12,854 matches
-
mama și cu tata... Provocările la care este supus adultul sunt valabile și pentru elevul care studiază în școala românească a secolului XXI. Astăzi ești mai mult elev decât copil. Societatea este, după cum am mai menționat, în permanentă schimbare, deci, implicit, și școala are același traseu de tranziție. Copiii sunt primii asupra cărora acest cadru tranzițional va determina efecte pe termen lung, dat fiind rolul educației în viața viitorului adult cetățean, educația fiind o componentă esențială e dezvoltării copilului. Copilul, prin
PARTENERIATUL ŞCOALĂ – FAMILIE – UN PARTENERIAT DE SUCCES. In: Arta de a fi părinte by Paula Livia Nicoleanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1423]
-
chiar influența acțiunile educative din școală. Din această implicare a părinților în educația copiilor, apar efecte pozitive pe termen lung, demonstrate statistic. Se naște o nouă percepție asupra copilului și copilăriei, se lărgește orizontul cunoașterii mai temeinice a copiilor și implicit și a părinților. Dacă în trecut copilul era considerat ca fiind un adult în miniatură, în zilele noastre tot mai multă lume începe să înțeleagă faptul că un copil este un individ pentru care lumea înconjurătoare arată altfel decât o
PĂRINTELE, EDUCATORUL DE ACASĂ. In: Arta de a fi părinte by Milica Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1420]
-
Nu întâmplător am introdus acest titlu. Așa își justifică, majoritatea oamenilor (părinți sau elevi), refuzul de a încerca a pătrunde artele și multitudinea științelor implicite. Cum frumosul nu are sens decât pentru oameni și mai mult decât atât, numai pentru cei capabili a-l percepe, dacă frumosul natural beneficiază de atuul primordialității suportului real, nemijlocit, frumosul artistic se definește prin pregnanța sintezei dintre datul natural
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
organizat. Poți să-ți programezi o vizită la școală și pentru asta du-te pregătit: fă-ți o listă cu întrebările care te frământă sau cu ceea ce ai dori pur și simplu să afli. Fii deschis să observe să te implicit, mergi la scoala, uită-te în jur observă școala cu ochi de părinte dar și de copil; vezi dacă este ceva ce trebuie schimbat. Comunică cu ceilalți părinți, îndrăzniți să vă împărtășiți experiențe din meseria de părinte, comunică părerile tale
INIŢIERE ÎN ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Milina Drobotă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1401]
-
sociale”. Dacă aceasta este atitudinea ideală a intelectualului, nu mai pare posibilă „fapta”. E curios că, vorbind de „experiență”, „autenticitate”, „adevăr”, „pesimism eroic”, „fundamentarea unui stat cultural”, unii tineri moraliști din anii ’30 recomandă o atitudine ambiguă față de istorie și implicit față de acțiunea politică. Disprețuiesc politica și se feresc „să cadă” (cum zice tot Cioran) în istorie. Vor face totuși politică (și nu cea mai inspirată) și se vor amesteca (imprudent, cu consecințe catastrofale pentru ei) în istorie. Unii vor trece
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
în proiecția dată imaginii lor ficționale, dar fără nimic schematizant, fără a-i transforma în fantoșe; „tendința” (nu teza) îi apare ca un drept al romancierului la o „demonstrațiune” - nu de idei, ci prin fictio - a unui punct de vedere implicit, care trebuie „să stea de sine”. Z. are intuiția premonitorie a acelui „realism trist” pe care îl va realiza Liviu Rebreanu, ca imagine a universului rural; îl vede pe țăran sub semnul unui singur „motor sufletesc: posesiunea pământului”. Comparațiile cu
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
noutăților semnificative, de detalii” <ref id="1">1 Ioan Scurtu, Contribuții privind viața politică din România. Evoluția formei de guvernământ În istoria modernă și contemporană, București, 1988, p. 8-15, o primă evaluare de ansamblu a istoriografiei „formei de guvernământ monarhice”, implicit a „momentului 1866”; Sorin Liviu Damean, Carol I al României, vol. I (1866-1881), București, 2000, p. 15-23; Idem, Monarhia În România, 1866-1947, București, 1991, p. 5-16; Dan Berindei, Societatea românească În vremea lui Carol I (1866-1876), București, 1992, p. 7-43
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
și de Al. Piru, nu este certă. „Prinț” zdrențăros al boemei lirice bucureștene, S. a scris cea mai autentică poezie românească a condiției de paria. De paria „genial”, trebuie specificat numaidecât. Atribuind, integral, eului liric propria biografie, poetul îi conferă implicit și calitatea de „stelar”: „Vântură vântul șiroaie,/ Stelaru merge în ploaie./ I-e foame!”. „Stelarul” cară geamantane, cufere, saci de ciment, așa cum Iisus își ducea crucea („Vom porni în Gara de Nord tremurând,/ Strecurându-ne, urmăriți, pe lângă porți./ Alături de hamali vom duce
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
lexicală), al cărei proxim precursor este G. Călinescu. De asemenea, caracterul „ficțional” al acestor eseuri, identificabil în devierile frecvente de la temă, în zonele în care S. „rupe” discursul și schimbă subiectul. Personalitatea eseistului se verifică tocmai în devierea de la tranzitivitatea implicită criticii literare, în spațiul semnificativ alocat acestei devieri. Este aplicată cu consecvență tehnica deschiderii de paranteze, a apropoului, a asociației neașteptate și aparent divagante: doar aparent, întrucât toate aceste paranteze și alunecări pe lângă temă sfârșesc de regulă prin a servi
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
reprezentând cel dintâi răspuns al științei schimbărilor sociale la marea problemă a tranziției de la tradițional la modern. Dincolo de marea lor diversitate, teoriile dezvoltării și deci ale schimbării sociale au ceva în comun: apartenența la paradigma tranziției. Gloria paradigmei tranziției și, implicit, a sociologiei dezvoltării a fost atinsă în cadrul teoriilor modernizării. În spatele acestor teorii ghicim un sistem de gândire de o extraordinară persistență, în ciuda infirmărilor spectaculoase atât a teoriilor, cât și a ideologiei dezvoltării prin modernizare. Teza de bază a teoriilor modernizării
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
după ce-a suferit un efect de modernizare, este necesară intervenția unui factor voluntar, capabil de o reorganizare internă a societății care a traversat un proces de schimbare. La acest prag al demonstrației putem consemna, iată, că modernizarea nu este, implicit, și un proces de dezvoltare (So, 1990, p. 35). Modernizarea ca fenomen de criză multiplă În fine, „realiștii”, sesizând aspectele critice care însoțesc modernizarea, au admis, în cele din urmă, că dezvoltarea nu decurge mecanic din modernizare și că, din
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ale teoriiilor modernizării, trăsături care ne permit să vorbim despre o paradigmă, un mod de gândire larg împărășit de cei care devin, astfel, adepții acestei „teorii” și care sunt, totodată, „optimiștii” modernizării, adică cei ce cred că modernizare înseamnă putere implicită de a induce dezvoltare. Prezumțiile teoriilor modernizării Alvin J. So a sistematizat trăsăturile teoriei modernizării, ca paradigmă de gândire, individualizând-o, astfel, în familia mai extinsă a teoriilor dezvoltării. În viziunea lui Alvin J. So, teoriile modernizării împărtășesc următoarele prezumții
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
consideră că dezvoltarea inegală a teritoriilor reflectă slăbiciuni economice ale ansamblului, iar ele sunt de neacceptat deoarece, la rândul lor, devin surse de instabilitate economică și politică, transformându-se în piedici care stau în calea dezvoltării întregului ansamblu național și, implicit, internațional. Sarcina lichidării sau atenuării unor astfel de dezechilibre este încredințată, printre altele, politicii regionale, care este expresia intervenției statului pentru restabilirea echilibrelor teritoriale, în general, în sprijinul zonelor ce necesită ajutor pentru rezolvarea problemelor lor, în particular. Politica regională
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
altfel, n-au fost niciodată disjuncte, impunând pieței și intervenției statului atributele eficienței și ale echității deopotrivă. Ceea ce nu s-a schimbat prea mult în acești ani a fost înțelegerea și abordarea pieței și a intervenției sociale în această succesiune implicită. Argumentul, adesea subînțeles, a fost acela că piața este cea care permite, produce și asigură dezvoltarea, cvasiimplicit economică, și că, odată economia înscrisă pe o cale ascendentă solidă, va scădea, automat, și sărăcia. Mai slabe au fost vocile care, ținând
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
suprapus politicilor agrare și sectorului agricol. Ruralul european a fost considerat zeci de ani doar din perspectiva asigurării securității alimentare și promovarea Uniunii Europene ca pe o putere exportatoare de produse agricole în lume. Această nouă abordare a ruralului presupune, implicit, și o definire spațială a lui. În practica Uniunii Europene a fost adoptat criteriul OECD, bazat pe densitatea populației. În acest fel, încep să devină posibile comparațiile la nivel internațional ale condițiilor și dinamicii mediului rural din Europa. Aplicând această
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sau de destinație sau ale dezvoltării asupra apariției și evoluției migrației internaționale, este un demers „obișnuit” în studiul migrației internaționale. Dacă am analiza, spre exemplu, teoriile utilizate astăzi în migrația internațională, am constata că fiecare încorporează, în manieră explicită sau implicită, cel puțin referința la decalajul de dezvoltare dintre spațiul de origine și cel de destinație pentru a explica declanșarea și evoluția migrației. În aceeași măsură, fiecare dintre construcțiile teoretice include propoziții care pot servi ca bază pentru inferențe despre influența
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
voi prezenta, motiv pentru care titlul studiului, dar și spiritul acestuia se înscriu în sfera conceptului de reproducție socială dezvoltat de Bourdieu. Inegalitatea oportunităților educaționale: perspectiva conflictualistă Relația dintre dezvoltarea economică și extinderea ofertei școlare este, în mod explicit sau implicit, una dintre temele majore de dezbatere ale sociologiei educației. Poziția funcționalistă din interiorul sociologiei educației afirmă o relație simplă, liniară între dezvoltarea economică și dezvoltarea fără precedent, de după al doilea război mondial, a rețelei școlare pentru învățămantul de toate gradele
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
măsurare, dar principiul metodologic al unității dintre teoretic și empiric e uneori înlocuit de un proces circular de tipul: dezvoltarea socială înseamnă ceea ce se măsoară prin indicatorii selectați. Diferitele sisteme de indicatori sociali se bazează pe o viziune mai mult implicită asupra dezvoltării, fără a oferi definiții clare ale conceptului. Există puține încercări de a construi teorii explicative de rang mediu în termenii lui Merton, cele mai multe dintre cele existente fiind subsumate altor paradigme - calitatea vieții, capital social sau uman, direcții conexe
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Dirty, dangerous, difficult. După 1992, activitatea statului român în domeniul migrației se concentrează asupra semnării acordurilor bilaterale de readmisie a cetățenilor români (Sandu et al., 2004). Acest tip de acorduri sunt mai degrabă reflexia unei atitudini de pasivitate, de acceptare implicită a existenței migrației clandestine și a măsurilor de combatere pe care le aplică statele de destinație. În 2002, din totalul contractelor de muncă mediate de OMFM, 58,56% erau contracte pentru Germania, iar 40,88% contracte pentru Spania (în total
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de interacțiune socială; agresivitatea include În mod forțat și vătămarea. Putem considera acțiuni agresive: acțiuni intenționat distructive (scopul lor este distrugerea, traumatizarea celeilalte persoane); acțiuni explicit intenționat negative (scopul lor este de a produce o stare neplăcută celeilalte persoane); acțiuni implicit intenționat distructive (scopul lor este nu tocmai distrugerea celeilalte persoane, dar individul care acționează așteaptă ca tentativa sa să ducă la afectarea persoanei În cauză); acțiuni implicit negativ intenționate (scopul lor nu este crearea unei stări neplăcute celeilalte persoane, dar
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
negative (scopul lor este de a produce o stare neplăcută celeilalte persoane); acțiuni implicit intenționat distructive (scopul lor este nu tocmai distrugerea celeilalte persoane, dar individul care acționează așteaptă ca tentativa sa să ducă la afectarea persoanei În cauză); acțiuni implicit negativ intenționate (scopul lor nu este crearea unei stări neplăcute celeilalte persoane, dar individul care acționează așteaptă ca din cauza acțiunii sale să se instaleze la persoana cealaltă o stare interioară neplăcută). Evaluarea agresivității unui individ este o problemă frecventă, esențială
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
a participat, în 2010, la campania Earth Hour: sâmbătă, 27 martie, începând cu ora 20.30, oamenii au fost invitați să dea planetei un răgaz de o oră, stingând luminile și aparatele electrice si reducând, astfel, consumul de energie si, implicit, poluarea. La un an după debutul internațional al mișcării Earth Hour (2007), România sa alăturat și ea campaniei: în 2008, în câteva orașe a fost întrerupt iluminatul public stradal și al unor clădiri importante. Opera Națională din București a fost
Eforturi eco internaţionale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Viorica Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1198]
-
mediu curat, pentru a putea folosi condițiile de viață pe care ni le oferă natura .Însă , se pare că oamenii tratează cu neglijență acest aspect important al vieții lor , ceea ce duce la agravarea procesului de poluare și distrugerea mediului și implicit la distrugerea sănătății fiecăruia dintre noi și a celor din jur. Marele biolog Eugen Pora afirma că .
Educaţia ecologică prin activităţi extracurriculare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Răican Georgeta () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1220]
-
devină dușmani ai naturii, ci în concordanță cu aceasta, pentru a păstra resursele Terrei ; exploatarea judicioasă a pădurilor, a bogățiilor solului și subsolului, pentru a păstra frumusețile naturale ale munților, curățenia apelor, a aerului, atât de necesare plantelor, animalelor și implicit omului. 2. Activitați interdisciplinare ce vizează educația ecologică “*” Activități de învățare-exersare: pentru aceasta s-au utilizat atât metodele tradiționale de informare cărți, revistele “Terra”, “Arborele lumii”, cât și moderne emisiunii TV, dar mai ales internetul, aceasta fiind metoda cea mai
Educaţia ecologică în viziune interdisciplinară. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Tanasă Radu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1230]
-
și pentru a putea folosi condițiile de viață pe care ni le oferă natura. Însă, se pare că oamenii tratează cu neglijență acest aspect important al vieții lor, ceea ce duce la agravarea procesului de poluare și distrugere a mediului și implicit la distrugerea sănătății fiecăruia dintre noi și a celor din jur. Poluarea reprezintă modificarea componentelor naturale prin prezența unor componente străine, numite poluanți, ca urmare a activității omului, și care provoacă prin natura lor, prin concentrația în care se găsesc
Un mediu curat – o viaţă sănătoasă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]