13,441 matches
-
Cele patru pavilioane ce alcătuiesc „spitalul vechi” au fost ridicate între anii 1893-1957. Astăzi, spectaculoase metamorfoze (mobilierul și dotările făcute, absolut noi, conferă clădirii fericit reconditionată, aspectul unui edificiu excelent consolidat) fac ca toate cele patru secții - Oncologie, Pneumologie, Boli infecțioase și Dermato-Venerice - să arate impecabil („arătau dezastruos, ...erau o imagine dezolantă”, V. Rîmbu). În cuvântul său bogat, uneori și pitoresc managerul Spitalului Județean, ec. Vasile Rîmbu a prezentat celor prezenți elementele de rezistență ale intervențiilor făcute. S-au schimbat instalațiile
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
inflamația cronică și în final ateroscleroză, în evoluția bolilor renale spre IRC. Mecanismele de inițiere a procesului inflamator în BDR sunt multiple și doar incomplet elucidate, printre acestea numărându-se: scăderea clearence-ului renal al moleculelor proinflamatorii (citokine), acumularea AGE, focare infecțioase latente (Chlamydia pneumoniae),etc; după inițierea dializei procesul inflamator se accelerează, probabil prin adăugarea factorului de bio-incompatibilitate cu membrana de hemodializă, respectiv datorită apariției episoadelor de peritonită (în dializa peritoneală). Efectorul final al MIG este constituit de activarea sistemului. TGF-?
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
stă detectarea unui aparent paradox în evoluția IRC; astfel, deși markerii cunoscuți ai inflamației (ex: proteina C-reactivă) sunt predictori independenți de mortalitate la pacienții cu IRC (cu o mențiune în plus pentru pacienții diabetici), doar rareori afecțiunile inflamatorii sau infecțioase sunt cauze efective de deces. De asemenea, markerii de malnutriție, cum sunt hipoalbuminemia sau hipotransferinemia constituie predictori importanți de mortalitate în cadrul IRC, deși mai puțin de 5% dintre acești pacienți decedează prin malnutriție severă. Pe de altă parte, cea mai
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
opsonizate [253]. La pacienții cu BDR avansată valaorile PCR sunt de 5-10 ori mai mari comparativ cu subiecții de control non-diabetici, ca expresie a unui proces inflamator cronic cu evoluție subclinică, de natură non-infecțioasă (dar al cărui „trigger” poate fi infecțios). Există totuși îndoieli în ce privește semnificația predictivă a nivelurilor PCR pentru evoluția procesului de arterioscleroză, datorită faptului că viața plasmatică a PCR este relativ scurtă (19 zile), iar nivelurile sale variază sub influența unor factori multipli. În ultimii ani s-au
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
de creștere a stressului oxidativ, efectul cel mai potent îl exercită particulele de LDL oxidate (LDLox) și AGE, mecanismul de generare a ROS fiind mediat prin sistemul NADP/NADPH. „Trigger”-ul procesului inflamator poate fi constituit și de un factor infecțios, cum este infecția subclinică cu Chlamydia Pn., Herpes Simplex II etc [85], acest aspect urmând să fie clarificat de studiile populaționale care sunt în desfășurare. După începerea dializei, procesul inflamator este întreținut și amplificat de suprapunerea unor noi factori, cum
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
prin utilizarea unui inhibitor specific al NO-sintetazei (L-NMMA), respectiv al unui donor specific de NO, care este nitroprusiatul de Na. În esență, mecanismul prin care endoteliul participă în patogeneza bolii cardio-vasculare este declanșarea unui proces inflamator (de diverse cauze infecțioase și non-infecțioase ) sub efectul-„trigger”al unor citokine proinflamatorii. Expunerea experimentală a celulelor endoteliale la acțiunea citokinelor proinflamatorii induce expresia pe suprafața membranei a moleculelor de adeziune, în special din clasa selectinelor, cu recrutarea consecutivă a celulelor efectoare din curentul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
asociere se corelează semnificativ cu prezența retinopatiei diabetice [77]. Un studiu recent a arătat că administrarea unui vaccin pentru Salmonella typhi la om a declanșat, pe lângă o reacție inflamatorie moderată și o importantă disfuncție a endoteliului arterial. O altă cauză infecțioasă de inflamație, incriminată în patogeneza leziunii endoteliale este infecția cronică latentă cu Chlamydia pneumoniae, a cărei prezență a fost pusă recent în evidență, atât în populația generală cât și la pacienții diabetici cu IRC [89] la nivelul plăcilor de aterom
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
incriminată în patogeneza leziunii endoteliale este infecția cronică latentă cu Chlamydia pneumoniae, a cărei prezență a fost pusă recent în evidență, atât în populația generală cât și la pacienții diabetici cu IRC [89] la nivelul plăcilor de aterom. Alți agenți infecțioși care ar putea juca același rol sunt: virusul citomegalic, virusul hepatitei A, virusul Herpes simplex tip1 și Helycobacter pylori. În aceste condiții, s-a ridicat problema momentului și a factorilor declanșatori ai disfuncției endoteliale la pacienții diabetici, respectiv dacă acești
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
această catregorie de pacienți atitudinea corectă este scurtarea intervalelor dintre schimburi sau instituirea APD. 5.3.5. Complicațiile DP Complicațiile DP pot fi clasificate în: complicații legate de cateter, complicații funcționale (insuficiențe ale ultrafiltrării),complicațiile mecanice, complicații metabolice și complicații infecțioase. a) Complicații legate de cateter Acestea apar cu o incidență cumulativă de aproximativ 20-24% în decursul primului an de DP; cele mai importante sunt pierderile de dializant pericateter și insuficiența de drenaj. Pierderile de dializant pericateter se înregistrează de obicei
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
proteică, care apar mai frecvent la pacienții transportori rapizi și pot constitui o explicație plauzibilă pentru care acest tip de pacienți au prognostic mai puțin favorabil pe termen lung în DP. e) Complicațiile infecțioase-peritonitele de dializă Cele mai importante complicații infecțioase legate de DP sunt peritonitele și infecțiile LIC. Peritonitele rămân, în ciuda progreselor tehnice remarcabile făcute în ultimii ani în domeniul conectologiei DP, „călcâiul lui Ahile” în DP; în prezent, incidența episoadelor de peritonită este de 1/20-24 pacienți-luni, diferențele dintre
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
parte, aceeași absorbție de glucoză reduce incidența și severitatea episoadelor hipoglicemice la acești pacienți, aspect semnificativ deoarece hipoglicemiile severe sunt o complicație importantă la pacienții diabetici aflați în stadiul terminal al IRC sau în HD. Rata de apariție a complicațiilor infecțioase grave ale DP (peritonite și infecții de tunel) sunt simlare la pacienții diabetici și non-diabetici, ca și frecvența cazurilor în care este necesară mobilizarea cateterului și întreruperea DP. HD la pacienții diabetici este grevată de dificultățile și rata mare a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
între cele două localizări. Atunci când deficitul de GH nu e însoțit de o leziune definită anatomic, fiziopatologic sau genetic, el capătă denumirea de GHD idiopatic și reprezintă peste 70% din totalul cazurilor de GHD. Leziunile care determină GHD pot fi infecțioase, traumatice, iatrogene, tumorale, postiradiere, inflamatorii, necrotice, autoimune și din ce în ce mai frecvent cauzate de defecte moleculare ale procesului de diferențiere hipofizară (planșa 29), care încep să explice din ce în ce mai multe dintre cazurile de nanism hipofizar idiopatic . Incidența copiilor cu GHD, definiți ca fiind
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
denumirea maladia Hand Schuller Christian). De obicei, această afecțiune este însoțită de instalarea diabetului insipid la vârste foarte mici, ulterior mulți dintre pecienți demonstrând coexistența deficitelor hormonale trope hipofizare, inclusiv deficit de GH cu retard de dezvoltare staturală . 3. Leziuni infecțioase localizate la nivelul regiunii hipotalamo-hipofizare Insuficiența hipofizară poate fi declanșată de infecții bacteriene (de exemplu, tuberculoză), virale (inclusiv HIV) și fungice (de exemplu, aspergiloză sau coccidiomicoză) localizate la nivel hipotalamic. Această cauză de deficit de GH este însă extrem de rară
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
un deficit pluritrop, la care se poate adăuga deficitul de TSH. Acest lucru este evident în cazul mutației genelor PROP1 sau Pit1, ori în cazul modificărilor de axă mediană, cât și în cazul formelor lezionale de nanism hipofizar, tumorale, infiltrative, infecțioase sau de altă natură . Mai mult, inițierea terapiei de substituție cu hormon de creștere recombinant poate fenotipiza un deficit tireotrop latent . întrucât o disfuncție tiroidiană chiar modestă poate scădea eficacitatea terapiei cu rGH , este recomandabilă testarea de rutină a axei
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
denumire semnifică tocmai acțiunea sa de a susține, mai exact de a complementa, acțiunea anticorpului, asigurându-se astfel distrugerea antigenului. Complementul reprezintă un set de aproximativ 20 de proteine care interacționează, realizând o cascadă de reacții proteolitice. O celulă bacteriană infecțioasă, cu valoare de antigen, pătrunsă în organism, este lizată sub acțiunea unei asemenea cascade de reacții proteolitice reprezentând componenta complement a SI al organismului gazdă. Acțiunea complementului este desăvârșită prin atragerea macrofagelor al căror echipament enzimatic hidrolitic erodează celulele țintă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
la animalele germ-free (axenice), numărul limfocitelor B și titrul anticorpilor (Ac) serici naturali sunt de 5-10 ori mai mici decât la organismele convenționale. Evoluția a generat tipuri celulare specializate, tot mai eficiente funcțional, care neutralizează, sechestrează, omoară sau îndepărtează agenții infecțioși, pentru organismele vertebrate. La vertebrate, reacțiile de apărare sunt rezultatul acțiunii unor factori umorali nespecifici (complement, substanțe bactericide) și specifici (anticorpi) și a unor populații de celule specializate, cu acțiune nespecifică (fagocite) sau specifică (limfocite). În concepția modernă, din punct
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de ordinul anilor). Se afirmă că, la om, limfocitele de memorie ar supraviețui circa 10 ani, fără să se dividă. Astfel se explică starea de a fi imun a unui organism, după mulți ani de la contactul cu un anumit agent infecțios sau după vaccinare. În raport cu funcția pe care o îndeplinesc, se disting următoarele categorii de limfocite:- efectoare, cele care, prin molecule efectoare, neutralizează direct sau indirect antigenul;- reglatoare, cele care realizează echilibrul optim al răspunsului imun. 1.2.1.1. Limfocitele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
glucidice). În general, limfocitele cu RCT-1 (γ/δ) sunt negative pentru markerii CD4 și CD8, deși unele exprimă nivele scăzute ale unuia dintre acești markeri. Unele studii sugerează că aceste celule contribuie la răspunsul inițial al gazdei, la diferiți agenți infecțioși: virusuri, bacterii, paraziți, dar și la răspunsul antitumoral. Ele par să constituie „prima linie de apărare”. Ipoteza este în acord cu localizarea lor anatomică, la poarta de intrare în organism, în țesuturile nelimfoide (tegument, intestin), dar și în situsurile inflamatorii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
tumorale omoloage. 1.2.3. SISTEME CELULARE CU ROL ÎN REZISTENȚA ANTIINFECȚIOASĂ NESPECIFICĂ Rezistența antiinfecțioasă a organismului uman și animal este rezultatul acțiunii unor sisteme celulare cu acțiune nespecifică, independentă de caracterul nonself al unei substanțe sau al unui agent infecțios. Funcția principală a sistemelor celulare cu acțiune nespecifică este fagocitoza. Ele intră în acțiune după ce agentul infecțios a depășit barierele mecanice protectoare ale organismului. Sistemul fagocitar include celule de origine mezodermică, cu distribuție difuză în organism, care au capacitatea de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
uman și animal este rezultatul acțiunii unor sisteme celulare cu acțiune nespecifică, independentă de caracterul nonself al unei substanțe sau al unui agent infecțios. Funcția principală a sistemelor celulare cu acțiune nespecifică este fagocitoza. Ele intră în acțiune după ce agentul infecțios a depășit barierele mecanice protectoare ale organismului. Sistemul fagocitar include celule de origine mezodermică, cu distribuție difuză în organism, care au capacitatea de a îngloba molecule nonself, virusurile și celulele străine și de a le distruge prin procese enzimatice de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
independent de clatrină. Protozoarele fagocitează pentru obținerea nutrienților, iar la Metazoa, fagocitoza este în primul rând, funcția unor celule specializate, precum macrofagele și neutrofilele, ea evoluând ca un mecanism care susține o varietate de procese biologice: înglobarea și distrugerea agenților infecțioși și a celulelor senescente, remodelarea tisulară în cursul dezvoltării embrionare, răspunsul imun, procesul inflamator. 1.2.4. SISTEMUL FAGOCITAR MONONUCLEAR (SFM) Fagocitele mononucleare se găsesc în toate țesuturile, dar în condiții obișnuite, proliferarea lor are loc numai în măduva osoasă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
macrofagul le secretă în condițiile procesului inflamator. 1.2.4.1. Receptorii membranari ai macrofagului Sistemul fagocitar mononuclear are capacitatea de a discrimina un număr mare de agenți patogeni, în raport cu selful, utilizând un număr relativ restrâns de receptori, deși agenții infecțioși au tendința de a suferi mutații. Această tendință este contracarată de existența unor receptori ce recunosc componente antigenice bine conservate, care nu se găsesc la eucariotele superioare, dar îndeplinesc roluri esențiale în biologia agenților patogeni și sunt supuse proceselor mutaționale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
rol determinant al efectului letal al LPS. Animalele care au primit o doză letală de Escherichia coli supraviețuiesc dacă li se administrează AMC ce neutralizează TNF, ceea ce denotă faptul că efectul letal al LPS se datorează hiper-reactivității gazdei față de agentul infecțios și nu infecției sau efectului toxic direct al LPS. Dacă macrofagul este activat prin stimulare antigenică de durată sau nu reușește să elimine agenții patogeni intracelulari, el poate deveni refractar la stimularea ulterioară. 1.2.5. SISTEMUL FAGOCITAR POLIMORFONUCLEAR Polimorfonuclearele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
În decurs de o oră, în organismul uman se distrug circa 5 miliarde de leucocite și aproximativ 10 miliarde de hematii. Numărul PMN în sânge este un indicator al stării de sănătate. Creșterea numărului de PMN semnifică existența unui proces infecțios în organism, dar este indiciul unei evoluții favorabile, deoarece organismul se apără prin mobilizarea rezervei de PMN medulare, care trec în circulație. Scăderea numărului de PMN în cursul unui proces infecțios semnifică, de cele mai multe ori, incapacitatea organismului de a se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sănătate. Creșterea numărului de PMN semnifică existența unui proces infecțios în organism, dar este indiciul unei evoluții favorabile, deoarece organismul se apără prin mobilizarea rezervei de PMN medulare, care trec în circulație. Scăderea numărului de PMN în cursul unui proces infecțios semnifică, de cele mai multe ori, incapacitatea organismului de a se apăra. Numărul total al leucocitelor este de circa 5 l03/mm3 sânge. La adult, se remarcă o tendință de scădere a numărului de leucocite circulante reprezentată de o scădere mai accentuată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]