3,300 matches
-
se supune dragostei. Femeile frumoase, pline de duh și istețime, „n-au prins loc la ochii săi” și, În genere, Ikanok (numele lui Konaki citit invers!) adiaforisește adică, este nepăsător față de acest subiect. Afrodita este jignită și pune pe capul indiferentului tînăr un premiu regal: „voi da stemampărătească/orișcăreia femei/va putea ca să-l robească/la mîngîioși ochii săi”... Amor face teoria omului, ființă slabă, Înlănțuit inevitabil de iubire („Ah, Îi slab omul, măicuță, și supus pe cît Îl vrei”). CÎt
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de justificată îngrijorare pentru bărbatul încă nedispus a se jertfi pe altarul matrimonial. La minister face cunoștință cu șeful de cabinet, Vereș, colportorul tuturor bârfelor, și reîntâlnește pe Diana, care îi apare "mai frumoasă, mai voioasă, mai senină", dar la fel de indiferentă ca întotdeauna ("Nici măcar un cearcăn melancolic în jurul ochilor ei, o emoție fugară... Nimic"). Crezându-se vindecat de iluzii, Bizu e hotărât să-i răspundă, și el, cu aceeași indiferență, convins că femeia nu-i mai mult decât trup. Or, trupul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de Balomirești, până când, atunci când scrisoarea sosește, să fie din nou generoasă cu familia Voichiței. Așa se explică și însuflețirea cu care îi vorbește agronomului despre viața țăranilor, asupriți cu neomenie de Lică (iată un alt motiv al bunătății lui Mili). Indiferentă în trecut la asemenea lucruri, Bârzulica "arăta acum o înțelegere clară a datoriilor față de pământ și de țărani". Asta în conversația cu Bizu, se înțelege. Pentru că amorul, iar nu ideile generoase (sugerează criticul liberal) generează și dragostea pentru locurile copilăriei
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și un regim alimentar asemănător a determinat modificări asemănătoare la păsări care fac parte din ordine diferite, și astfel s-au conturat diferitele grupe ecologice de păsări. Unii dintre factorii abiotici sau biotici sunt favorabili păsărilor, alții sunt dăunători sau indiferenți. Interacțiunea dintre însușirile ereditare și influențele mediului determină modul de viață al păsărilor. Caracteristicile de adaptare ale păsărilor, precum: capacitatea de zbor care lea dat păsărilor mobilitatea deosebită și posibilitatea de deplasare extrem de variată, temperatura corporală ridicată și constantă (homeotermia
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
chiar și în condiții extrem de dificile. Din care cauză am crezut și continui să cred că valorile democratice trebuie apărate efectiv, în primul rând, pe loc, în România, printr-un angajament ideologic și politic declarat. Evident, există și apolitici structurali, indiferenți la agitația publică etc. Dar când apolitismul devine în mod evident o formă de politică favorabilă puterii, cu avantaje multiple și imediate, respingerea acestei ipocrizii devine necesară și categorică. Totul rămâne o problemă de temperament, conștiință și consecvență efectiv europeană
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
-l aibă aceștia cel dintâi - pentru toate acestea și altele pe care le știu, le-am citit, și vi le-am spus În cărțile mele și vi le voi mai spune, pentru acestea afirm, că pe mine nu mă lasă indiferentă uitarea și eludarea operei realist-socialiste și evidențierea doar a celei realist-socialiste a celor amintiți sau a altora, ejusdem farinae, din țară sau din diaspora. Valoare acestor opere, post-factum de pe oricâte piedestale academice, politice sau culturale este decretată, nu compensează vandalismul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tot atât de primejdios ca cel cultivat de curentele burgheze», afirmații care mai de care mai lamentabile, calomniind În mod grosolan pe tinerii poeți. Aceștia sunt prezentați drept niște ființe primitive, leneșe «nu-și mai dau osteneala să muncească, disprețuitori de cultură, indiferenți la lectură, imitatori slugarnici ai vârfurilor «poeziei noastre». Este surprinzător cum autorul a reușit ca În două jumătăți de coloană să Îngrămădească atâtea enormități și afirmații dușmănoase, disprețuitoare față de tinerii poeți. Căci este evident pentru oricine că nu „lipsa originalității
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
bord niște lemne vechi, de culoarea unui coșciug, tăiate în cursul unei expediții anterioare, din pădurile indigene de pe insulele Lackaday; tocmai din aceste lemne i se ceru dulgherului să meșterească sicriul. Primind comanda, dulgherul își luă rigla și, cu promptitudinea indiferentă ce-l caracteriza, purcese numaidecît la teuga și-l măsură din cap pînă-n picioare pe Queequeg, însemnîndu-i trupul cu un tibișir, ori de cîte ori muta rigla. Ă Vai, sărmanul de el! exclamă marinarul din Long-Island. Acum va trebui să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
acum (1877) răspunde că: " Dar, peste tot, românii au dat prea mult pe părerea 1 Scrieri politice și literare, p. 345 ă Articolul Comedia franceză și comedia ruseascăî. străinilor, pe când această părere ar fi trebuit să ne fie cumplit de indiferentă și atunci poate mergeam mai bine"1 . Aiurea se ridică împotriva "plăsmuirii meșteșugite" a limbii și cugetării "de către o anume academie", parcă "poporul în două mii de ani n-a avut nici limbă, nici cugetare..." 2 . Dar acela împotriva căruia Eminescu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
artei. El a fixat o lume întreagă, pentru că, văzînd-o, cunoscînd-o, și pricepînd-o, a simțit nevoia să exteriorizeze ceea ce crease în închipuirea sa, ajutat de o putere neasemănată de expresie. Dar de aici nu urmează că opera sa obiectivă este oglindirea indiferentă a lumii din afară, în cazul acesta special: a societății românești. Pretenția de conștiință în care se oglindește exact lumea din afară, pretenția de conștiință-oglindă, când e vorba de acele aspecte ale lumii pe care nu le putem percepe și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și răsucite, memorabil, într-un singur fir - transformat în filon liric. Poetul se dovedește de o mare maturitate încă de la primele sale versuri, acestea exploatând, cu efecte mai mereu remarcabile, captarea și „fixarea” energetismului fluid și arzător în plasa rece, „indiferentă”, strict instrumentală, a unei prozodii regulate. „Spasm încremenit”, așadar, inclusiv cu ajutorul dat de forma fixă, perfect cizelată, a strofelor. Elementele nu sunt decorative, ca la adevărații parnasieni: materialul folosit de poet este el însuși o lavă care s-a răcit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
filosof, în timp ce Lenin nu a fost decât un agitator politic semidoct. Filosofia lui Marx a fost deschisă, autoreflexivă, bazată pe analize empirice, cu un puternic mesaj moral și social (Popper: 2005, 270), în timp ce ideologia lui Lenin a fost închisă, dogmatică, indiferentă la realitățile empirice și amorală, respingând dialogul, compromisul și negocierile drept categorii "burgheze" care subminează conștiința revoluționară a proletariatului (Lenin: 1946). Trebuie ținut cont în primul rând de faptul că, spre deosebire de Marx, Lenin a făcut parte din ceea ce în Europa de Est
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
desfășurat activitatea. Sigur, și acesta din urmă a întâmpinat, datorită jurnalismului său necompromițător, dificultăți din partea autorităților germane, franceze sau britanice, incomparabile însă ca intensitate cu cele experimentate de către revoluționarul rus. Cu toate acestea, lui Marx nu i-a fost deloc indiferentă activitatea politică. Dimpotrivă. O personalitatea puternică, autoritară, gânditorul german l-a admirat, întocmai ca și Lenin, pe Nikolai Cernîșevski, un membru proeminent al intelighenției ruse (Lichtheim: 1970, 139). Marx a îndemnat permanent proletariatul să se organizeze pentru a își revendica
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
susținere populară "se găsesc, într-un fel, prinse în capcana propriei popularități", confruntându-se, pe cale de consecință, cu următoarele posibilități: fie operează concesii ideologice pentru a păstra cât mai mult posibil din sprijinul societății, fie urmează neabătut principiile intransigenței leniniste, indiferente la efectele acesteia asupra capitalului social pe care îl dețin. De obicei, susține Johnston, ele vor opta pentru prima variantă (Johnson în Johnson, 1970, 31; vezi și King: 1980, 39 sau Constantiniu, Chiper: 1995, 31). Dilema popularității nu afectează însă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
putea fi util mai devreme sau mai târziu unei superputeri pentru constrângerea celeilalte, respectiv datorită amintirii gesturilor îndrăznețe de politică externă ale RSR în primii ani după acapararea puterii de către urmașul lui Gheorghiu-Dej. Potențialul economic al Marii Britanii nu a lăsat indiferentă RSR, aflată permanent în căutarea unor noi piețe de desfacere sau a dezvoltării know- how-ului tehnologic. Liderul PCR nutrea de asemenea speranța că ar putea convinge guvernul de la Londra sau companii britanice independente să înființeze, împreună cu statul român, companii cu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
problemelor, în nici un caz o sursă a soluționării acestora. Apare aici deosebit de vizibilă discordanța dintre marxism, pe de o parte, social și moral, și leninism, pe de cealaltă parte, ultrapolitic și amoral, fundamentat pe o ideologie proiectivă, militantă și total indiferentă la realitățile empirice. "Cu atât mai rău pentru fapte" obișnuia să afirme Lenin atunci când i se aduceau contra-argumente în privința inevitabilității revoluției globale. Dacă ar fi trăit în anii '80, Marx s-ar fi poziționat cu siguranță de partea Solidarității și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
politic, a cărei radicalizare este un proces treptat; grupările socialiste se asemănau unor secte religioase fanatice, care își extrăgeau veracitatea și puterea de a continua în manieră autoreferențială: empiricul, realitatea observabilă, conta tot mai puțin din moment ce respingea sau se arăta indiferentă față de proiectul revoluționar. Și astfel, încă din preistoria sa, leninismul s-a constituit ca o formă de socializare aparte. Ulterior, după ce a devenit regim politic, extinzându-se după 1945 în Europa de Est și Asia, leninismul (de acum post-revoluționar) a influențat enorm
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
atitudine și să tragem învățăminte pentru munca noastră. Este just că cultul personalității lui Stalin a influențat foarte mult. Dar, tovarăși, cred că problema se pune și așa, de ce totuși acest lucru? Or, chiar la noi lumea este așa de indiferentă când este lăudată și unii chiar încurajează acest lucru. Există încă la noi foarte mulți tovarăși care atunci când sunt lăudați își creează chiar condițiile să fie lăudați. Sigur, este bine și este just, și consider că raportul prezentat aici de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
omul moral rămâne mereu perplex în fața ei. Dar de unde vin ticăloșii parcă tot nu știm, pare a spune cel fascinat, încă din 1980 de "conceptul de stare" niciodată, îndeajuns. Ce se întâmplă însă cu apariția persistentă în spațiul public a indiferenților și cinicilor? Acest subiect este recognoscibil în multe scenarii și în conținutul regizoral al operei lui Alexa Visarion. Nu insistă, aidoma oricărui moralist autentic asupra cauzelor precum un medic sau un savant. Este conștient că, în tema indiferenței și a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
adevăr al vieții conține o atare apreciere, căci, dacă ne gândim bine, într-adevăr, unii dintre ceilalți ne atrag, în timp ce pe alții îi respingem în mod spontan, iar o categorie aparte va fi alcătuită din cei ce ne vor rămâne indiferenți. Importantă nu este, prin urmare, într-o societate sau comunitate, o nepăsare sau alta, niciun dispreț ocazional al unui individ oarecare sau dezinterese firești ale oamenilor față de lucruri realmente lipsite de importanță și valoare ci, indiferența ca stare generală, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
sinteză a mai multor vicii,-așa cum o definește pe aceasta din urmă La Bruyère în Caracterele: "ca înfumurare prostească, ca necunoaștere a îndatoririlor, ca trândăvie, tâmpenie, ca distracție cinică, ca dispreț al celorlalți și ca invidie" [XI, 8]. Căci, indiferentul nu-i ia în seamă pe ceilalți, dar poate avea în același timp toate defectele acestora. Oricum, este fapt de observație curentă că indiferentul nu va fi atins de nicio calitate a celor pe care nu-i vede pentru că, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ca trândăvie, tâmpenie, ca distracție cinică, ca dispreț al celorlalți și ca invidie" [XI, 8]. Căci, indiferentul nu-i ia în seamă pe ceilalți, dar poate avea în același timp toate defectele acestora. Oricum, este fapt de observație curentă că indiferentul nu va fi atins de nicio calitate a celor pe care nu-i vede pentru că, pentru el, ei nu există. Ce poate fi mai groaznic decât să fi lovit de mari nenorociri și să nu vezi în jur decât necuviința
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
20). Filosoful stoic roman nu ezita să spună răspicat că "tăria de a duce o viață fericită" își are temelia chiar în sufletul omului de caracter: "puterea aceasta [morală] are dreptul să se arate nepăsătoare numai față de lucruri într-adevăr indiferente (s.n.) (Cartea a XI-a, 16). Mai mult, parcă dorind să accentueze sensul esențialmente etic al detașării și indiferenței stoice, el afirmă: "Nu te dezgusta, nu lăsa să-ți scadă zelul și curajul, dacă nu reușești pe deplin să îndeplinești
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
isteț, pe lângă un viclean înrăit, dar de succes, pe lângă un ins lipsit de cuvânt și de onoare care, inventează fără jenă și restricții infinite forme de abjecție în orice situație de viață. De aici, din acest spațiu vin cinicii și indiferenții zilei de azi. Ei sunt noii tirani, adesea nevăzuți și nerecunoscuți ca atare, ai democrației imature și fragilizate. Ei reprezintă cu succes disprețul față de cei care nu sunt aidoma lor, iar tuturor ei le opun nepăsarea, neimplicarea, indiferența cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
film de autor mi se pare în afara oricărei discuții; recitind cu ochii cineastului modern textele lui Al. Sahia, Alexa Visarion și-a apropiat simbolistica lor intrinsecă, concepându-și filmul ca pe o parabolă a condiției artistului într-o alcătuire socială indiferentă dacă nu ostilă față de adevăratele valori... Cu obstinație, ideea revine în cel puțin trei dintre "întâmplările" importante ale filmului: dezvelirea monu mentului (secvență în care recunoaștem înțelese foarte personal; adică aproape exclusiv pe linia sarcasmului aluzii din I. L. Caragiale), spectacolul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]