13,415 matches
-
îndrumarea organizațiilor U.T.C. și de sindicat, modul în care comuniștii investiți cu răspunderi în conducerea acestor organizații se achită de sarcinile încredințate. -În adunările și conferințele pentru dări de seamă și alegeri va fi supusă unei profunde analize activitatea ideologică și politico-educativă desfășurată de organele și organizațiile de partid, preocuparea acestora pentru aplicarea în viață a hotărârilor Congresului al XII-lea și Conferinței Naționale ale partidului, a indicațiilor tovarășului Nicolae Ceaușescu cuprinse în Expunerea la Plenara lărgită a C.C. al
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
înfăptuirea unei noi calități a muncii și vieții în toate domeniile. -Analizele se vor referi pe larg la activitatea desfășurată pentru aplicarea în viață a Programului de măsuri adoptat de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. privind îmbunătățirea activității ideologice și politico-educative în rândurile comuniștilor, ale tuturor efectivelor. În lumina indicațiilor date de tovarășul Nicolae Ceaușescu, organizațiile de partid vor dezbate cu toată răspunderea activitatea desfășurată pentru ridicarea nivelului de pregătire politico-ideologică a comuniștilor, a întregului personal, pentru cunoașterea, însușirea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
se va pune un accent deosebit pe formarea cadrelor ca buni specialiști și activiști revoluționari, lărgirea și consolidarea cunoștințelor de specialitate, juridice, militare și de cultură generală a acestora, pe dezvoltarea capacității de cunoaștere și interpretare, de pe pozițiile politice și ideologice ale partidului nostru, a evenimentelor ce au loc pe plan intern și internațional. Comandanții, organele și organizațiile de partid vor acționa cu mai multă fermitate pentru asigurarea unui conținut profund revoluționar, științific și ancorarea mai puternică a întregului proces de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
și colaborării între națiuni. De asemenea, se vor evoca personalitatea științifică și politică a tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, aportul său la dezvoltarea științei, învățământului și culturii, la edificarea socialismului și comunismului pe pământul României. 5.În întreaga activitate ideologică, politico-educativă, comandanții, organele și organizațiile de partid vor situa însușirea și promovarea cu consecvență a cerințelor Statutului partidului și ale Angajamentului solemn, a principiilor normelor muncii și vieții comuniștilor, ale eticii și echității socialiste, formarea la întregul personal a unor
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Destinatar, în timp ce tînăra poate fi atît Obiect, cît și Remitent. În fine, nu doar actorii umani, ci și animalele, lucrurile și conceptele pot îndeplini rolurile fundamentale care constituie modelul actanțial: un diamant poate reprezenta Obiectul căutării Subiectului, iar un imperativ ideologic poate funcționa ca Remitent. Deși termenul de actant e frecvent folosit cu referire la rolurile esențiale jucate de entități în universul de situații și evenimente povestite, el mai e uneori folosit și cu referire la rolurile de NARATOR și NARATAR
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
întîi: Marile speranțe, Greața). Acestor trei categorii (sau altora care sînt în esență similare), Romberg o adaugă pe aceea a naratorului ca observator comportamentist (Dealuri ca elefanți albi). ¶Uspenski consideră că punctul de vedere se manifestă pe patru planuri diferite ideologic, frazeologic, spațio-temporal (perspectiva spațială a naratorului fiind centrată pe narat și distanța temporală fiind calculată față de narat) și psihologică (distanța psihologică a naratorului față de narat sau afinitatea sa cu naratul) și propune o distincție fundamentală la nivelul fiecărui plan între
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
fi și numai pentru că ele semnifică în raport cu o logică a acțiunii (CODUL PROAIRETIC și diversele sale constrîngeri). Totuși, el a ajuns să fie din ce în ce mai mult folosit în legătură cu textele neconvenționale, inclusiv narațiunile neconvenționale. ¶Barthes 1974 [1987]. teză [thesis]. Doctrina sau contextul ideologic al unui text; vederile (filosofice, morale, politice) avansate de acel text. Teza unei lucrări ar putea fi deosebită de TEMA sa: ea avansează un răspuns în loc să pună întrebări și cere să fii mai curînd de acord cu ea decît să
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
elaborarea celei de a doua părți a sintezei din 1986, consacrată problematicii și perioadei istorice care a stat - la scară continentală - sub semnul Marii Revoluții franceze de la sfârșitul veacului al XVIII-lea, iar din perspectivă românească, sub incidența prefacerilor politice, ideologice și spirituale cuprinse între pacea de la Iași (1792) și revoluția condusă de Tudor Vladimirescu. Impunându-și un regim de lucru adecvat stării sănătății sale, cu „pauze” reclamate de tot mai dese controale medicale și tratamente ambulatorii, îndeosebi după evenimentele din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
urmă imperiu, ținut în rezervă pentru momentul oportun. S-a ajuns chiar, dacă se poate spune așa, la o tehnică a elaborării și negocierii planurilor de rapturi și divizări teritoriale în virtutea echilibrului de forțe. Marile puteri uzează și de arma ideologică într-o gamă relativ restrânsă, pe primul loc situându-se, în zona ortodoxiei balcanice, religia pentru că dușmanul este unic, „păgân” și neconvertibil. Aceasta a fost, ce-i drept, o puternică armă ideologică, nu însă hotărâtoare, de vreme ce în spatele ei se ascundeau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de forțe. Marile puteri uzează și de arma ideologică într-o gamă relativ restrânsă, pe primul loc situându-se, în zona ortodoxiei balcanice, religia pentru că dușmanul este unic, „păgân” și neconvertibil. Aceasta a fost, ce-i drept, o puternică armă ideologică, nu însă hotărâtoare, de vreme ce în spatele ei se ascundeau țeluri pământene ușor detectabile. Ludovic al XIV-lea, de pildă, persecuta protestanții din Franța, dar sprijinea pe cei din Ungaria (Rákóczi) în contra Austriei catolice, încât Friedrich al II-lea n-a exagerat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
totul. Ce-i drept, marile puteri au uzat în chestiunea orientală și de factorul religios, în sud-estul Europei ortodoxia fiind invocată ca o armă împotriva dușmanului „păgân” și neconvertibil. Religia, am adăuga noi, a fost, este adevărat, o puternică armă ideologică, nu însă determinantă, atâta vreme cât în spatele ei se ascundeau țeluri materiale, pământene. De exemplu, Ludovic al XIV-lea persecuta protestanții din Franța, dar îi sprijinea pe cei din Ungaria (răscoala din 1703-1711 a curuților, conduși de Francisc al II-lea Rakoczi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
înăbușită. Dar anii 1848-1849 au deschis, totuși, o nouă etapă în istoria relațiilor româno-polone. Contactele dintre fruntașii mișcării de emancipare a celor două popoare, începute în deceniul premergător revoluției, au prins în 1848-1849 contur, au fost așezate pe o bază ideologică și programatică definită, colaborarea a luat un curs concret, ajungându-se până la importante convergențe în trasarea căilor și alegerea mijloacelor necesare atingerii țelurilor emancipării naționale a celor două popoare. Polonezii s-au convins practic de însemnătatea alianței cu românii, de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ianuarie 1859. Acele incontestabile calități nu s-au declanșat spontan în serviciul unei creații politice spontane „fără trecut și viitor”, ci dimpotrivă. În diplomație, ei erau amatori prin instrucție profesională, nu și prin experiența vieții, în primul rând a celei ideologice și politice europene. Cei mai mulți dintre ei au fost angrenați în convulsiile fără de granițe ale epocii. Netăgăduită le era și abilitatea politică, dar istoria le-o hărăzise, conferindu-i emblema unui genius loci, și, mai presus de toate, funcționa un fel
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
istorice române”, avea să depășească faza negativistă, contestatară pentru a se manifesta pe un teren mai pozitiv: un mai mare interes pentru factorii materiali, un timid curent materialist, o evoluție spre istoria sociologică; s-a petrecut o dublă radicalizare: una ideologică, în contact cu sociologia, și alta tehnică, a metodei (noua școală) retractară la filosofie, raționalistă și pragmatică (C. C. Giurescu, P. P. Panaitescu, Gh. Brătianu). Dar și la noi doar o minoritate a istoricilor de vârf era conectată la mișcarea de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
comunitate a muncii, de destin și spirituală 302. Nu este posibilă nici o alăturare semantică a acestor trei termeni de cei folosiți de C. Rădulescu-Motru în Etnicul românesc: comunitate de origine, limbă și destin, pentru că sistemul de referință și angajamentele teoretic-"ideologice" sunt cu totul diferite. În Le personnalisme, Em. Mounier acceptă limitări care vin prin statutul existențial al omului. C. Rădulescu-Motru, în Etnicul românesc, vizează grupul etnic. Filosoful francez lucrează în modelul unei filosofii sociale, filosoful român în cel al etnopsihologiei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
decît versurile care puteau fi publicate și nu și-a văzut jucată decît una din piesele de rezistență; "Calul verde", o dramă, scrisă în buna tradiție a lui Albee, de analiză psiho-morală, o parabolă a totalitarismului, învăluită în pînzele precauției ideologice, împinsă, de dragul cenzurii, spre tema crizei cuplului. Instaurarea în existență, în real a unei "idei de cal" (ceva ce nu e, dar credem că e deși știm că ne prefacem, că nu credem că e adevărat...) este o soluție absurdă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
vrei, nu-mi spune mie ce înțelegi... și uită! E clar! Hai înapoi la masă. (deschide casetofonul) Tovarășe profesor, acum, după perioada în care am, colaborat, nu?, în care securitatea, noi... eu personal m-am ocupat de formarea dumitale politică, ideologică..., ce crezi, ce ne poți spune despre nivelul la care ai ajuns? Costache: (bine direcționat spre casetofon de către colonel) Eu sînt acum un om nou. Vă mulțumesc. (un semn agitat al securistului... Costache a înțeles) Dar mai mult partidului îi
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
despre decepțiile sau deznădejdile profesorului. Chestiunea este trecută cu vederea, ca și cum n-ar exista, ca și cum În educație nu ar surveni și eșecuri, dureri, rateuri, trădări. Se merge pe o ipoteză supraoptimistă, sprijinită și pe un cortegiu de teorii psihogenetice, etice, ideologice etc., că educația nu aduce decât pozitivitate și confort, iar „binefăcătorul” (adică profesorul) este dator să afișeze numaidecât un aer tonifiant de „trezitor” al potențelor elevului, de salvator, de Învingător. Ipoteză cât se poate de falsă! Să venim cu câteva
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și scopurile acestora. Se știe că orice sistem educațional este dominat de cei care dețin pârghiile puterii la un moment dat. Prin politicile instituționale, prin pârghiile bugetare, prin strategiile manageriale, Învățământul este expus Într-o măsură nepermisă ingerințelor și presiunilor ideologice sau politice. Odată instituționalizată educația poate fi „instrumentată”, utilizată În scop manipulator, periculos. Sub masca unor scopuri nobile (accesul la cultură!) se pot ascunde intenții perverse. Simplificând oarecum lucrurile, prin Învățământ pregătim oamenii să accepte nu ceea ce au cu adevărat
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Într-o epocă a globalizării și a internaționalizării valorilor. Dar cum putem să ne „mutăm” spiritual - ca indivizi și colectivitate - spre altceva? E firesc, e posibil, e benefic? În mod evident, persoana care transgresează propria cultură (din diverse rațiuni: profesionale, ideologice, turistice, accidentale etc.) pentru a ajunge Într-o alta nu va avea capacitatea de a reformula unitatea originară a noii culturi, ci va crea un alt registru, un nou câmp de ramificații semiotice și alte contexte ilustrative, prin Îmbinarea experienței
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ca o joncțiune optimă Între proiectul politic și posibilitățile sale de realizare din punct de vedere tehnic. Didacticul acționează ca o instanță de remaniere (de validare sau chiar de cenzurare) a „visului” politic, a ceea ce se Întruchipează la nivelul dezirabilității ideologice. Nu orice „Închipuire” politică În privința educației poate fi transpusă factual. Nu orice proiect educativ este „primit”, „absorbit” de realitate. Acestea trebuie configurate În acțiuni și proceduri specifice, didactice. Observăm astăzi că foarte mulți „se pricep” În probleme de educație. Prea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
standardelor de calitate și a excelenței Învățământului superior a apărut de câteva decenii și o punem pe seama „complicării” educației universitare (instituirea unei piețe de formare de tip superior În societatea cunoașterii, respectarea principiului diversității publicului, complicitățile câmpului universitar cu economicul, ideologicul, politicul etc.) sau, de ce nu, a unei disoluții sau anomii comportamental-etice, a riscului scăderii calității (remediul fiind adus tocmai de apelul obligatoriu la coduri, standarde și normative). Reformatorul Învățământului românesc, Spiru Haret, a avut În atenție problema calității, În spiritul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
universității și cerințele concrete ale epocii. La frontiera dintre secolele al XIX-lea și XX, acțiunile lui Spiru Haret În plan teoretic, dar mai ales faptic l-au consacrat drept unul dintre cei mai prolifici Întemeietori ai școlii românești. Asumpțiile ideologice care fundamentau politica sa școlară nu erau preluate din tratate de pedagogie, ci din fenomenologia și presiunea realităților sociale românești. De aici și punerea În practică a unor linii de formare universitară cu caracter realist, aplicativ și concret. Adept al
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
la porțile universității pentru a le „Întreține” (fizica, matematica, chimia etc.). Nu „legea banului” trebuie să ne urmărească. Să fi devenit reglajul dintre cerere și ofertă noua ideologie a vremurilor noastre? Au mai fost astfel de situații, când din rațiuni ideologice au fost „retezate” facultăți inconfortabile sau „nerezonante” cu prezentul (teologia, psihologia) și s-a constatat cât de dureros a fost atunci. Vrem din nou să se Întâmple așa ceva, dar pe bază de criterii și evidențe „obiective”? Discontinuitățile academice Într-un
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
comportamentală a fost trecută cu vederea de acest cadru teoretic. Poate și din cauza complexității acestei conduite, poate datorită „miopiei” unor constructe teoretice care nu „văd” decât realități convenabile (ușor de descris și de descifrat), dar poate și datorită unor cauze „ideologice”, pentru că, vezi doamne, știința nu se ocupă de chestiunile „obscure” (ca să nu zic „obscurantiste”). În schimb, literatura creștină a abordat cu brio ceea ce știința s-a ferit să analizeze. Și nu este singura realitate spirituală neglijată; amintim În treacăt și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]