3,661 matches
-
și ea preluată din setul de reprezentări romantice despre lume pe care nu limba română le-a emis prin vocea sau pana unor savanți. Dacă lumea aceasta are o coerență, atunci ea nu poate fi considerată o sumă aleatorie de individualități legate prin jocul Întîmplărilor inaccesibile intelectului. La fel, literatura are paradigme și, În interiorul acestora, sintagme. Romantismul este o astfel de sintagmă În interiorul paradigmei literare europene. Poate că nu putem aduce Într-un spațiu omogen literatura chineză și cea franceză, cel
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Legația României la Madrid (1940-1945); după al doilea război mondial, oponent al regimului din țară, rămâne în Spania, unde în 1954 editează, la Madrid, gazeta „Carpații”. Se autoexilează în Canada (1957) și de acolo în Statele Unite ale Americii, în California. Individualitate intens retorică, la C. ideile, entuziasmele și reprezentările se manifestă în mod tumultuos-colosal, într-o tensiune înaltă, virilă; pasiunile eruptive se suprapun parcă argumentelor, dictând în fapt liniile de forță, marcând reliefurile unei personalități clocotitoare. Constituente ale celulei proprii, astfel
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
de apartenență ca și orice alt țăran, dar există, virtual cel puțin, opțiunea intrării și posibilitatea de ieșire, astfel încât atunci când condițiile istorice o vor permite, această virtualitate să se transforme relativ firesc în realitate. În sfârșit, deși gospodăriile își păstrează individualitatea și proprietatea, ceea ce le definește în mare măsură este asocierea lor rațională în unitățile supraordonate ale „vecinătăților”. Revenind asupra acestor cazuri mai mult sau mai puțin diferite, putem să afirmăm că „întrajutorarea” proprie oricărei comunități locale se negociază diferit, în funcție de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și ei, parodiind astfel, și totodată revitalizând implicit literatura clasică. Operând, asemenea mai tuturor poeților notorii din generația lui, cu mijloace prozodice - și expresive, în general - consacrate, cu material de inspirație din cele mai canonice surse, H. se impune ca individualitate artistică distinctă prin particularități de meșteșug, prin specificitatea rafinamentului tehnic. De la început se caracterizează printr-o anumită sobrietate a formulărilor, lipsită de rigidități, vădind un simț al cuvântului și al frazei în virtutea căruia vocabulele prea demonetizate, clișeele rudimentare pătrund în
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
punerea sub observație a sentimentelor celor mai profunde. Cu aparentul lor sentimentalism care funcționează drept pretext pentru desfășurarea procesului de autocunoaștere, romanele, odată cu transformarea „actului intelectual în act de simțire” (Șerban Cioculescu), conduc inevitabil la constatarea eșecului înțelegerii complete a individualității celui ce se instituie ca narator. Strategiile de care acesta se folosește își dovedesc ineficiența, deoarece, asemeni monadelor, „suntem închiși fiecare în temnița structurii noastre morale și nu putem să ne eliberăm din formula noastră ca să pătrundem timbrul sufletesc al
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
umane. 1.1.1. Psihismul uman individual - circumscrierea problemei Termenul și conceptul de personalitate are o istorie a lui: o apariție, o evoluție și conotații ce s-au modificat în timp. El se referă în prezent la individul uman, la individualitatea omului ce se naște și moare. În articolul citat, Glas (2006Ă scrie: Consider noțiunea de persoană ca denotând ființa umană individuală, atât în singularitatea sa, cât și în calitatea sa de a fi o persoană umană. Pentru ființa umană individuală
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
vieții unei persoane, dezvoltată ulterior de Erikson și Levinson. Adler, celălalt mare opozițional psihanalizei clasice, a pus accentul pe dinamismul condiționat de complexele de inferioritate și pe stilul de viață. În ansamblu, teoria lui Freud are în vedere omul în individualitatea sa, modul în care funcționează psihismul său - aparatul său psihic - în mod constant, transsituațional, și doar în mod secundar în corelație cu evenimentele de viață tranzitorii. De aceea, psihanaliza are importanță pentru psihologia persoanei, deși nu pune accent pe apariția
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mari factori, așa cum aceștia au reieșit în cadrul unei cercetări. Tabelul 2.2. Reperele structurale ale celor cinci mari factori din FFM Extroversiune Agreabilitate Conștiinciozitate Nevroticism Psihologia trăsăturilor vizează aspecte cât mai stabile ale persoanei, care o pot caracteriza - ca și individualitate sau apartenență la o clasă - transsituațional (Mattheus, 2005Ă. Nu se are însă în vedere centrarea persoanei printr-un sine, printr-un eu reflexiv care să fie nucleul inițiativei, a atitudinii active și a raportării la sine. Motivația este trecută și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Conform teoriei sociocognitive, personalitatea este o realitate multifațetată, bogat contextualizată și implicată în diverse tranzacții în viața de zi cu zi. Ea nu este o entitate abstractă și nu poate fi redusă la câteva teorii descriptive generale. Oamenii își exprimă individualitatea și dau structură, semnificație și scop vieții lor, acționând în conformitate cu propriile credințe, valori, standarde personale, aspirații și concepții despre lumea din jur. Toate acestea sunt reunite de propriul sine (selfă. Personalitatea este sistemul integrat al sinelui (selfă prin care constituentele
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de asemenea, implicate relația afectivă cu mama, raporturile cu lumea materială și cu natura, dar și modalitățile de însușire a limbajului și de asimilare a valorilor sociale și culturale. Abilitățile logice devin calitativ superioare și permit conturarea distinctă a propriei individualități. Relația de atașament parental pierde teren în favoarea atașamentului față de congeneri (Bolwby, 1973Ă. Adolescentul devine capabil și de relația de atașament față de subiecții ideali și își reevaluează atașamentul parental. Pot apare manifestări expansive sau disforice, care prefigurează trăsături narcisice sau histrionice
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
autoritate anonimă care coalizează știința, tehnica, religia și bunul-simț comunitar. Cultura occidentală nu a reușit să producă una sau mai multe ideologii care să corespundă creșterii economice și hiperindividualismului. Normele tradiționale ale liberalismului, confesionalismului și socialismului au dispărut aproape total. Individualitatea se reduce la egoism, iar identitatea la narcisism. Dezordinea ideologică a determinat apariția de cluburi, fundații, asociații care să dezvolte sentimentul de apartenență și securitate al individului (McCrae, Costa, 1997Ă. Un asemenea cadru social nu este creator de personalități patologice
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
reprimării conflictelor cu părinții - îndeosebi din etapa primei copilării. Ca urmare vulnerabilitatea propriului eu este proiectată asupra celorlalți fiind cultivat progresiv sentimentul adevărului propriu - paranoidismul - care îi îndepărtează pe cei din jur, în mod intolerant și incisiv, în scopul conservării individualității. Apare ca evidentă o organizare psihotiformă, realizată prin alte mijloace decât în cazul manifestărilor psihotice propriu-zise și care poate favoriza scurte episoade delirante. Din perspectivă genetică, personalitatea paranoică aparține spectrului schizofreniilor, fiind raportabilă cu precădere la tulburările delirante (Bernstein, Useda
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
română în cadrul Seminarului de romanistică al Universității din Heidelberg (până în 1995). Debutează în „Revista elevilor” (1948-1949) și colaborează la majoritatea revistelor literare din țară, precum și la „Dialog” din Diezenbach, Germania, condusă de Ion Solacolu. În primul său volum, Generalitatea și individualitatea ideii operei literare, D. reia problema estetică a raportului dintre forma și conținutul operei de artă, căutând să corecteze interpretările schematic vulgarizatoare din epocă. Dacă la nivel teoretic demonstrația se arată imprecisă, confuză și adeseori marcată ideologic, în schimb intuițiile
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
G. Călinescu sau C. Noica, Marin Preda sau D.R. Popescu. A tradus din Bruno Apitz, Heinrich Böll, Bertolt Brecht ș.a. și a prefațat scrieri de F.M. Dostoievski, K. Fedin, G. Călinescu, Gala Galaction, I.M. Sadoveanu, Zaharia Stancu. SCRIERI: Generalitatea și individualitatea ideii operei literare, București, 1955; Încercări de analiză literară, București, 1956; Direcții și tendințe în proza nouă, București, 1963; Intrarea în castel, București, 1970; G. Călinescu romancier. Eseu despre măștile jocului, București, 1971; ed. (La ora 12, ziua), București, 1995
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
admite că, în acest sens, metodologia sociologică lui C. Dobrogeanu-Gherea, „alături de unele afirmări îndoielnice și nebuloase, aduce în discuție și întrebări interesante”, dar susține categoric că natura sufletească a personajelor literare - ca și a scriitorului - „nu o hotărăște clasa, ci individualitatea”, adică „personalitatea creatoare a poetului în ceea ce are ea mai individual”. Pentru aceasta, se impune luminarea creativității sale. Obsesiv întrebuințat, dar vag definit („dinamismul interior stârnit de opoziția planurilor de rezonanță în care vibrează felul constant de a fi al
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
-și cuceri personalitatea și libertatea), românele alunecă într-o coloratura sentimentală și schematizează grăbit psihologia erosului. Abisalul iubirii fiind abordat doar în treacăt, în prim-plan trec, datorită prizei asupra unui public larg, erotismul, deviațiile instinctului, libertinajul. Personajele nu capătă individualitate. Reușită este pictură de mediu: mediile cosmopolite, în Trupul care își caută sufletul, și atmosfera de familie evreiască, în Evadare. În genere, facilitatea îi minează proza. C. a fost însă o bună autoare - inventiva, vie - de literatură pentru copii (Căsuța
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
și metafizică, ginecologie și cabala etc.) - în fine, tot ce putea stârni și înnebuni izolaționismul dictatorial al politicii românești din anii ’80. Receptată ca manifest revoluționar, poezia lui C. avea să eticheteze mult prea grabnic opera unei generații plină de individualități numai tactic reunite în frontul comun. Destul de repede, C. a dublat „poema chiuvetei” („într-o zi chiuveta căzu în dragoste/iubi o mică stea galbenă din colțul geamului de la bucătărie/se confesă mușamalei și borcanului de muștar/se plânse tacâmurilor
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
Emanoil Bucuța. Ponderea activității lui C. o dă însă critica literară (cronica, studiul monografic, articolul publicistic sau cu caracter teoretic). Afectată doar parțial de spiritul conjunctural, investigația este minuțioasă și corectă, cu diagnosticare precisă și analize pertinente ale operei și individualității artistice comentate. Caractere și conflicte (1968) și Unele probleme de estetică (1973) au deschidere către orizontul generalizărilor teoretice, aplicate la literatura română clasică și contemporană, din considerente didactice. Din frământul necontenit al vremilor (1988) este o sinteză asupra publicisticii scriitoricești
CIOCANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286247_a_287576]
-
Astfel, asociațiile, apropierile istorice și filologice, periferice în alte volume, se vor asambla în Folclorul românesc în perspectivă comparată (1971) într-o concepție unitară, care va fixa metoda precumpănitoare a exegezelor în funcție și de intenția urmărită de autor: stabilirea individualității folclorului românesc prin comparație cu folclorul altor popoare europene. Primul compartiment are rosturi mai degrabă introductive, stabilind câteva repere teoretice: datare și periodizare, clasificare și definiție etc., care pledează pentru folosirea metodei filologice în studiile folcloristice. Al doilea este alcătuit
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
ca și de conformism. C. preferă să opereze în actul critic cu categorii existențiale și estetice globale, meditând în jurul problemelor ontologice, comentând nuanțat frumosul artistic, disociind autenticul de contrafacere, experimentul rodnic de exercițiul factice. Configurarea portretului interior al scriitorului ca individualitate creatoare, ca artist al cuvântului, cu mutațiile etice și estetice hotărâtoare, reprezintă partea de rezistență a criticii lui C., care se vrea una totală, realizând un echilibru (fie și relativ) între tradiționalism și modernism, între analiza sincronică și cea diacronică
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
diferențiere majoră în câmpul experienței și asimilarea înțelesurilor acestor diferențieri. Asemenea diferențieri se fac în două tipuri de condiții, substanțial diferite. Pot avea loc când amenințarea asupra organismului este mare; dar asemenea amenințări sunt destul de diferite de cele percepute de individualitate. Soldatul, de exemplu, învață foarte repede să distingă sunetul asurzitor al unei grenade, aflată departe de el, de zumzetul uneia ce vine spre el. El învață să facă diferența între o cărare obișnuită și una a cărei suprafață a fost
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
diferența între o cărare obișnuită și una a cărei suprafață a fost stricată, întrucât ultima poate fi un teren minat. În aceste circumstanțe, el răspunde unei amenințări foarte grave - dar care reprezintă o amenințare către organismul său, și nu către individualitatea percepută de sine De fapt, cu cât mai repede învață să facă aceste diferențe, cu atât conștiința i se întărește. Într-o situație educațională obișnuită, oricum, asemenea amenințări dure, de viață și moarte, sunt rare; iar când există, elevii răspund
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Acest punct de vedere care presupune preluarea statică a informației este considerat de Rogers ca ținând de trecut. În cazul în care cultura prezentului va supraviețui - susține el -, aceasta se va întâmpla numai pentru că oamenii au fost capabili să dezvolte individualități pentru care schimbarea (change) reprezintă un fapt central al vieții și care „pot trăi confortabil cu acesta” („who have been able to live comfortably with this central fact”). Înseamnă că nu vor fi preocupați, așa cum sunt mulți astăzi, de faptul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și Premiul Asociației Scriitorilor din București (1973, 1980). De la primele sale „încercări critice” G. a reușit să-și exercite funcția asumată, cea de comentator al fenomenului literar curent, într-o manieră proprie. În perioada celui mai intolerant dogmatism stalinist, când individualitatea criticului nu se putea declara nesupravegheată nici măcar în stil, el a găsit forme de evitare a șablonizării discursului, a uniformizării expresiei, de introducere în limbaj a unui palpit personal, a unei prospețimi verbale, a unei note de spontaneitate. Posibilitatea de
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
și fără o mare susținere printre „tineri”) atribuie banilor o însemnătate mai mare decât rudelor (5), însă aceiași interlocutori nu concep apoi ca banii să primeze asupra legăturilor genealogice (43). Ceilalți trei itemi (11, 12, 20) dau, în general, măsura „individualității” locale, ca opțiune ce contrastează cu subordonarea față de rețelele rubedeniilor locale. Dacă opinia după care invidia este mai frecventă decât întrajutorarea rudelor nu are totuși o susținere numeroasă (11), foarte mulți dintre cei intervievați (inclusiv cei sub 40 de ani
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]