28,495 matches
-
de administrare diferit al rețelei de drumuri naționale din România, Curtea a reținut că dispozițiile de lege criticate nu contravin principiului egalității în fața legii, consacrat prin art. 16 din Constituție, deoarece, așa cum a statuat în mod constant în jurisprudența sa, acest principiu constituțional presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale
DECIZIA nr. 351 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262298]
-
a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). ... 17. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 18. Cu acest prilej, Curtea mai constată că textul de lege criticat nu instituie discriminări între persoanele care domiciliază în municipii și persoanele care domiciliază în
DECIZIA nr. 351 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262298]
-
organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.131D/2019, nr. 2.035D/2019 și nr. 2.408D/2019 la Dosarul nr. 1.128D/2019, care a fost primul înregistrat. ... 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, apreciind că dispozițiile de lege criticate nu sunt aplicabile în situația funcționarilor publici reprezentați în cauză de Sindicatul Administrației Publice „Forța Legii“ din Craiova, care
DECIZIA nr. 379 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262308]
-
este atestată prin documente justificative sau este determinată numeric pe baza unor criterii legale, cum sunt ordinele și normele metodologice de stabilire a onorariilor cuvenite experților sau interpreților. ... 15. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și ale art. 1-3
DECIZIA nr. 436 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262304]
-
prevăzute de Legea nr. 69/2010. [...] (2) În cazul propunerilor legislative, Guvernul va transmite Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, fișa financiară prevăzută la alin. (1), în termen de 45 de zile de la data primirii solicitării. “ ... 9. Autorul sesizării invocă jurisprudența Curții Constituționale, în care s-a statuat în repetate rânduri cu privire la efectele pe care le produce lipsa fișei financiare, respectiv că „în lipsa unei fișe financiare reactualizate la momentul adoptării legii conform art. 15 alin. (3) din Legea
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
sau în procedura de reexaminare la cererea Președintelui României. Or, din analiza fișei parcursului legislativ al legii criticate, autorul sesizării susține că nu rezultă că autoritatea legiuitoare s-a conformat acestor obligații constituționale, așa cum au fost ele dezvoltate în jurisprudența instanței constituționale. Astfel, având în vedere modificările aduse legii în urma parcurgerii procedurii de reexaminare, Președintele României apreciază că Parlamentul și-a încălcat obligațiile constituționale, respectiv pe cea privind solicitarea fișei financiare care trebuia să însoțească propunerea legislativă [art. 138
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
cu privire la motivele invocate prin cerere, ci a optat pentru o soluție nouă, care nu va mai putea fi supusă reexaminării, Președintele României consideră că legea a fost adoptată cu depășirea limitelor cererii de reexaminare adresate Parlamentului. ... 12. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale „[...] redeschiderea procedurii legislative ca urmare a formulării unei cereri de reexaminare, potrivit art. 77 alin. (2) din Constituție, este limitată la obiecțiunile formulate de Președintele României“. Totodată, „constituantul a acordat dreptul Președintelui de a cere reexaminarea legii pentru
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
a) teza întâi din Constituție și de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sub aspectul titularului dreptului de sesizare, al termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și al obiectului controlului de constituționalitate. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, iar cea dea treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează a fi cercetate în ordinea menționată, constatarea
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
finanțele publice și la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale -, legea nu antamează noi cheltuieli bugetare, astfel că dispozițiile art. 138 alin. (5) din Constituție nu au incidență în cauză. Pentru acest motiv, nici jurisprudența Curții Constituționale referitoare la indicarea sursei de finanțare a cheltuielilor bugetare, invocată de autorul obiecției, nu poate fi reținută în cauză. ... 47. În continuare, examinând conținutul normativ al legii modificatoare, Curtea reține că, sub aspectul destinatarilor, noua reglementare extinde categoriile
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
partea Guvernului. ... 52. În concluzie, întrucât legea care aprobă exonerarea de la plata sumelor reprezentând venituri de natură salarială încasate nelegal de personalul plătit din fonduri publice a fost adoptată după solicitarea informării Parlamentului de către Guvern, având în vedere jurisprudența constantă a Curții Constituționale dezvoltată cu privire la dispozițiile art. 111 alin. (1) teza a doua din Constituție, Curtea constată că se impune respingerea obiecției de neconstituționalitate întemeiate pe această normă constituțională. ... 53. A doua critică de neconstituționalitate vizează dispozițiile
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar“, care reprezintă o extindere a domeniului de aplicare al legii, nesolicitată prin cererea de reexaminare și fără a avea legătură cu aceasta. ... 54. Curtea reține că, într-adevăr, în jurisprudența sa a statuat cu privire la limitele în care legiuitorul poate decide în ceea ce privește conținutul unei legi aflate în procedura de reexaminare în temeiul normei constituționale cuprinse la art. 77. Curtea a statuat că Parlamentul trebuie să reexamineze
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
alin. (2) și (3) din Constituție trebuie coroborat cu textele constituționale anterior referite (Decizia nr. 63 din 13 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 6 martie 2018, paragraful 48). ... 55. De asemenea, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale (a se vedea Decizia nr. 991 din 1 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 6 octombrie 2008, Decizia nr. 1.596 din 14 decembrie 2011, Decizia nr. 1.597 din 14
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
orice fel de soluție pe care o va considera necesară. Astfel, poate admite în întregime sau parțial solicitarea, poate să o respingă ori poate să modifice în totalitate sau parțial anumite texte care au legătură cu cererea de reexaminare»“. În jurisprudența sa, Curtea a mai statuat că cererea de reexaminare formulată conform art. 77 alin. (2) din Constituție are drept efect redeschiderea procedurii legislative, însă numai în limitele cererii de reexaminare (a se vedea Decizia nr. 63 din 13 februarie 2018
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
din 18 iulie 2006. ... 59. Având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază că dispozițiile art. I pct. 2 din legea supusă controlului au fost adoptate cu respectarea art. 77 alin. (2) din Constituție, astfel cum acesta a fost interpretat în jurisprudența Curții Constituționale, și implicit a art. 147 alin. (4) din Constituție referitor la efectele obligatorii ale deciziilor instanței constituționale. ... 60. A treia critică de neconstituționalitate vizează dispozițiile art. I din legea supusă controlului prin raportare la art. 76 alin. (1
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
către Curtea de Conturi, în realizarea atribuțiilor constituționale de control al utilizării fondurilor publice, și, pe de altă parte, că în reconfigurarea efectelor juridice ale rapoartelor/constatărilor Curții de Conturi, Parlamentul ar fi trebuit să adopte o lege organică. ... 61. În jurisprudența Curții Constituționale s-a precizat că, prin rolul său, Curtea de Conturi face parte din instituțiile fundamentale ale statului, activitatea sa fiind indispensabilă asigurării suportului financiar al funcționării tuturor organelor statului. Natura Curții de Conturi de instituție fundamentală a statului
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
inculpații condamnați în fond au înțeles să utilizeze procedura simplificată de soluționare a cauzei și să beneficieze astfel de dispozițiile art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală. ... 16. În acest context, Curtea reține că, într-adevăr, a statuat în jurisprudența sa constantă, de exemplu Decizia nr. 448 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 7 ianuarie 2014, Decizia nr. 224 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 435 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262303]
-
formulate de asigurătorul de răspundere civilă auto obligatorie împotriva propriului asigurat, în temeiul art. 58 lit. b) din Legea nr. 136/1995, este esențială pentru justa soluționare a apelului de față. ... 46. Problema de drept enunțată este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenței, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre. ... 47. Singura referință identificată în jurisprudența instanței supreme vizează considerentele Deciziei nr. 13 din 18 mai 2020, pronunțată de Înalta
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
a apelului de față. ... 46. Problema de drept enunțată este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenței, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre. ... 47. Singura referință identificată în jurisprudența instanței supreme vizează considerentele Deciziei nr. 13 din 18 mai 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.309 din 30 decembrie 2020
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
a asigurătorului când, subrogându-se în drepturile terțului - victimă a faptei ilicite, se îndreaptă cu acțiune în regres împotriva propriului asigurat. ... 73. Secția a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție a comunicat că, în urma verificării jurisprudenței proprii, nu s-au identificat decizii care ar putea prezenta interes în ce privește problema de drept supusă dezlegării. ... ... X. Raportul asupra chestiunii de drept 74. Prin raportul întocmit, judecătorii-raportori au apreciat că în cauza de față nu sunt îndeplinite
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
contestată, în calea de atac, dezlegarea dată acestei excepții din perspectiva termenului aplicat. ... 78. În ce privește însă condiția ca prin sesizare să fie dedusă spre interpretare o veritabilă chestiune de drept, susceptibilă unei dezlegări de principiu, aptă să preîntâmpine jurisprudența neunitară, se constată o serie de neregularități, care fac demersul inadmisibil. ... 79. Astfel, referitor la această cerință, ca problema supusă interpretării să se identifice într-o chestiune de drept reală, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
neregularități, care fac demersul inadmisibil. ... 79. Astfel, referitor la această cerință, ca problema supusă interpretării să se identifice într-o chestiune de drept reală, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut, în jurisprudență, că, în condițiile în care art. 519 din Codul de procedură civilă nu definește noțiunea de „chestiune de drept“, ea este supusă unei evaluări în concret, din partea instanței supreme, raportat la elementele care legitimează, în aprecierea instanței de trimitere
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
concret, din partea instanței supreme, raportat la elementele care legitimează, în aprecierea instanței de trimitere, declanșarea mecanismului pronunțării hotărârii prealabile. ... 80. Așa cum s-a arătat și în doctrină, pentru a fi justificată intervenția instanței supreme în scopul preîntâmpinării unei jurisprudențe neunitare, este necesar ca respectiva chestiune de drept să releve aspecte dificile și controversate de interpretare, date de neclaritatea normei, de caracterul incomplet al acesteia, susceptibil de mai multe sensuri ori accepțiuni deopotrivă de justificate față de imprecizia redactării textului
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
principiu pe care o poate da instanța supremă în legătură cu sensul normei de drept, cu cea mai adecvată interpretare a lui, atunci când este susceptibil de mai multe înțelesuri, astfel încât ulterior, printr-o aplicare corespunzătoare din partea instanțelor, jurisprudența să capete coerență și unitate. ... 84. Este vorba, așadar, despre o interpretare în drept cu caracter de principiu asupra unei norme de drept (îndoielnice, neclare), stabilită ca incidentă cauzei de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea raportului
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
Justiție să se refere la aspecte de fapt ale pricinii cu judecata căreia a fost învestită instanța trimițătoare sau să i se solicite instanței supreme opinia asupra soluției ce se va da în cauză. ... 98. În acest sens este și jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (cu titlu de exemplu, deciziile nr. 77 din 15 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 11 februarie 2022; nr. 25 din 9 mai 2022, publicată în
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
a sesizării, prevăzută de art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cu una care vizează însăși admisibilitatea demersului, referitoare la demonstrarea gradului de dificultate și caracterului serios al problemei de drept, astfel cum a fost abordată constant, în jurisprudența instanței supreme, această cerință rezultată din dispozițiile referitoare la mecanismul hotărârii prealabile. ... 101. Ca atare, se constată că întrebarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție nu se circumscrie necesității unei interpretări in abstracto a unor dispoziții legale neclare, echivoce
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]