5,277 matches
-
au fost protagoniști importanți în evenimentele cunoscute sub numele de Criza rachetelor din Cuba, doi ani mai târziu (vezi CUBAN MISSILE CRISIS). CHARLES, RAY (1930 2004) Ray Charles Robinson este considerat unul din creatorii muzicii soul, o combinație de gospel, jazz și rhythm'n'blues în care exprimarea pronunțată a emoției, a sufletului (soul) este elementul definitoriu. Deși își pierduse complet vederea înaintea vârstei la care un copil merge la școală, Ray Charles a combinat studiile muzicale serioase cu școala, pe
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Nashville, Tennessee, capitala muzicii country americane. Aptitudinile sale muzicale și versatilitatea și flexibilitatea interpretativă i-au permis, într-un timp scurt, să interpreteze și să aibă succes și în alte genuri muzicale americane, combinând, pe lângă un fond country esențial, blues, jazz și gospel, genul care îl lansa pe Elvis, rock and roll, în ascensiune în perioada postbelică (și principala componentă muzicală a teribilului American cultural imperialism, sau mai pașnicul soft power). Se pare că această deschidere către muzica rock și către
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
a acționat ca un antidot binevenit împotriva imperialismului culturii naziste. Viața mea ar fi mult mai săracă fără Arthur Miller și Marilyn Monroe, Kurt Vonnegut și Philip K. Dick, Ray Charles și Muddy Waters, Miles Davis și Laurie Anderson, blues, jazz, soul, rock'n'roll, funk și Donald Duck (Wagnleitner: 2). Și fără Coca-Cola, bineînțeles. Dacă ar fi trăit în România comunistă, autorul austriac ar fi fost tentat să promoveze poate o altă teorie, a pepsi-colonizării, cunoscută fiind pătrunderea pe piața
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
DeLillo s-a născut din părinți imigranți italieni și și-a petrecut anii copilăriei și adolescenței în cartierul numit Little Italy din Bronx. Ca și pentru puțin mai bătrânul Jack Kerouac, primii profesori ai lui DeLillo au fost sportul și jazz-ul, fascinația pentru baseball văzându-se în începutul dinamic al romanului Underworld. A cunoscut mai întâi lumea subterană, sau marginală, a orașului, precum personajul Benny Profane al lui Pynchon din romanul V., dar a mers apoi mai sus și mai
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
începe Prologul din locul unde a ales să trăiască, într-un soi de bârlog subteran, subsolul unei clădiri în care locuiesc doar albi, iluminat feeric prin fire trase ilicit de la rețelele de electricitate de sus, și îmbăiat sonor în șlagăre jazz ale epocii, precum "(What Did I Do to Be So) Black and Blue", în interpretarea lui Louis Armstrong. Ca și vocea din cântecul compus de Fats Waller, Harry Brooks și Andy Razaf, naratorul, care rămâne anonim (e totuși un om
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
pe autor la evenimente importante. HENDRIX, JIMI (1942 1970) Jimi Hendrix, unul dintre cei mai inventivi mânuitori stângaci ai chitarei electrice, este cel ce a remodelat instrumentul după chipul și asemănarea sa, îmbinând tradiții și tendințe ale muzicii de blues, jazz, soul, rock, devenind unul dintre cei mai influenți muzicieni ai anilor șaizeci. A reușit să extindă potențialul chitarei electrice, interpretând cu aceeași măiestrie balade pline de sensibilitate și rock ce radiază o energie frenetică. Jimi nu a avut o educație
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
pune problema dacă tinerii needucați din zone neprivilegiate pot înțelege și pot accepta asemenea distincții puțin prea subtile. Hibriditatea fiind una dintre trăsăturile definitorii ale culturii de masă în general, inclusiv ale muzicii hip hop, experimente precum integrarea unor elemente jazz, pe lângă un simț al umorului și al ridicolului ceva mai pronunțat, au dus la forme alternative, precum cele promovate de grupuri ca A Tribe Called Quest. Inițial, au șocat prin detalii revoltătoare precum texte mult prea blânde, lipsa blondelor, a
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
bibliografia). Felul cum un profesionist precum Capote vede ceea ce un iluminat precum Kerouac consideră a fi proză spontană este poate puțin nedrept; intenția regelui și tatălui Beat era de a surprinde ceea ce el și prietenii lui admirau în impovizația muzicii jazz de tip bebop, foarte populară în epocă. Jean Louis Keroack/Kirouac s-a născut în Lowell, Massachusetts în familia unor emigranți de origine franceză veniți din Quebec, Canada. Viitorul Kerouac nu vorbea decât franceza când a mers la școală, dar
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
în formă mai poetică Ginsberg în Howl. Cartea este remarcabilă și prin numărul foarte mare de personaje episodice: hoinari de tot felul, mai ales făcând autostopul de-a lungul și de-a latul Americii, escroci, dependenți de droguri, muzicieni de jazz, artiști mai mult sau mai puțin iluminați de viziuni mistice sau doar euforico-bahice, fără îndoială rezultatul observațiilor și notițelor făcute de autor de-a lungul unei perioade mai lungi decât al rememorării spontane al unor episoade trecute, așa cum se pretinde
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
îi vedea el, neluând în considerație valorile religioase sau spiritul de familie, importante în comunitatea lor și în acea perioadă. La fel ca Jack Kerouac în On the Road, Mailer aprecia creativitatea, spontaneitatea, libertatea asociate nu numai cu forme de jazz, precum bebop, ci cu activitatea "rebelilor" afro-americani ai lumii interlope, haiducii postbelici ce erau implicați în trafic de droguri, prostituție, crimă organizată în general. Versiunea sa a hipster-ului alb, ce adoptă valorile, comportamentul și limbajul afro-american pare să fi fost
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și în întreaga sa creație, să combine în cadre comune diferite forme de expresie, exprimând astfel un specific al artei triburilor amerindiene pe care a avut posibilitatea să îl cunoască și să îl exprime. MONK, THELONIOUS (1917 1982) Pianist de jazz considerat unul dintre cei mai revoluționari muzicieni ai genului, alături de Charlie Parker fiind unul dintre promotorii noului stil, foarte improvizațional, bebop, ce a avut un mare impact asupra culturii americane a anilor patruzeci și cincizeci. Recunoscut ca bun instrumentist încă
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Charlie Parker fiind unul dintre promotorii noului stil, foarte improvizațional, bebop, ce a avut un mare impact asupra culturii americane a anilor patruzeci și cincizeci. Recunoscut ca bun instrumentist încă de tânăr, din perioada interbelică, a devenit un icon al jazz-ului în anii cincizeci, când contribuția sa la dezvoltarea noului gen, bebop, i-a adus contracte cu Riverside și apoi, la începutul anilor șaizeci, cu Columbia. La fel ca și Parker, Monk se îmbrăca excentric (costum, bască, ochelari de soare
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
trăsături comune, tipic africane, ale tuturor urmașilor actuali ai sclavilor, deși provenind din triburi rivale și din diferite regiuni ale Africii. PARKER, CHARLIE (1920 1955) Charlie "Bird" Parker, saxofonist și compozitor, a fost unul dintre cei mai revoluționari muzicieni de jazz la mijlocul secolului al XX-lea, alături de Louis Armstrong, Duke Ellington, Ornette Coleman. Această revoluție Parker-iană și Monk-iană (vezi MONK, THELONIOUS) s-a numit bebop, noul stil de jazz dezvoltat de Parker în compania prietenului său, trompetistul Dizzie Gillespie, inițial în
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
saxofonist și compozitor, a fost unul dintre cei mai revoluționari muzicieni de jazz la mijlocul secolului al XX-lea, alături de Louis Armstrong, Duke Ellington, Ornette Coleman. Această revoluție Parker-iană și Monk-iană (vezi MONK, THELONIOUS) s-a numit bebop, noul stil de jazz dezvoltat de Parker în compania prietenului său, trompetistul Dizzie Gillespie, inițial în localurile din Harlem, în care improvizația avea un rol considerabil. Influența bebop asupra culturii americane postbelice a fost considerabilă, în literatură acest lucru fiind vizibil în primul rând
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
mai degrabă ușor de memorat decât memorabile). Deși poate fi foarte populară prin simplitatea și eficiența cu care este produsă și consumată, muzica pop nu este popular music, și poate fi definită și negativ, ca distingându-se de folk și jazz (Hatch: 1). Pe de altă parte, una din trăsăturile care i-au adus succesul a fost capacitatea de a asimila elemente tehnice și influențe din alte genuri muzicale, precum rock, country, jazz (mai ales pentru instrumentație), soul și gospel (pentru
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și negativ, ca distingându-se de folk și jazz (Hatch: 1). Pe de altă parte, una din trăsăturile care i-au adus succesul a fost capacitatea de a asimila elemente tehnice și influențe din alte genuri muzicale, precum rock, country, jazz (mai ales pentru instrumentație), soul și gospel (pentru armonie vocală), hip hop (ritm). PRESIDENT ELECT De la confirmarea rezultatelor alegerilor prezidențiale (care au loc la începutul lunii noiembrie) și până la ceremonia de învestitură a noului șef de la Casa Albă la Inauguration
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Postwar Literature: 1945 1970, Infobase Publishing, New York, 2010. Darcy, Jane, "The Disneyfication of the European Fairy Tale", în Issues in Americanization and Culture, Neil Campbell, Jude Davies & George McKay (ed.), Edinburgh University Press, Edinburgh, 2004, pp. 81-196. Davenport, Lisa E., Jazz Diplomacy: Promoting America in the Cold War Era, University Press of Mississippi, Jackson, 2009. Davis, Allen F., "The Politics of American Studies", American Quarterly, vol. 42, nr.3 (septembrie, 1990), pp. 353-374. Denson, John V. (ed.), Reassessing the Presidency: The
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
American Romantic, University of Massachusetts Press, Amherst, 1979. Phillips, Kendall R., Projected Fears: Horror Films and American Culture, Praeger Publishers, Westport, Connecticut, 2005. Plano, Jack C. și Milton Greenberg, The American Political Dictionary, Wadsworth, Belmont, CA, 2002. Poiger, Uta G., Jazz, Rock, and Rebels: Cold War Politics in a Divided Germany, University of California Press, Berkeley/Los Angeles/ Londra, 2000. Rangno, Erik V.R., Contemporary American Literature (1945 Present), Facts on File, Inc., New York, 2006. Rieder, Jonathan, The Fractious Nation?: Unity and
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
se mai oprește sterp pe retină, ci sparge dum-dum fecund pe meninge. E triumful cerebralității music-hallului acrobatismului elegant până la gazometru. Viața carburator încins cade peste capul vânzătorului de castane. Și cuvintele cu intestinele desfăcute aleargă prin forburg înlănțuindu-se în jazzul frazelor vertiginoase. Literatura nu mai prinde rugină ca fructele toamna, nu mai supurează la intervale ca un flegmon, „ci pneu rostogolit vulcanizare în danțul cetăților se prăvălește. Automobil autocamion cazan imens manometru catran toate s-au revărsat tumultuos peste pânzele
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
care califică „ritmul vremii”, ca și „literatura” sau arta corespondente pot fi schimbați între ei, transmițând în egală măsură voința de a surprinde, printr-o febrilă implicare, pulsul vital al epocii: „sensibilitățile tari”, „ascuțișul senzației”, „viața carburator încins”, „prăvălirea”, „revărsarea”, „jazzul frazelor vertiginoase” și, pe de altă parte, „acrobatismul”, „jocul”, „danțul cetăților” sugerează o stare de spirit mai generală, concordantă cu energetismul vieții moderne, dar și anunță ceva din universul imaginar al noii arte, particularizat sub semnul ludicului spectacular. Oricum, capacitatea
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
mai puțin de un an va începe retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul României. Motivul spionului străin va reveni pe ecran până la jumătatea anilor ’80 și mult mai mulți români decât am crede îl vor lua de bun. Erupția (1957) sau Jazz, petrol, alcool și ingineri Recapitulăm legile generale care guvernează spațiul cinematografic al deceniului 6. Prima este mișcarea neîn‑ treruptă cu sens. A doua, absența tăcerii. A treia : tot ce se întâmplă pe ecran poartă un „mesaj”. Iată prima secvență din
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
nevoie de el. Fără țiței nu mai însemnăm nimic, murim”. Și, pe cale de consecință, țiței se făcu. Tot în premieră, în Erupția apar primele secvențe „capitaliste” în care protagoniștii nu sunt burghezo- moșieri, ci tovarăși ai zilelor noastre. Muzică de jazz, restaurant-bar, toalete de seară sofisticate, cocteiluri - într-un asemenea mediu se mișcă niște tovarăși ingineri, care mai au și munci de răspundere ? Cum e posibil ? Cheia incredibilelor imagini este prezența tovarășei Vasilica, nume în artă Lica, fiica iubitului conducător Gheorghe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Tudor Caranfil - Istoria cinematografiei în capodopere. Vârstele peliculei (ediția a II-a), vol. II : De la „Ultimul dintre oameni” la „Don Juan” (1924‑1927) Tudor Caranfil - Istoria cinematografiei în capodopere. Vârstele peliculei (ediția a II-a), vol. III : De la „Cântărețul de jazz” la „Luminile orașului” (1927‑1931) Cristina Corciovescu, Magda Mihăilescu (coord.) - Cele mai bune 10 filme românești ale tuturor timpurilor stabilite prin votul a 40 de critici Tudor Caranfil - Istoria cinematografiei în capodopere. Vârstele peliculei (ediția a II-a), vol. IV
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Jacques Reda, Eric Prieto valorifică teoriile deconstructive ale subiectivității, formulate de Philippe Lacoue-Labarthe și Henri Meschonnic, pentru a arăta că orice fel de ritm se află în relație cu recurența, variația, intensitățile fluctuante și diferența și că mișcarea ritmică a jazzului depinde de un idiom muzical și deschide un spațiu artistic în care muzicianul își modelează identitatea muzicală. În Putting Words on the Back of Rhythm: Woolf, Street Music and The Voyage OutEmma Sutton dezvoltă ideile Virginiei Wolf despre ritmul înțeles
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
din începutul poveștii Aventurile lui Pinocchio, Carlo Collodi. 10 Ceapă (ital.) 11 Foarte dulce (ital.) 12 Foarte mare (ital.) 13 Oțet aromatic (ital.) 14 Iubitei mele nu-i pasă de haine, îi pasă doar de mine (engl.), din piesa de jazz My Baby Just Cares for Me (versuri Gus Kahn). 15 Iubitei mele nu-i pasă de pantofi (engl.), piesa de jazz My Baby Just Cares for Me. 16 Nu, mulțumesc (ital.) 17 Da, vă rog (ital.) 18 Bună ziua (ital.) 19
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]