4,292 matches
-
se află în localitatea Slăvuța, județul Gorj și are hramul „Intrarea în Biserică”. Prezintă valori documentare și artistice demne de remarcat, fiind una dintre cele mai vechi și mai frumoase biserici de lemn din Oltenia. Structura veche este nealterată și păstrează ferestre bifore originale, dintre puținele care se mai văd
Biserica de lemn din Slăvuța () [Corola-website/Science/319446_a_320775]
-
, cu hramul Sfântul Gheorghe, este un monument istoric și de arhitectură situat în municipiul Oradea, Parcul Traian nr. 20, pe malul drept al Crișului Repede. Lăcașul face corp comun cu clădirea Seminarului Teologic Greco-Catolic din Oradea. Biserica este zidită din cărămidă, cu
Biserica Seminarului Greco-Catolic din Oradea () [Corola-website/Science/319467_a_320796]
-
se afla până în urmă cu câteva decenii într-o stare avansată de ruină în cătunul Tătăroaia din localitatea Prundeni, județul Vâlcea. Avea hramul „Sfinții Voievozi” și era ridicată în anul 1787. A fost demolată în anul 1977 iar lemnele păstrate în cimitir, pentru o eventuală reconstruire ulterioară, au dispărut în timp. Biserica a fost înscrisă în vechea listă a monumentelor istorice, din 1955
Biserica de lemn din Prundeni-Tătăroaia () [Corola-website/Science/319468_a_320797]
-
bisericii este cunoscut dintr-o inscripție culeasă înainte de al doilea război mondial de neobositul cercetător al satelor Olteniei, Ioan Popescu-Cilieni, înainte ca biserica de lemn să dispară definitiv. Din inscripție aflăm următoarele: "„Această sfântă și dumnezăiască biserică, ce se prăznuiește hramul Sfântului Nicolaie s-au făcut la l[ea]t 1787, de ceauși Duțu i de popa Barbu Mustăța; și s-au prenoit la l[ea]t 1815, de jupân Ene Călineanu și de Nicolae Stoichină ...”". Părțile zidite documentate indică o
Biserica de lemn din Prundeni-Tătăroaia () [Corola-website/Science/319468_a_320797]
-
și s-au prenoit la l[ea]t 1815, de jupân Ene Călineanu și de Nicolae Stoichină ...”". Părțile zidite documentate indică o renovare semnificativă în a doua parte a secolului 19, ocazie cu care probabil că i s-a schimbat hramul. Date despre biserica de lemn din Tătăroaia se păstrează din documentația făcută în pragul demolării ei. Într-un referat de la fața locului sunt consemnate următoarele: "„Clădirea este într-un grad foarte avansat de uzură, acoperișul de șiță este surpat și
Biserica de lemn din Prundeni-Tătăroaia () [Corola-website/Science/319468_a_320797]
-
Biserica de zid cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”. din Homorog, comuna Mădăraș, județul Bihor, datează din secolul XIX (1837). Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Satul Homorog este așezat în partea de nord - vest a României, în județul Bihor
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog () [Corola-website/Science/319471_a_320800]
-
, județul Mehedinți , a fost construită în jur de 1783, refăcuta în 1823. Are hramul „Sfinții Voievozi”. Biserică se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserică de lemn din Canicea (Isverna) este de tip navă, fără turla. Pisania, abia descifrabila, menționează anul zidirii 1836, ctitor principal Mihuță Sbârnă din Seliștea Izvernei
Biserica de lemn din Isverna () [Corola-website/Science/319857_a_321186]
-
Biserică de zid cu hramul „Intrarea în Biserică” din Bodești, comuna Bărbătești, județul Vâlcea, a fost construită în 1749. Biserică se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . În poza este Biserică "Sf. Treime", fostul "Schit".Satul Bodești, comuna Bărbătești este situat
Biserica „Intrarea în Biserică” din Bodești () [Corola-website/Science/319894_a_321223]
-
schit de călugări, înconjurat de chilii și de ziduri înalte de piatră, păstrate parțial. În prezent, în fosta incinta a schitului se gaseste cimitirul satului, chiliile fiind distruse în totalitate. Așa cum reiese din pisanie "aceasta Sfântă și Dumnezeiasca biserică cu hramul Sfântă Troița este zidita din temelie și cu zugrăveala împodobita și alte multe, cu cheltuiala cuviosului ieromonah Kir Părtenie egumenul Sfintei Mănăstiri Strihaie și Mănăstirea Fedeleșoiu în care și egumen a fost. și s-au sfințit cu iubitorul de Dumnezeu
Biserica „Intrarea în Biserică” din Bodești () [Corola-website/Science/319894_a_321223]
-
Bujoreanu, împreună cu soția sa Anita și fiul său Radu, vinde schitului Bodești moșia lor din Foleștii de Sus - Vâlcea, rezultă că acest lăcaș există înainte de 1727: "... dat-am zapisul nostru la mâna Sfanțului schit de[n] Bodești, unde se prăznuiaște hramul preasfintei și nedespărțitei și de viață făcătoarei Troițe, si la mâna Sfinției sale părintelui Părtenie, ctitorul acestei Sfintei mănăstiri și moștenitorilor acestei moșai, precum să să știe ca având noi această moșaie, anume Foleștii de Sus, pe apă Bistriței în județul
Biserica „Intrarea în Biserică” din Bodești () [Corola-website/Science/319894_a_321223]
-
de mai sus. În anul 1716, Vâlcea, ca și întreaga Oltenie, intră sub ocupație austriacă până în 1739, când în fața ofensivei otomane, trupele se retrag din provincie. Existența a doua lăcașuri de cult construite aici, (schitul Bodești - 1732 și biserica cu hramul " Intrarea în biserică a Maicii Domnului" - 1733) explică reacția românilor la tendința habsburgilor de catolicizare a populației. În urmă secularizării averilor mânăstirești în 1863, călugării părăsesc schitul, iar chiliile lipsite de întreținere s-au degradat. Biserică a fost preluată de
Biserica „Intrarea în Biserică” din Bodești () [Corola-website/Science/319894_a_321223]
-
un schit de călugări cu chilii pe latura de S a bisericii "... a fost metoh al mănăstirii Bistrița. Aici au fost călugări ". Popescu Cilieni în Biserici, târguri și sate din județul Vâlcea, 1941, p. 34, amintește biserică de zid cu hramul "Sfântă Troița", făcută de popa Patru, popa Grigore Braț și popa Ion în anul 1732, octombrie 14, precum și obiectele existente în biserică la acea dată. Istoricul Aurelian Sacerdoțeanu, într-un articol publicat în "Arhivele Olteniei" amintește și pe preotul Gheorghe
Biserica „Intrarea în Biserică” din Bodești () [Corola-website/Science/319894_a_321223]
-
Biserica de lemn din Moșteni, se află în localitatea Moșteni, comuna Frâncești, județul Vâlcea, este datată de o inscripție din anul 7284 al erei bizantine, anii 1775-76 ai erei noastre. Are hramul „Sfântul Nicolae”. Biserica se remarcă prin structura bine păstrată, pictura iconostasului și câteva inscripții scobite în lemnele pereților. Dintre aceste inscripții se remarcă în mod excepțional, prin raritatea ei și valoarea documentară, cea însemnată pe peretele de miazăzi, unde apare
Biserica de lemn din Moșteni, Vâlcea () [Corola-website/Science/319921_a_321250]
-
Biserica de lemn din Negoești, oraș Baia de Aramă, județul Mehedinți, a fost construită în 1816 . Are hramul „Sfântul Dumitru”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Situată în cimitir, la marginea satului, pe un platou de unde se deschide o frumoasă panoramă a împrejurimilor, biserica „Sfântul Dumitru” nu are o dată precisă a ridicării
Biserica de lemn din Negoiești () [Corola-website/Science/319939_a_321268]
-
tablou din 1891, înfățișând unul dintre neamurile importante ale satului, pe nume Șalapa. Înăuntru bisericuța are nevoie de restaurare, pentru că zugrăveala s-a degradat din cauza fumului, iar unele chipuri de sfinți aproape că nu se mai cunosc. În icoana de hram, Sfântul Dimitrie, patronul bisericii, este înfățișat într-o postură războinică, de soldat, cu sulița în mâna dreaptă și crucea în stânga. Icoanele împărătești sunt duble, la fel ca la bisericuțele de lemn de la Cănicea și Turtaba, dar partea de jos nu
Biserica de lemn din Negoiești () [Corola-website/Science/319939_a_321268]
-
, județul Alba, datează din anul 1852.. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Pe una din văile laterale ale bazinului de mijloc al Arieșului, pe cea a Ocolișului, în lungul căreia drumul pornind din centrul de
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
, județul Alba, datează din secolul XVIII. . Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Însemnările păstrate indică biserica de zid din sat drept cel dintâi lăcaș de cult al comunității. Vechea biserică de zid a intrat în
Biserica de lemn din Turdaș () [Corola-website/Science/315926_a_317255]
-
era de 2 (0+2), reprezentând 0,49% din populație . În prezent, satul are 406 locuitori, preponderent ucraineni. În anul 2002, satul a fost racordat la rețeaua de gaz metan. În 2006, s-a construit în sat o biserică cu hramul "Sf. Nicolae" . Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Slobozia-Varticăuți era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Slobozia-Varticăuți, Chelmenți () [Corola-website/Science/315922_a_317251]
-
, județul Alba, datează dinainte de anul 1780. Are hramul „Pogorârea Sfântului Duh”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Cercetări recente coboară în timp atestarea documentară a satului, el fiind menționat într-o conscripție, din 1560, a ivirilor aurifere. Lăcașul de cult din acea
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
existent. Nu se poate preciza dacă lăcașul anterior sau acesta a primit în 1767 ianuarie 4, exemplarul din Antologhionul de la Căldărușani, proaspăt tipărit, faptul păstrându-și importanța în ceea ce privesc relațiile curente cu sudul munților. Biserica monument istoric Sartăș, cu hramul Pogorârea Sfântului Duh, este așezată în cimitir, pe deal, în partea de nord-est a satului. Este plăcut și armonios, grație proporțiilor și formei acoperișului, din care se înalță clopotnița cu foișor în console și coif ascuțit. Fundația bisericii este făcută
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
Icoanele împărătești au fost pictate doar de Gheorghe, fiul lui Iacov, fără participarea lui Toader Ciungea. Ele înfățișează pe Maica Domnului cu pruncul Isus, Pantocrator, Sf.Nicolae și pogorârea Sf. Duh. Primele trei sunt semnate în 1782, iar icoana cu hramul datează din 1783. Pictura icoanelor împărătești, cu fondul de aur în relief bogat decorat cu volute și butoni este influențată de pictura de factură occidentală. O altă etapă de lucru, la decorarea bisericii, și alți artiști, formați de cei din
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
la Muzeul de Istorie din București. În anul 1885, biserica a fost mutată în satul Ion Neculce, fiind restaurată după biserica inițială care data de pe vremea cronicarului Ion Neculce. În anul 1934 s-a construit în locul ei o bisericuță cu hramul Prea Cuvioasei Parascheva. Cu acest prilej s-a descoperit mormântul cronicarului Ion Neculce, ctitorul bisericii. Bisericuța s-a șubrezit în timp și a fost desfăcută în 1969. În anul 1971 s-a început construirea unei noi biserici de lemn pe
Biserica de lemn din Prigoreni () [Corola-website/Science/315958_a_317287]
-
fost finalizate în 1973 în timpul păstoririi preotului paroh Aurel Ursaciuc. Noua biserică a fost sfințită în ziua de 22 iulie 1973, duminica, de către dr. Iustin Moisescu, mitropolit al Moldovei și Sucevei, împreună cu un sobor de preoți și diaconi. Biserica are hramul Sf. Dumitru. În jurul bisericii se află cimitirul localității. Odată cu trecerea timpului, lemnul folosit la reconstituirea bisericii a început să putrezească, fiind atacat de ploi și de zăpezi. La intrarea în biserică, deasupra intrării, se află o pisanie pe lemn cu
Biserica de lemn din Prigoreni () [Corola-website/Science/315958_a_317287]
-
ploi și de zăpezi. La intrarea în biserică, deasupra intrării, se află o pisanie pe lemn cu următorul text: ""Întru slava Atotziditorului Dumnezeu în Troiță proslăvit pe acest loc a fost ridicată biserică din temelie aici la moșia Prigorenilor cu hramul Sf. Mare Mucenic Dimitrie cu cheltuială și osîrdie de dumnealui Ion Neculce vornic și soția sa Maria și fii lor și s-a săvârșit acest sfânt lăcaș în zilele Prea Luminatului și Prea Învățatului nostru domn Grigore Ghica Voevod cu
Biserica de lemn din Prigoreni () [Corola-website/Science/315958_a_317287]
-
nostru domn Grigore Ghica Voevod cu blagoslovenia Preasfinției sale Kirii Kir Antonie mitropolitul Moldovei. Această biserică în anul 1885 a fost mutată în satul Prigoreni unde dăinuie și astăzi. În anul 1934 s-a construit în locul ei o bisericuță cu hramul Prea Cuvioasei Paraschiva. Cu acest prilej s-a descoperit mormîntul cronicarului Ion Neculce, ctitorul bisericii. Șubrezindu-se, bisericuța a fost desfăcută și în locul ei în anul 1969 cu osîrdia și ajutorul IPSS părintelui nostru doctor Iustin Moisescu, mitropolitul Moldovei și
Biserica de lemn din Prigoreni () [Corola-website/Science/315958_a_317287]