3,301 matches
-
emotivă/ expresivă" (of, vai, ah etc.) vs. "interjecțiile cu valoare prezentativă/ ostensivă" (iată, uite etc.) vs. "interjecțiile injonctive/ persuasive" (zât, poftim etc.) vs "interjecțiile adresative/ apelative" (mă, măi, băi etc.) etc. 120 Conform autorilor citați supra. 121 Vezi, de exemplu, Iordan & Robu, 1978, p. 537; Gramatica I, 2005, p. 676 etc. 122 Vezi Dimitriu, 1999, p. 745; Gramatica I, 2005, p. 607; Iordan & Robu, 1978, p. 510 etc. 123 Conform autorilor citați supra. 124 Vezi Dimitriu, 1999, p. 769; Iordan & Robu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vs "interjecțiile adresative/ apelative" (mă, măi, băi etc.) etc. 120 Conform autorilor citați supra. 121 Vezi, de exemplu, Iordan & Robu, 1978, p. 537; Gramatica I, 2005, p. 676 etc. 122 Vezi Dimitriu, 1999, p. 745; Gramatica I, 2005, p. 607; Iordan & Robu, 1978, p. 510 etc. 123 Conform autorilor citați supra. 124 Vezi Dimitriu, 1999, p. 769; Iordan & Robu, 1978, p. 523; Gramatica I, 2005, p. 631 etc. 125 Conform autorilor citați supra. 126 Vezi, pentru definire, tipologie, caracteristici Iordan & Robu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
exemplu, Iordan & Robu, 1978, p. 537; Gramatica I, 2005, p. 676 etc. 122 Vezi Dimitriu, 1999, p. 745; Gramatica I, 2005, p. 607; Iordan & Robu, 1978, p. 510 etc. 123 Conform autorilor citați supra. 124 Vezi Dimitriu, 1999, p. 769; Iordan & Robu, 1978, p. 523; Gramatica I, 2005, p. 631 etc. 125 Conform autorilor citați supra. 126 Vezi, pentru definire, tipologie, caracteristici Iordan & Robu, 1978, p. 540; Dimitriu, 2002, pp. 983-1018; 127 Vezi, pentru definire, tipologie, caracteristici: Dimitriu, 2002, pp. 902-983
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
607; Iordan & Robu, 1978, p. 510 etc. 123 Conform autorilor citați supra. 124 Vezi Dimitriu, 1999, p. 769; Iordan & Robu, 1978, p. 523; Gramatica I, 2005, p. 631 etc. 125 Conform autorilor citați supra. 126 Vezi, pentru definire, tipologie, caracteristici Iordan & Robu, 1978, p. 540; Dimitriu, 2002, pp. 983-1018; 127 Vezi, pentru definire, tipologie, caracteristici: Dimitriu, 2002, pp. 902-983; 1023-1039; Iordan & Robu, 1978, pp. 564-572 etc. 128 Vezi, pentru definire, tipologie, caracteristici: Dimitriu, 2002, pp. 1018-1023; Gramatica II, 2005 etc. 129
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
1978, p. 523; Gramatica I, 2005, p. 631 etc. 125 Conform autorilor citați supra. 126 Vezi, pentru definire, tipologie, caracteristici Iordan & Robu, 1978, p. 540; Dimitriu, 2002, pp. 983-1018; 127 Vezi, pentru definire, tipologie, caracteristici: Dimitriu, 2002, pp. 902-983; 1023-1039; Iordan & Robu, 1978, pp. 564-572 etc. 128 Vezi, pentru definire, tipologie, caracteristici: Dimitriu, 2002, pp. 1018-1023; Gramatica II, 2005 etc. 129 Nu am avut în vedere aici fraze cu raport mixt, cu raport explicativ, cu raport apozitiv etc., reperabile în unele
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
text) etc. 131 Pentru antonimul nu, care nu mai are valoare de substitut, ci de rest de propoziție, vezi Dimitriu, 2002. 132 Cf. Dimitriu, 2002, pp. 1092-1105; Tamba Dănilă, 2004, pp. 63-85 (vezi, din aceeași lucrare, și supratextul). 133 Cf. Iordan & Robu, 1978, pp. 553-558; Dimitriu, 2002, p. 1122 ș.u.; Gramatica II, 2005, pp. 16-24; Tamba Dănilă, 2004, pp. 99-103; Timofte, 2005, pp. 68-70 etc. 134 Cf. Dimitriu, 2002, p. 1341. 135 Cf. Dimitriu, 2002, p. 1375. 136 Vezi, pentru
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
etc. 134 Cf. Dimitriu, 2002, p. 1341. 135 Cf. Dimitriu, 2002, p. 1375. 136 Vezi, pentru nuanțări în cazul acestui raport sintactic: Timofte, 2005; Tamba Dănilă, 2004; Dimitriu, 2002; Dănilă, 2011 etc. 137 Cf. Dimitriu, 2002, p. 1243 ș.u.; Iordan & Robu, 1978, p. 572 ș.u.; Gramatica II, 2005, p. 238 ș.u. etc. 138 Pentru toate părțile de vorbire, se are în vedere și realizarea perifrastică (prin locuțiune). 139 Pentru repere importante în teoria stilului, cf. Irimia, 1999, pp.
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
toate părțile de vorbire, se are în vedere și realizarea perifrastică (prin locuțiune). 139 Pentru repere importante în teoria stilului, cf. Irimia, 1999, pp. 35-58; Miller, 1959, pp. 165-174 etc. 140 Cf. Zafiu, 2003; Irimia, 1999; Coteanu, 1985; Irimia, 1984; Iordan, 1975; Coteanu, 1973; Miller, 1959 etc. 141 Preponderent, după Irimia, 1984. 142 Preponderent, după Irimia, 1984. -----------------------------------------------------------------------6 1 LIMBA ROMÂNĂ. REPERE TEORETICE ȘI APLICAȚII Contextualizări necesare 262 261 Nivelul fonetic / fonologic al limbii române Nivelul lexical-semantic al limbii române Nivelul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Iași), etnolog. Este fiul Elenei (n. Miron) și al lui Neculai P. Caraman, țărani. După școala primară urmată în localitatea natală (1903-1909), este elev la Liceul Internat din Iași (1909-1917), unde îi are profesori pe Vasile Bogrea, Calistrat Hogaș, Iorgu Iordan (pentru scurt timp), August Scriban. Face studii universitare la Facultatea de Litere și Filosofie din Iași (1918-1921), unde profesori îi sunt Ilie Bărbulescu, Traian Bratu, Dimitrie Gusti, G. Ibrăileanu (acesta a intenționat să-l rețină asistent), A. Philippide, Orest Tafrali
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
Iași, 1982; Colindatul la români, slavi și la alte popoare, îngr. Silvia Ciubotaru, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1983; Pământ și apă. Contribuție etnologică la studiul simbolicei eminesciene, îngr. și pref. Gheorghe Drăgan, Iași, 1984; Studii de folclor, I-III, îngr. Iordan Datcu și Viorica Săvulescu, introd. Iordan Datcu, București, 1987-1995; Descolindatul în orientul și sud-estul Europei, îngr. și pref. Ion H. Ciubotaru, Iași, 1997; Studii de etnografie și folclor, îngr. Ovidiu Bârlea și Ion H. Ciubotaru, postfață Ion H. Ciubotaru, Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
și la alte popoare, îngr. Silvia Ciubotaru, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1983; Pământ și apă. Contribuție etnologică la studiul simbolicei eminesciene, îngr. și pref. Gheorghe Drăgan, Iași, 1984; Studii de folclor, I-III, îngr. Iordan Datcu și Viorica Săvulescu, introd. Iordan Datcu, București, 1987-1995; Descolindatul în orientul și sud-estul Europei, îngr. și pref. Ion H. Ciubotaru, Iași, 1997; Studii de etnografie și folclor, îngr. Ovidiu Bârlea și Ion H. Ciubotaru, postfață Ion H. Ciubotaru, Iași, 1997; Studii de etnologie, îngr. Viorica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
1987-1995; Descolindatul în orientul și sud-estul Europei, îngr. și pref. Ion H. Ciubotaru, Iași, 1997; Studii de etnografie și folclor, îngr. Ovidiu Bârlea și Ion H. Ciubotaru, postfață Ion H. Ciubotaru, Iași, 1997; Studii de etnologie, îngr. Viorica Săvulescu, introd. Iordan Datcu, București, 1998. Repere bibliografice: A. Brükner, „Obrzęd kolędowania u Slovian i u Rumunów”, „Zeitschrift für slawische Philologie”, 1934; D. Caracostea, Balada poporană română, București, 1932-1933, 355-416; Ovidiu Bârlea, Procesul de creație al baladei populare române, RFR, 1941, 10; D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
Slovian i u Rumunów”, „Zeitschrift für slawische Philologie”, 1934; D. Caracostea, Balada poporană română, București, 1932-1933, 355-416; Ovidiu Bârlea, Procesul de creație al baladei populare române, RFR, 1941, 10; D. Caracostea, Balada Crivățului, RFR, 1943, 8; Bârlea, Ist. folc., 505-509; Iordan Datcu, Petru Caraman, REF, 1978, 2; G. Ivănescu, A 80-a aniversare a profesorului Petru Caraman, ALIL, t. XXVI, 1977-1978; Ion H. Ciubotaru, Moștenirea științifică a profesorului Petru Caraman, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Ion Taloș, Fascinația comparării folclorului, ST, 1984
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
Petru Caraman, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Ion Taloș, Fascinația comparării folclorului, ST, 1984, 4; Zaharia Sângeorzan, Înțeleptul Cetății,VR, 1991, 9; Al. Protopopescu, Între asceză și martiraj, RL, 1991, 50; Dicț. scriit. rom., I, 478-482; Datcu, Dicț. etnolog., I, 139-143; Iordan Datcu, Introducere în opera lui Petru Caraman, București, 1999. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
evanghelia, ci lumii reale, în complexitatea și ambiguitatea ei, lume ce trebuie să fie însuflețită și readusă la frumusețea ei originală prin evanghelie. Suntem mereu ispitiți să dăm deoparte evanghelia întrupării. Întrupându-se și asumând complexitatea umanității noastre în noroiul Iordanului, Cristos Domnul - homo certior et verior, după cum spunea Tertulian - se obișnuiește cu orice mediu uman pentru a-l mântui și nu condiționează darul mântuirii de un anumit tip de situație umană. Noutatea, «scandalul» (Lc 7,23) pe care l-a
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
Vaslui - 13.VII.1957, Geneva), clasicist. Fiu al unui institutor, B. începe școala la Ivești, venind în 1909 la Liceul Internat din Iași, unde în acea vreme erau profesori G. Ibrăileanu, V. Bogrea, M. Carp, M. Jacotă, Calistrat Hogaș, Iorgu Iordan ș.a. Absolvind secția clasică, după război se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din același oraș, iar în 1920 își ia licența în filologie clasică cu magna cum laude. După o scurtă perioadă de profesorat la Liceul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285585_a_286914]
-
pămîntul pe care și-l întindeau ca o praștie. Dar descrierea este una geografică, adică est - Marea Roșie; vest - Marea filisteni- lor pe care noi o știm că este Marea Mediterană; sud - pustiul care duce în Egipt iar nord ,,rîu”, adică rîul Iordan de la izvoare pînă la vărsare în Marea Roșie. Acest teritoriu pe care neamul lor de prădători pretind că le-a fost hărăzit de către Iahwe, l-au numit cu emfază ,,țara făgăduinței”, ori corect ar fi de fapt ,,țara îngăduinței” pentru că s-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pentru o palmă de pământ furat și un loc sub soare unde să aibă odihnă și înmormîntare. ,,21,1 Împăratul Aradului, un canaanit care locuia la mia-zăzi, a auzit că Israel vine pe drumul Atarim... 33,51 După ce veți trece Iordanul și veți intra în țara Canaanului. 33,52 să izgoniți dinaintea voastră pe toți locuitorii țării, să le dărîmați toți idolii de piatră, să le nimiciți toate icoanele turnate, și să le nimiciți toate înălțimile pentru jertfă... 34,2 Cînd
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de caftoriți ieșiți din Caftor care s-au așezat în locul lor”. Caftoriții erau o populație venită din Cipru care s-a stabilit pe țărmul Palestinei, fiind o zonă bună pentru comerț. În Ioșua, avem informații despre eroul ivrit care trece Iordanul din pustie și ma-sacrează toată populația cetății Ai, dar nu mai reușește să cucerească pe filisteni din cauza bătrîneții ,,9,1 La auzul acestor lucruri, toți împărații care erau dincoace de Iordan, în munte și în vale și pe toată coasta
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
În Ioșua, avem informații despre eroul ivrit care trece Iordanul din pustie și ma-sacrează toată populația cetății Ai, dar nu mai reușește să cucerească pe filisteni din cauza bătrîneții ,,9,1 La auzul acestor lucruri, toți împărații care erau dincoace de Iordan, în munte și în vale și pe toată coasta mării celei mari, pînă lîngă Liban, he-tiții, amoriții, canaaniții, fereziții, heviții și iebusiții, s-au unit împreună într-o înțelegere ca să lupte împotriva lui Ioșua și a lui Israel”. Zic ei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
tăblițele geților nefiind o pasăre specifică regiunii palestiniene, numai dacă nu zboară prin mințile rabinilor sub formă de revelație. ,,17,3 Pleacă de aici, îndreaptă-te spre răsărit și ascunde-te lîngă pîrîul Cherit(cherit: pricăjit, mort) care este în fața Iordanului. 17,7 Dar după cîtăva vreme pîrîul a secat, căci nu căzuse ploaie în țară”. În Amos se povestesc fapte de pe la 780 î.e.n. și ceva mai tîrziu iar acesta le proorocește filistenilor numai pîrjol și măcel ,,1,7 de aceea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
se referă la regișorii din Iuda, Ozia, Iotam, Ahaz și Ezechia, adică de pe la mijlocul secolului Vlll î.e.n. cam pînă la mijlocul secolului Vll î.e.n. ,,9,1 ...în vremurile viitoare va acoperi cu slavă ținutu- rile de lîngă mare, țara de dincolo de Iordan, Galileea Neamurilor. 9,12 va ridica pe sirieni de la răsărit, pe filisteni de la apus și vor mînca pe Israel cu gura plină... 11,14 ci vor zbura pe umărul filistenilor la apus și vor jefui împreună pe fii Răsări- tului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de tip adunat (îngrămădit). Figura 1.4 Intrarea în Ludoș Toponimicul Ludoș (înrudit cu Ludeasa, Ludaș, Ludești, Ludeasca, Ludișor) este un toponimic maghiar din Ardeal, ce provine de la adjectivul maghiar ludas, însemnând "bogat în gâște, locul unde sunt gâște (sălbatice) (Iordan, 1963: 518). Ludoșul face parte din zona etnografică Ocna-Miercurea. Unii autori afirmă că este îndreptățit ca zona dintre Mureș și Târnave (la nord și nord-vest), valea Visei (la est), Sebeșelul (la vest) și Munții Cindrelului (la sud), să fie considerată
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de Sociologie al Academiei Române. 2005. România rurală și Europa urbană raport de alarmă asupra satului românesc. în Geopolitica, 1(5), pp. 20-31. Ionescu, Grigore. 1971. Arhitectura populară în România. București: Editura Meridiane. Ionescu, Ion. 1998. Sociologii constructiviste. Iași: Editura Polirom. Iordan, Iorgu. 1963. Toponimia românească. București: Editura Academiei R.P.R. Iorga, Nicolae. 1989 [1915]. Istoria românilor din Ardeal și Ungaria. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Irimie, Cornel. 1981. Cercetări etno-sociologice în Țara Oltului în perioada interbelică: despre relații sociale intersătești, în Aluta
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
este, în orice caz, o realitate incontestabilă. Ea dobândește însă un sens propriu abia după 1947 1948, după instaurarea efectivă a dictaturii comuniste. O mențiune specială, totuși, pentru Asociația de rezistență culturală Mihai Eminescu, activă între 1945-1949. Ultimii săi supraviețuitori, Iordan Chimet și Pavel Chihaia, depun o mărturie sobră și convingătoare 16. însă de pe atunci încep să se adune note, însemnări, jurnale, amintiri, corespondență și documente foarte diverse, texte literare și mai ales memorialistice. Această masă publicistică face o adevărată erupție
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]