5,236 matches
-
poate folosi acolo alte mijloace, și nu ar îndrăzni el însuși să se amestece cu ei pentru a termina explicarea lucrurilor pe care nu li le-ar fi indicat să le facă", scrie el în Capitolul 8 al Cărții I, intitulat: "În ce fel trebuie Poetul să facă cunoscută decorarea și acțiunile necesare într-o piesă de teatru". Tot ceea ce privește decorul, costumele, trebuie descris în dialog: " (...) toate gândurile Poetului, fie pentru decorarea Teatrului, fie pentru mișcările Personajelor sale, îmbrăcăminte și
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Molière, el proclamă superioritatea comediei asupra tragediei, ceea ce se opune discursurilor teoreticienilor care continuă, pe tot parcursul secolului, să considere tragedia drept genul major. 7. Tragedia ideală 7.1. Scopul său: catharsisul Corneille, în Al doilea discurs, pe care-l intitulează Discurs despre Tragedie și despre mijloacele de a o trata după verosimil sau necesar, Racine în Prefețele sale, îi acordă tragediei același scop ca Aristotel, crearea catharsisului. Fundamentând regulile tragediei după modelul lui, pe o estetică a receptării, ei o
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
un ochi atent ar fi descris mai bine zborul săgeții; și-ar fi atins ținta; dar ținta este un punct unic: este mai comod să tragi în aer, fără a avea un obiect fix." (cap. 5 "Desfășurare a capitolului precedent", intitulat la rândul lui "Despre Comedie") Valetul de comedie, așa cum apare el în teatrul antic, la Menandru sau la Plaut, apoi în farsa italiană și franceză, și așa cum l-a imortalizat Molière sub trăsăturile îngroșate ale lui Jodelet, Mascarille sau Sganarelle
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
detestabile, Vicleniile lui Scapin (Les Fourberies de Scapin), Georges Dandin, Școala femeilor, Moștenitorul universal (Le Légataire universel) etc. sunt piese periculoase; căci dacă moravurile nu sunt formate, sunt corupte." (Noul Eseu despre arta dramatică, cap. 5 "Desfășurare a capitolului precedent", intitulat la rândul lui "Despre Comedie"). Mercier este indignat de faptul că într-o piesă ca Burghezul Gentilom (Le Bourgeois Gentilhomme), Molière, bătându-și joc de Doamna Jourdain, umilește burghezia. El merge până acolo, încât îl acuză de a fi cauzat
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
implanteze un teatru la Geneva, în scopul de a-i convinge pe genevezi, puritani, asupra necesității de a construi un teatru. Furios pentru că orașul reprezintă în ochii lui un loc de odihnă plin de înțelepciune și de fericire, Rousseau ripostează, intitulându-și scrisoarea astfel: "J.-J. Rousseau, citoyen de Genève17 J.-J. Rousseau, cetățean al Genevei către D-l d'Alembert, asupra articolului său Genève în al șaptelea volum al Enciclopediei și în special asupra proiectului de a ridica un teatru
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
numi, în genul dramatic, actul bănuielilor, actul furiilor, cel al recunoștinței sau al sacrificiului. Sunt mirat că Anticii nu și-au dat seama de asta: acest lucru este cu totul și cu totul pe placul lor. Dacă și-ar fi intitulat actele, ar fi făcut un serviciu celor moderni, care nu s-ar fi abținut să nu-i imite; iar caracterul actului odată fixat, poetul ar fi fost obligat să-l ducă la îndeplinire." (Discurs despre poezia dramatică, capitolul XV, "Despre
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Republicii. Cetatea Dogilor devine, pe timpul carnavalului, un vast teatru în care societatea venețiană se regizează pe ea însăși. Toate categoriile sociale sunt foarte atașate de această perioadă festivă și de masca ce reprezintă un simbol al ei. De aceea Goldoni intitulează ultima piesă pe care o scrie, în 1761, ca rămas bun adresat Veneției, înainte de plecarea la Paris, Una din Ultimele Seri de carnaval. 4.3. Scopul reformei Goldoni vizează recrearea firescului pe scenă. "...mi-am dat seama mai mult decât
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
jumătatea drumului între teatru și dans. Pictor abstracționist, Oskar Schlemmer, care predă sculptura la Bauhaus 25 între 1920 și 1933, visează, ca și Wagner, la o fuziune a artelor. Unul din primele sale balete, dat la Stuttgart, în 1916, se intitulează Baletul Triadic, nu numai pentru că este executat de trei actori-dansatori, ci și pentru că Schlemmer prezintă acolo uniunea dintre dans, costum și muzică. Fascinat ca și Craig de marionetă, el se arată admirativ față de Kleist care, în Pe teatrul de marionete
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
să exploateze fenomenele fizice și psihice "firești". Fondator al Teatrului de Artă de la Moscova în 1898, el s-a explicat îndelung asupra concepției sale despre teatru, în special în memoriile pe care le începe în 1925, și pe care le intitulează Viața mea în artă, ca și în Construirea personajului, lucrare pe care o redactează cu ocazia unei șederi în Franța între anii 1929-1930. Teoriile sale, care i-au influențat pe artiștii de origine rusă din Franța, precum familia Pitoëff, Georges
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
1970, Splendeur et misère de Minette la bonne Lorraine, despre problema epuizării minelor de fier în Lorena, pornind de la o activitate de improvizație a întregii trupe. Tot astfel procedează în aceeași perioadă Jérôme Savary, care conduce Grand Magic Circus. Spectacolul, intitulat De Moïse à Mao este produsul creației colective. Influența lui Brecht este încă și mai puternică asupra autorilor dramatici germani, elvețieni sau austrieci. Max Frisch (1911-1991), elvețian german, scrie, după exemplul lui Brecht, piese parabole ca Andorra (1961), operă ce
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
parte de rea credință în aprecierile făcute de Diderot și de Enciclopediști cu privire la Marivaux, căruia nu-i iartă faptul că o face pe cavalerul singuratic și că nu încalecă și el pe calul lor de bătălie, Enciclopedia. 27 Shakespeare își intitulează piesa Iulius Caesar, Voltaire și-o intitulează Moartea lui Cezar (La Mort de César). 28 Vezi cap. 2. 29 Această reformă este decretată la 23 aprilie 1759, grație Contelui de Lauragais care le oferă comedianților o sumă mare (30 000
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de Diderot și de Enciclopediști cu privire la Marivaux, căruia nu-i iartă faptul că o face pe cavalerul singuratic și că nu încalecă și el pe calul lor de bătălie, Enciclopedia. 27 Shakespeare își intitulează piesa Iulius Caesar, Voltaire și-o intitulează Moartea lui Cezar (La Mort de César). 28 Vezi cap. 2. 29 Această reformă este decretată la 23 aprilie 1759, grație Contelui de Lauragais care le oferă comedianților o sumă mare (30 000 de livre) ca despăgubiri pentru lipsa profitului
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
apocaliptică? Se poate observa cum un simplu text ca acesta demolează instantaneu întregul eșafodaj tendențios al criticii proletcultiste. Pe aceeași lungime de undă cu Monica Lovinescu se plaseaza un alt reprezentant al exilului, anume profesorul N. I. Herescu, autorul unui studiu intitulat Neschimbătorul Caragiale, în care demonstrează absurditatea considerării acestui scriitor drept "un precursor al comunismului"28. Așa cum reiese din lucida tratare a compatibilității satirei caragialiene cu politica veche sau nouă29, Eugen Ionescu împărtășește aceeași părere. În pătrunzătorul portret pe care se
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ce marchează deja pătrunderea pe un teren specific avangardei literare. Forma și conținutul sunt deopotrivă afectate, modificările în spirit parodic pornind chiar de la titlu, ales după principiul dadaist al arbitrariului absolut: "Unul din motivele pentru care Cântăreața cheală a fost intitulată așa, este că nici o cântăreță cheală sau pletoasă nu-și face apariția. Amănuntul acesta ar trebui să fie suficient"107. Subtitlul "antipiesă" justifică atât intriga circulară, construită "prin aglutinarea de întâmplări mărunte, prin derularea mecanică a fluxului amintirii, prin asocierea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a procedeelor teatrale în scopul revigorării și ancorării teatrului în complexa problematică a existenței absurde, cunoaște anticipări atât în versurile, cât și în proza de tinerețe, aflată sub semnul satirei literare. Un ciclu de poezii, amintind de imaginarul urmuzian, este intitulat chiar Elegii grotești și, în ciuda desconsiderării pornite de la Eugen Ionescu însuși, prefigurează câteva dintre marotele concretizate în teme majore ale universului ionescian: omul-marionetă, reificarea, disperarea în fața inexorabilului morții, insignifianța condiției umane. Marioneta-păpușă simbolizează deja, în elegiile din această perioadă, grotescul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de către Luiza. Lucrul ar fi totuși posibil.177 De finalurile bifurcate din Două loturi dar și de Domnul X...,"Cititorul", de care anxiosul Caragiale pretindea că se teme, amintește și schița lui Nicolae Iliescu inclusă în volumul colectiv Desant'83, intitulată Despre noul roman realist, în care sunt propuse trei variante de încheiere a unui proiect de roman realist, departajate pe baza unei analize psihologice în răspăr, a tipurilor de cititori amatori ai fiecărei formule în parte. Departe de a fi
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
lucrării citate a lui I. Constantinescu, în care se face adesea referire la contribuția lui Caragiale la configurarea dramaturgiei moderne prin ecoul transmis de Eugen Ionescu, problema este tratată și în alte articole, cum este cel al lui Al. Paleologu, intitulat De la Caragiale la Eugen Ionescu, și invers 62. Și în teza de doctorat elaborată de Alexandra Hamdan, Ionescu avant Ionesco, Portrait de l'artiste en jeune homme sunt identificați, pe baza unor analize stilistice, printre precursori ai dramaturgului de expresie
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
comics, pentru că acestea sunt istorie", la intersecția dintre politică, cultură, gusturi ale audienței și economie editorială, ele ajutând la conturarea unei viziuni despre lume și despre sine, având funcție explicativă, terapeutică și comercială.571 Este relevant faptul că Wright își intitulează propria lucrare, care este până la ora actuală cea mai cuprinzătoare istorie a benzii desenate americane, "Comic Book Nation", referindu-se la națiunea americană ca la un construct cultural la edificarea căruia au contribuit esențialmente și benzile desenate, cu mesajele, preceptele
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
că se gândise la ceva mai bun decât brelocuri și agrafe și se aștepta la câteva idei de la ele. Fetele, Carol, Rosa și Darcey, o priviră nedumerite. Aceste priviri nu erau însă un semn al prostiei. Gașca lui Nieve se intitula, de fapt, Gagicile Istețe. Asta pentru că toate erau deștepte și toate erau considerate prea studioase. Dar nici una nu-și putea imagina ceva mai ușor de vândut decât agrafele și brelocurile. Ideea cu caseta video era a lui Nieve. Se numea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
diacului, nu a mai putut ajuta numeroșii călugării greci oploșiți în săraca țară a Moldovei, singura lui dorință îndeplinită fiind alegerea ca succesor a boierului Miron Barnovschi, hatman și pârcălab de Suceava. “Io Miron Barnovschi Moghilă voievod”, cum se va intitula noul stăpân al curții ieșene, era apreciat de Înalta Poartă grație aportului adus în cadrul tratativelor turco-polone, fiind întemeietorul unei slăvite domnii creștine, care va încerca să readucă faima Moldovei la curțile luminate ale Europei. Poveste de Crăciun Dimineața din ajunul
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
cineva ar putea să ne audă. La tribunal, poetul Clutorius Priscus avu parte de două surprize. A fost acuzat de coruperea unor înalți funcționari, ceea ce nu era adevărat, dar și de a fi scris (ceea ce era adevărat) o cărțulie caustică intitulată La moartea împăratului, care, în acel moment, era cât se poate de viu. Ca elogiu funebru, poetul înșirase nu doar crimele politice, dar și perversiunile secrete, despre care pe atunci puțini aveau cunoștință, începând fiecare paragraf cu un ironic „noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
unui copist priceput, dar era produsul final al unei minți care gândise lucid totul, cuvânt cu cuvânt. Erau patru documente. Primul dădea dispoziții spartane, dar solemne cu privire la funeraliile sale. Al doilea expunea controlul asupra situației militare, administrative și financiare; era intitulat Breviarium totius imperii - al întregului imperiu, pentru ca urmașul său să se poată orienta rapid, fără să depindă de ajutorul nesigur al altora. Al treilea document conținea sfaturi sau, mai bine zis, dispoziții autoritare cu privire la felul cum trebuie gestionată puterea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
felul cum trebuie gestionată puterea în interior și cum trebuie să se procedeze în relațiile cu vecinii, vasalii, aliații sau dușmanii; se numea De administranda Republica. Tiberius, spunea Iginus, primise imediat copiile lui. Al patrulea document era povestea sa; se intitula Index rerum a se gestarum, “înșiruirea faptelor sale“. Iginus puse scrierea pe pupitru și-i ordonă lui Gajus să n-o ia de acolo sub nici un motiv. Din codex se ridică un norișor de praf pe când Iginus citea, sau poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
solzii concupiscenței oarbe. Torturi ale iadului cărnii, lăsați-mi o clipă de răgaz, o singură clipă, ca să mă scutur de aburii visului obscen. (duminică) Azi e duminică. Ca de obicei, merg la cenaclul „Junimea“. Citește Octavian Stoica o proză parabolică, intitulată Pentru eroi ziua a șaptea. Se bucură de un succes neașteptat. Ivașcu Îl laudă și el, preluând parțial unele dintre argumentele mele. O.S. este cel mai original prozator al cenaclului nostru, alături de Puși Dinulescu. Are o scriitură contondentă, bărbătească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
doream decât să fiu prietenoasă”, dar până la urmă le publicăm pe toate. — Pe toate? — Unul pe lună. În fiecare lună. În funcție de reacția cititoarelor, care și eu și ea credem că va fi excelentă, o să facem o rubrică periodică. O s-o intitulăm “Ghidul braziliencei de manipulare a bărbaților”. — Oh, Doamne! Oh, Doamne! Adriana renunțase detot să mai facă pe serioasa, dar nici că-i păsa. — Știu! E fenomenal. Uite ce e, trebuie să fug la o ședință, dar o s-o rog pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]