7,197 matches
-
și pronume la persoana I - cu mine). 5. câte 2 puncte pentru precizarea fiecăruia dintre cele două motive literare identificate în textul dat (de exemplu: focul, ploaia) 6. câte 2 puncte pentru selectarea fiecărei secvențe care conturează dimensiunea temporală a imaginarului poetic (de exemplu: e noapte neagră; povestea unei vremi de mult uitate). 7. - identificarea a două figuri de stil diferite din prima strofă - prezentarea adecvată a semnificației figurilor de stil identificate . 8. - câte 1 punct pentru menționarea fiecăreia dintre cele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
lirice. De exemplu, în poezia lui Ștefan Petică, eul liric este desemnat prin mărci ale persoanei I plural: Noi stam, (versurile) noastre. 9. Primul catren al sonetului Moartea visurilor - XIV asociază tema iubirii și tema creației, întro viziune tipic simbolistă. Imaginarul poetic reunește sugestii muzicale (mo tivul cântecului) și picturale (motive cromatice: fruntea sură din negrile ruine), în sinestezii specifice simbolismului. Discursul poetic ia forma unui monolog evocator al cuplului de îndrăgostiți (imperfectul evocativ: stam, voiau, plângeau). Prin epitetul dublu (ciudate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
tematică; - prezentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema și viziunea despre lume din textul poetic studiat; - ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale textului poetic studiat semnificative pentru tema și viziunea despre lume (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motiv poetic, laitmotiv, figuri semantice/tropi, elemente de prozodie etc.); - susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic postbelic selectat. Notă! Ordinea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
la începutul unor versuri. 3. Construiește un enunț în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină substantivul cuvânt. 4. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 5. Selectează două secvențe din text care conturează dimensiunea spațială a imaginarului poetic. 6. Prezintă rolul pronumelor de persoana a IIIa în poezia citată. 7. Explică semnificația a două figuri de stil diferite din primele trei versuri. 8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric. 9. Comentează, în 60-100
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a două imagini/idei poetice relevante pentru tema și viziunea despre lume din textul poetic studiat; - ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale textului poetic studiat sem ni ficative pentru tema și viziunea despre lume (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motiv poetic, laitmotiv, figuri semantice/tropi, elemente de prozodie etc.); - susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat. - VARIANTA 8 SUBIECTUL
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pe melancolia ta. 3. Construiește un enunț în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină verbul a lega. 4. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 5. Selectează două secvențe din text care conturează dimensiunea temporală a imaginarului poetic. 6. Precizează două caracteristici ale elementelor de versificație utilizate în poezia citată. 7. Prezintă semnificația a două figuri de stil diferite din primele patru versuri. 8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric. 9. Comentează, în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
prezentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema și viziunea despre lume din textul poetic studiat; - ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale textului poetic studiat sem nificative pentru tema și viziunea despre lume (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motiv poetic, laitmotiv, figuri semantice/tropi, elemente de prozodie etc.); - susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat. - Variantele 11-15 Filiera
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Unduire, Pământuri, Înaltei Cumpeni. 3. Construiește un enunț în care să ilustrezi sensul conotativ al cuvântului povară. 4. Precizează o temă și un motiv literar identificate în textul dat. 5. Selectează două secvențe din text care conturează dimensiunea spațială a imaginarului poetic. 6. Explică rolul antitezei în textul poetic citat. 7. Prezintă semnificația a două figuri de stil diferite din strofa a treia. 8. Formulează un argument pentru a susține/a contrazice afirmația că poezia citată ilustrează conceptul de lirism obiectiv
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ilustrezi sensul conotativ al substantivului poezia. 4. Menționează două mărci lexicogramaticale ale subiectivității prezente în textul dat. 5. Precizează o temă și un motiv literar identificate în textul citat. 6. Selectează două secvențe din text care conturează dimensiunea temporală a imaginarului poetic. 7. Prezintă semnificația a două figuri de stil diferite din textul poetic citat. 8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric. 9. Comentează, în 60-100 de cuvinte, semnificația titlului, în relație cu textul poeziei. SUBIECTUL al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de la începutul majorității versurilor. 3. Construiește un enunț în care să ilustrezi sensul conotativ al substantivului poveste. 4. Precizează tema poeziei și un motiv literar identificat în textul dat. 5. Selectează două secvențe din text care conturează dimensiunea spațială a imaginarului poetic. 6. Prezintă semnificația titlului în relație cu textul poetic. 7. Formulează un argument pentru a susține/a infirma încadrarea poeziei citate în specia artelor poetice. 8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric. 9. Comentează, în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
naivă), imediat contrazisă prin enunțul final. Încăpățânarea nemaipomenită vizează ființa revoltată, eul care se afirmă, în ruptură cu ceilalți. Prin toate aceste contraste, Zenobia devine purtătoare a unor valori etice și estetice, portretul ei având și o funcție de structurare a imaginarului artistic. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Însemnătatea educației primite în familie Familia este un microunivers în care cel mai frumos lucru este venirea pe lume a copiilor și creșterea lor sub privirile ocrotitoare ale părinților. Desigur, imaginea evocată pare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
simbol al cunoașterii senzoriale; ochi - cunoaștere contemplativă; buze - cunoaștere prin Logos și prin Eros; morminte - cunoaștere absolută, prin Thanatos) și pentru toate regnurile ce alcătuiesc lumea fizică (regnul vegetal și mineral, regnul viețuitoarelor și specia umană). În următoarele două secvențe, imaginarul poetic este structurat pe opoziția cunoaștere rațională - cunoaștere poetică, evidențiată prin conjuncția adversativă „dar“. Metafora simbol a luminii este valorizată dublu, negativ și pozitiv, prin antiteza lumina mea/lumina altora și prin opoziția semantică a verbelor: alții sugrumă vraja nepătrunsului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în căutarea unui topos propriu. Titlul acestei poezii reprezintă nu numai un cod de semnificare pentru discursul liric, ci condensarea unei mărturisiri de credință - aproape un manifest. Discursul poetic din prefață este centrat pe tema creației asumate explicit, anticipând deschiderea imaginarului poetic spre planul declarativ definitoriu. Cuvântultitlu conferă temei valoarea unui fapt cotidian, poetul demitizând viziunea despre creație și, în același timp, propunândo ca soluție la frica de moarte, inerentă oricărei ființe umane. Întro manieră insolită, cu feroce îndrăzneală, Virgil Mazilescu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
procese de comunicare ce urmăresc prezentarea unor poziții si furnizarea unor motive pentru care audiența ar trebui să le creadă pe acestea" (Goodall Jr., 1990, pp. 46-47), relatările/narațiunile definind abilitatea de a ne povesti experiența pe trei axe: real, imaginar si ipotetic. în opinia autorilor citați, aceste două procese sunt deosebit de importante în activitatea de negociere; de altfel, putem spune că si în sens didactic, în pregătirea spre exemplu a viitorilor profesori, modul în care ei prezintă o anumită informație
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
unui veac, p. 156. Considerând că filozoful francez, "întreprinde o acțiune de înlăturare a anarhiei din tărîmul ideilor", Blaga arată că același scop îl urmăreau și "reacționarii catolici", numai că ei, pentru a unifica ideile, "sacrificau științele", în timp ce Comte sacrifică imaginarul teologic și speculația metafizică în tentativa lui de a elimina din cunoaștere, pe cât posibil, orice ipoteze (ibid., pp. 155-156). De aceea, Blaga socotește că mult invocata "discontinuitate" dintre perioada "pozitivistă" și cea "mistică" a lui Comte este de fapt "o
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
patologică și fără de limite. Gradualitatea dezvrăjirii moderne a sexului merge spre patologia criminal-imaginativă a vreunui "roman sentimental" (Robbe- Grillet). Sexul femeii nu mai e scop, ci mijloc de a-ți desfrâna pulsiunile criminale prin brutalizarea lui! Această forma mentis a imaginarului sexist a evoluat de la inocente reprezentări nude la sadisme extreme. Marea păcăleală este acea "voință de a cunoaște exercitată asupra sexului ce caracterizează Occidentul modern..."64. Iluzia că, prin sex, omul cunoaște la modul autentic și, totodată, se autocunoaște (adică
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pentru că tratează omul, cunoașterea și societatea după o falsă superioritate de gândire promovată de abstracționismul filosofic și cultural modern unde oamenii devin "funcții", "numere", "operații deductibile" sau "elemente atacabile" printr-o regie a minții și printr-un joc intelectual între imaginar și real. Elita, în elitismul ei, are dreptul la... moarte în secolul XXI. Parreto și Heidegger sunt semnelor vremii gropari ai ideii de elită. A fost Popper un elitist? Cu siguranță că, dacă statele politice moderne nu ar fi fost
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și operând cu o serie de contextualizări. Reprezentarea primește un scop și o funcție printr-un act de trăire imediată, dincolo de evidența istorică, dincolo de întreg și obiectiv. Numai în acest mod au fost posibile o individualizare a cunoașterii, a regimului imaginarului și promovarea unei identități moderne. O identitate modernă diseminată în false forme de manifestare. Formarea individualității moderne și dorința indivizilor de a se distinge prin formarea lor culturală, socio-mentală sunt posibile tocmai prin cele două reprezentări (lingvistică și plastică), aflate
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
este un ritual social-politic; 5) schițarea unui subiect universal al cunoașterii. Această arheologie a unei altfel de cunoașteri se pronunță pentru studierea, pentru analiza "structurilor formale"165, a funcționării ideologice a unei științe 166, a conceptelor metaforice și încărcate de imaginar ce au dobândit "statut și funcție"167 de concepte științifice. Într-adevăr, o altfel de arheologie a cunoașterii, care se instituie social-politic prin practici discursive. Iluzia eliminării exprimării metaforice și a "limbajului literar" din cunoașterea istorică este, într-un fel
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Convenționalismul și abstracționismul gândirii moderne se află în acest joc clar-obscur între vizual-reprezentare-spus. Limbajul ca diferență a așezat tot felul de convenții între ceea ce se spune și posibilitățile obiective ale exteriorului, ale relațiilor cu lucrurile. Reprezentările, cu toate că sunt parte de imaginar, vizează în mod explicit realul. În Modernitate, realitatea este prelucrată, transformată de reprezentări politice, istorice, științifice, ideologice, faptele și acțiunile umane devenind elemente de transpus în ele, fiind un al doilea în raport cu hegemonia acestora. Atât timp cât oamenii își construiesc o gândire
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cum o politică se dezvoltă de la o evidență istorică, de la un adevăr al faptelor și evenimentelor, ce sunt toate mistificate lingvistic prin actul de a spune. Iluzia că aici e istoria, dincolo ficțiunea nu reprezintă decât un alt simbol al imaginarului istoriografic (românesc). Realitatea, istoria scrisă și ficțiunea actului de a spune se intercondiționează atunci când ne exprimăm. În epoca contemporană, există foarte "multă istorie" pentru că există foarte multă ficțiune; pentru că omul modern a dezvoltat o dorință inextricabilă de ficțiune. Această dorință
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
nu este ceva dispensabil, lipsit de valoare, ci posibilitatea unor noi adevăruri; posibilitatea cunoașterii unor situații reale. Preocupările dacă o carte de istorie este fictivă sau nu, dacă ceea ce spune este imaginar sau real nu fac obiectul cercetărilor lui Foucault. Imaginarul și ficțiunea nu exclud raporturile de adevăr cu realitatea, la fel cum ideologia nu exclude raporturile de cunoaștere autentică a unor situații. În epoca modernă, de la Cervantes încoace, imaginarul și ficțiunea sunt "motoare" ale realității moderne, inclusiv ale discursului politic
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
spune este imaginar sau real nu fac obiectul cercetărilor lui Foucault. Imaginarul și ficțiunea nu exclud raporturile de adevăr cu realitatea, la fel cum ideologia nu exclude raporturile de cunoaștere autentică a unor situații. În epoca modernă, de la Cervantes încoace, imaginarul și ficțiunea sunt "motoare" ale realității moderne, inclusiv ale discursului politic. De altfel, orice discurs politic nu se poate întemeia decât printr-un raport de imaginare și de ficționalizare pe baza unor nevoi reale, evidente în structura relațiilor sociale. Istoriile
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
posibilitate de cunoaștere este redusă la un sistem de reprezentări cu impact asupra mentalului colectiv în acord sau în dezacord cu o evidență dată. Acuratețea față de real nu are nimic în comun cu exigențele unui limbaj-reprezentare, plăsmuit de moderni. Istoria imaginarului se află în cele două regimuri ale cunoașterii, se află atât în fapte și evenimente, în lumea acțiunii istorice, cât și în discursuri și ficțiuni, iar o distincție categorică aici e realitatea, dincolo e ficțiunea devine absurdă. Antinomia ficțiune-realitate nu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
este re- și configurat în fapte și idei. Faptele umane și istorice dezvoltă idei, iar aceste idei schimbă acțiunea din viitor. Astfel că "pluralizarea" discursului istoriografic modern și contemporan într-o serie de alte istorii (ale ideilor, ale mentalităților, ale imaginarului, ale artelor, ale științelor și tehnologiilor etc.) este și un efect al doctrinei pozitiviste de secol XIX, iar pe de altă parte, un efect al utilizării cercetării de tip istoric, pe relația T-P, în toate disciplinele socio-umane. Diversele științe
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]