4,210 matches
-
atât opiniile lor despre persoana necunoscută erau mai negative, chiar ostile. Griffitt și Veitch (1971) au putut corobora aceste rezultate scoțând în evidență un efect analog în cazul unei situații de suprapopulare. Autorii au putut demonstra, în afara efectelor asupra judecăților interpersonale, efecte asupra atitudinii subiecților față de obiecte non sociale, reducând intervenția contextului interpersonal atunci când le cereau subiecților să aprecieze o persoană absentă și necunoscută. Aceleași rezultate au fost obținute și de alți cercetători (Baron, 1972; Baron și Bell, 1975; Bell și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și Veitch (1971) au putut corobora aceste rezultate scoțând în evidență un efect analog în cazul unei situații de suprapopulare. Autorii au putut demonstra, în afara efectelor asupra judecăților interpersonale, efecte asupra atitudinii subiecților față de obiecte non sociale, reducând intervenția contextului interpersonal atunci când le cereau subiecților să aprecieze o persoană absentă și necunoscută. Aceleași rezultate au fost obținute și de alți cercetători (Baron, 1972; Baron și Bell, 1975; Bell și Baron, 1976 citați de Baron et al., 1994): creșterea temperaturii provoacă o
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și de alți cercetători (Baron, 1972; Baron și Bell, 1975; Bell și Baron, 1976 citați de Baron et al., 1994): creșterea temperaturii provoacă o stare de iritabilitate la indivizi, favorizând apariția comportamentului agresiv. Analizând efectele temperaturii "ostile" într-un cadru interpersonal pentru a studia comportamentul agresiv față de alți indivizi, Baron (1972) constată o diminuare în intensitate a reacțiilor agresive (șocuri electrice administrate unor indivizi în timpul îndeplinirii unor sarcini de învățare) la subiecții provocați, dar și la cei care, fără a primi
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
puține din cauza dificultăților pe care le ridică administrarea unor astfel de stimuli oamenilor. Ținând cont și de capacitățile cognitive ale oamenilor, interpretarea rezultatelor obținute tinde să devină ambiguă. Receptarea unui stimul "ostil" de către un subiect aflat mereu într-un context interpersonal anume face dificilă separarea a ceea ce ține de caracterul "ostil" al stimulului de ceea ce poate fi atribuit interferențelor subiectului cu semnale provenind din anturajul său social imediat. Contextele interpersonale sunt supuse în permanență unor interferențe complexe din partea indivizilor. Stimulările ostile
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
unui stimul "ostil" de către un subiect aflat mereu într-un context interpersonal anume face dificilă separarea a ceea ce ține de caracterul "ostil" al stimulului de ceea ce poate fi atribuit interferențelor subiectului cu semnale provenind din anturajul său social imediat. Contextele interpersonale sunt supuse în permanență unor interferențe complexe din partea indivizilor. Stimulările ostile par să producă asupra oamenilor efecte mai degrabă neurovegetative decât comportamentale. Contrar observațiilor pe animale, receptarea stimulării "ostile" la oameni nu declanșează comportamente sociale imediate. Acestea din urmă par
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ischemică sau căldura puternică provoacă, în anumite condiții, creșterea probabilității comportamentului agresiv. În cadrul acelorași experimente, receptarea simultană a mai multor provocări pare totuși să moduleze efectul factorilor "ostili" asupra comportamentului efectiv al indivizilor. Dificultățile de interpretare legate de efectul contextului interpersonal al receptării stimulilor "ostili" n-au putut fi evitate decât în foarte puține studii precum cele ale lui Kelly și Hake (1970 citat de Pahlavan) sau în cele realizate de către mine și colegii mei (da Gloria, Duda, Pahlavan și Bonnet
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cele realizate de către mine și colegii mei (da Gloria, Duda, Pahlavan și Bonnet, 1990; da Gloria, Duda, Pahlavan și Bonnet, 1989 citat de Pahlavan, Bonnet și Duda, 2000). Celelalte studii citate au folosit, în general, o metodologie ce implica contextele interpersonale, de aceea interpretarea rezultatelor a fost mai dificilă. Experimentele pe care le-am analizat semnalează că diversele specii de animale care sunt supuse unor stimuli "ostili" de ordin senzorial manifestă, în prezența unui alt animal, comportamente ofensive aparținând repertoriului speciei
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fără a mai putea fi controlată. Neglijența și maltratarea de către părinți stau la baza unei socializări lacunare din partea copilului (Friedrich și Stein, 1973), fapt ce corespunde unui mediu familial marcat de absența învățării comportamentelor pro-sociale și a competențelor de relaționare interpersonală și interactivă. Acești copii nu au posibilitatea de a învăța strategii comportamentale pro-sociale care să le permită satisfacerea propriilor nevoi. Neștiind cum să participe la activități importante din punct de vedere social, ei ratează toate ocaziile de dezvoltare a competențelor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
redusă. În opinia autorilor, ar mai putea exista și o altă ipoteză care să ne facă să înțelegem mai bine rata crescută de violență în SUA, cu precădere această tendință a americanilor de a căuta soluții agresive pentru rezolvarea conflictelor interpersonale. Archer și McDaniel (1995) au efectuat un studiu internațional ale cărui rezultate confirmă concluzia de mai sus. Cercetătorii i-au rugat pe cetățenii din 10 țări occidentale, din Japonia și din Coreea să scrie diverse istorii în care să propună
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
decisivă declanșează o stare afectivă pozitivă care poate crește la rândul ei nivelul testosteronului. McCaul, Gladue și Joppa (1992) formulează aceleași concluzii pentru câștigătorii la loto, joc complet aleatoriu. Activitatea hormonală pare să influențeze declanșarea agresivității în situații de relații interpersonale conflictuale. În acest caz este mai corect să spunem că activitățile hormonale constituie variabilele personale sau "background-ul" unei situații "ostile" ce declanșează agresivitatea (Geen, 1998). Sistemul nervos și comportamentul agresiv Recentele lucrări de neurofiziologie susțin că comportamentul agresiv este
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Este important să subliniem că tocmai executarea reacției dominante este cea care reduce activarea. Concluzii Se pare că nu există nici o relație cauzală simplă între hormoni și comportamentul agresiv. Activitatea hormonală nu permite prezicerea agresivității decât în cazul unor situații interpersonale conflictuale. Legătura dintre activare și agresivitate întărește de altfel ideea existenței unei interacțiuni între învățare și factorii biologici. Dacă activare declanșează agresivitatea în anumite condiții, acestea sunt determinate de experiențele personale ale individului. Agresivitatea poate și descrește nivelul de activare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a comportamentului agresiv datorate vârstei și sexului apar mai ales la pubertate, (c) în această perioadă, agresiunea fizică are un rol mai puțin important pentru femei decât pentru bărbați, (c) de la adolescență și până la maturitate, strategiile indirecte pentru controlul relațiilor interpersonale sunt folosite mai mult de fete decât de băieți. Cairns consideră că o teorie viabilă privind dezvoltarea comportamentului social trebuie să țină cont de impactul tuturor proceselor cu rol important în dezvoltarea individului și să arate în ce fel aceste
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Dodge (Crick și Dodge, 1994), copii agresivi sunt determinați prin prisma proceselor de prelucrare a informației deficiente să supraevalueze ostilitatea mediului lor înconjurător. Această percepție exagerată a ostilității reprezintă fundamentul adoptării strategiilor comportamentale agresive și a rezolvării deficitare a problemelor interpersonale. După părerea lui Huesmann și a colegilor săi (Huesmann și Eron, 1984 citat de Eron), copilul este în căutarea informațiilor și, în funcție de informațiile disponibile, el își dezvoltă structuri de cunoștințe denumite "scenarii" care-l vor ajuta în reglarea propriilor comportamente
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
punctul lor de vedere, agresivitatea este un comportament instrumental ce poate fi folosit pentru a-i influența pe ceilalți, pentru a proteja propria identitate socială sau pentru a restabili dreptatea. Agresivitatea nu este în schimb consecința normală a unei relații interpersonale conflictuale. Atunci când interesele se ciocnesc sau norma este violată, agresivitatea este folosită ca strategie comportamentală pentru atingerea obiectivului. Conform teoriilor socio-interacționiste, factorii interpersonali și situaționali sunt singurii în stare să determine agresivitatea. În acest context, analiza agresivității se axează pe
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
identitate socială sau pentru a restabili dreptatea. Agresivitatea nu este în schimb consecința normală a unei relații interpersonale conflictuale. Atunci când interesele se ciocnesc sau norma este violată, agresivitatea este folosită ca strategie comportamentală pentru atingerea obiectivului. Conform teoriilor socio-interacționiste, factorii interpersonali și situaționali sunt singurii în stare să determine agresivitatea. În acest context, analiza agresivității se axează pe actor (agresor), pe victimă și pe observator. Rezultatele acestei relații nu pot fi anticipate pentru că ele se aranjează în funcție de dinamica schimburilor ce se
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
vor suporta consecințele unui asemenea act. Această definiție generală include și măsurarea comportamentului agresiv sau a intenției comportamentale, lucru care ni se pare foarte important pentru că permite evitarea ambiguităților în ceea ce privește rezultatele numeroaselor studii realizate în acest domeniu în care caracterul interpersonal al contextului nu permite considerarea stimulilor folosiți. Acest lucru este foarte evident în cazul studiilor ce analizează efectul factorilor contextuali (căldură, frig, miros) asupra comportamentului agresiv. De altfel, studiul intențiilor comportamentale permite la nivel tehnic, teoretic și deontologic profilarea parțială
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
conceptuală (Anderson et al., 1998). Una dintre probleme abordării agresivității, invocată de mai multe ori, este cea cu privire la interpretarea rezultatelor. Oricare n-ar fi perspectiva adoptată, interpretarea rezultatelor experimentale tinde să devină ambiguă atunci când comportamentul este urmărit într-un context interpersonal, mai ales dacă ținem cont și de capacitățile cognitive ce intervin în elaborarea experienței sociale a individului. Într-adevăr este foarte greu, aproape imposibil, de separat ceea ce ține de caracterul stimulului de ceea ce poate fi atribuit inferențelor pe care subiectul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de separat ceea ce ține de caracterul stimulului de ceea ce poate fi atribuit inferențelor pe care subiectul le face sub influența anturajului social imediat. Câteva studii experimentale, deja citate, au reușit să clarifice aceste dificultăți de interpretare legate de efectul contextului interpersonal al observației. De exemplu, Kelly și Hake (1970) au studiat efectul suprimării unei sume monetare dependente de executarea sarcinii asociate cu declanșarea unui zgomot "aversiv" (2800 Hz, 68 dB). Subiectul poate evita zgomotul dacă rotește un buton sau dacă lovește
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1990; da Gloria et al., 1989; Pahlavan et al., 2000). Plecând de la principiul că reînnoirea conceptuală și metodologică în studierea comportamentelor agresive înseamnă, mai întâi de toate, constatarea acestor comportamente indiferent de semnificațiile pe care le au într-un context interpersonal și considerând comportamentele agresive mișcări cu o anumită structură specifică, producându-se sistematic în circumstanțe la fel de specifice, am hotărât să studiem comportamentele agresive ca fiind niște manifestări motrice. Conform lui Darwin (1872 / 1874 citat de Pahlavan, 1987) aceste mișcări transmit
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
activitate reprezintă baza funcțională de manifestare a tuturor mișcărilor voluntare. Am interpretat rezultatele ca fiind elemente de pregătire comportamentală, subliniind legătura dintre stimularea aversivă și comportamentul agresiv în contextul unei medieri simbolice sau reale a acestuia și în afara unui context interpersonal. Capitolul VII Diferite arii de cercetare În acest capitol vom încerca să înțelegem mai bine problemele din viața reală, examinând cercetările care au abordat mai direct viața individuală a fiecăruia în raport cu comportamentele agresive. Războiul: violența instituționalizată sau instituționalizarea violenței Războiul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cel mai înalt nivel. Războiul pare să aducă de asemenea schimbări la nivelul reprezentării violenței în filme, știri, romane, publicitate. Toate aceste schimbări semantice îl pot face pe individ să creadă că violența este o soluție justificată pentru rezolvarea conflictelor interpersonale, chiar și între persoane mai apropiate. Circumstanțele particulare pe care le creează războiul pot reduce presiunile sociale împotriva violenței, atât de puternice în perioadele normale. Una dintre consecințele fenomenului este creșterea numărului de agresiuni sexuale comise. Astfel procesele de dezangajare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
A spune că simpla vizionare a unui concurs sportiv sau participarea la acesta crește (direct sau indirect) probabilitatea agresivității pare destul de pretențios. Totuși este foarte adevărat că contextul sportiv este unul dintre puținele contexte în care unele forme de agresiune interpersonală sunt sancționate social și legal, iar altele sunt acceptate, permise și chiar încurajate. Dacă la origini scopul integrării competițiilor sportive în viața socială a fost de a crea un spațiu simbolic pentru delimitarea și canalizarea violenței, rezultatele pe termen lung
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
contribuie la dezvoltarea unor comportamente sexuale inadaptate. Studiul realizat de Briere și Runtz (1990) arată că copiii victime ale maltratării fizice comit mai des acte de violență în timpul interacțiunilor sociale cu semenii, considerându-le formele cele mai adecvate de comportament interpersonal într-un context de provocare. Aceste credințe astfel dezvoltate vor determina comportamentul ulterior al individului față de proprii săi copii la vârsta maturității. Maltratarea fizică este forma de agresiune cel mai ușor de identificat din cauza faptului că părinții aplică copiilor rele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
prezența unui eu agitat, toate aceste elemente contribuie la activarea unor nevoi foarte puternice de protecție. Iar agresivitatea poate oferi sentimentul puterii și a controlului celorlalți. Schemele cognitive și modurile de interpretare orientează percepția și evaluarea evenimentelor și a relațiilor interpersonale. Aceste procese depind și de sentimentele și motivațiile copilului. Observând și reacționând la provocări, copilul va folosi cu precădere strategii comportamentale agresive în diferite contexte interpersonale. Agresivitatea manifestată de către copii Intimidarea sau "bullying"-ul corespunde abuzului sistematic de putere. Este
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Schemele cognitive și modurile de interpretare orientează percepția și evaluarea evenimentelor și a relațiilor interpersonale. Aceste procese depind și de sentimentele și motivațiile copilului. Observând și reacționând la provocări, copilul va folosi cu precădere strategii comportamentale agresive în diferite contexte interpersonale. Agresivitatea manifestată de către copii Intimidarea sau "bullying"-ul corespunde abuzului sistematic de putere. Este vorba despre un ansamblu de comportamente agresive caracterizate de aspectul lor repetitiv și de puterea dezechilibrată dintre agresor și victimă (Olweus, 1978 citat de Endersen et
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]