în Moldova de la origini până la 1834", dar existau și rezerve de locuri nelocuite care, ca
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]