4,995 matches
-
era deja bine instaurat, având mulți reprezentanți de seamă, schimbarea fiind de structură, devenind ordine monahale, în fruntea căruia se afla un prior general. Monahismul se dezvoltă ca elită a bisericii și treaptă cu treaptă acesta se separă de structurile laice. Pornind de la cele trei trepte descrise de sfântul apostol Pavel în Epistola către Corinteni 41: cei căsătoriți, cei văduvi și cei necăsătoriți și de la pasajul Profetului Iezechiel 42 în care sunt prezentați (Noe, Daniel, Iov), Grigorie cel Mare i-a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și a diferențelor dintre modul de a trăi și a aprofunda spiritualitatea s-a realizat o segregare dintre preoții predicatori și monahi: Consecința cea mai gravă a propagării spiritualității monastice a fost, fără îndoială, deprecierea profundă și durabilă a stării laice. Lovit de o dublă inferioritate - religioasă și culturală -, laicatul s-a definit în mod negativ prin excluderea sa din universul sacrului și a culturii savante"44. Astfel spațiul mănăstiresc devine singurul în care se face cultură, continuându-se raționalizarea creștină
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o activitate specifică mănăstirii. În spațiul monahal se desfășura o activitate intensă de păstrare și multiplicare a manuscriselor. Se realiza o copiere a manuscriselor în folos propriu, dar și spre binele comunității creștine, în special a celei bisericești deoarece componenta laică fusese marginalizată. Prin aceasta, o parte a informației perioadei antice a fost păstrată și folosită în dezbaterile culturale de mai târziu. Mai mult această tradiție a editării de texte a fost transmisă mai departe astfel încât universitățile, înainte de descoperirea tiparului, foloseau
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
specifică renașterii. 1.3.3. Deschiderea spațiului cultural și amplificarea imaginarului De la căderea Romei până în perioada carolingiană spațiul cultural occidental a fost unul închis între zidurile mănăstirilor și bisericilor. Dar dezvoltarea din spațiul mănăstiresc se realizează odată cu cea din spațiul laic. Secolele al XI-lea și al XII-lea găsesc o Europă creștină în majoritatea teritoriilor sale cu instituții religioase bine organizate. Structura internă avea drept unități de bază episcopul, preotul și diaconul. Episcopul devine treptat una dintre cele mai puternice
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a bisericii să fie supusă acestuia, iar unitatea trebuia realizată la toate nivelurile începând de la cea administrativă și terminând cu componenta liturgică și teologică se centralizează determină. Dar această dezvoltare a construit o independență a bisericii față de orice altă autoritate laică și de aici s-a obținut o putere ce nu putea fi ținută sub control. La acestea se mai adăuga dreptul de a organiza averile bisericii și dreptul de a judeca care îi ofereau episcopului control asupra unor zone și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este o sinteză a universului mitologic tradițional, a discursului religios al preoților predicatori, fie că reprezentau discursul oficial sau pe cel eretic (amestecul discursului teologic a determinat o imagine confuză, dar în același timp sincretică), a imaginilor propagate de autoritățile laice și de imaginile proprii dezvoltate ca sistem de protecție față de celelalte modalități de impunere a imaginarului. Un alt element târziu care apare este cel al teatrului. Imaginea promovată de teatru este sinteză a imaginarului deja construit. În primul rând imaginea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
aceste condiții s-a considerat că este necesar să se acorde puteri sporite Inchiziției, astfel încât aceasta să fie eficientă. Ea devine prin mărirea puterii, o instituție cu puteri absolute în cadrul luptei împotriva ereziei. Pas cu pas Inchiziția preia din metodele laice de acțiune, eliminând o parte din prevederile dreptului roman, care constituie baza pentru dreptul bisericii, introducând alte practici cum ar fi tortura. În cazul depoziției împotriva ereticilor aveau dreptul să o realizeze orice persoană care "care știe Crezul, Tatăl nostru și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a construit forme de protecție și control care să poată susține instituția prin coordonarea tuturor celorlalte centre de putere. Începutul secolului al XVI-lea a fost propice pentru reformă și datorită conflictului, mai mult sau mai puțin deschis între autoritatea laică și cea religioasă. Contextul pentru reușita acesteia a fost unul complex prin faptul că la el s-au alăturat elemente din diferite domenii. Din punctul de vedere al complexității imaginii biserica catolică a ajuns la acel grad de imaginar care
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
vizibilă în momentul în care Patriarhul, nu numai că nu va renunța la funcția de regent, dar își va asuma și funcția de prim-ministru, încălcând orice prevedere canonică și legală, prin anularea principiului separației puterilor în stat. Spiritul profund laic al Înaltului Ierarh al Bisericii se manifestă pregnant în reacția față de campania lui Nae Ionescu. Patriarhul nu apelează la Sfântul Sinod pentru a judeca caracterul canonic al actelor sale, ci se adresează instanței judecătorești laice, reclamând la Consiliul de Război
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
puterilor în stat. Spiritul profund laic al Înaltului Ierarh al Bisericii se manifestă pregnant în reacția față de campania lui Nae Ionescu. Patriarhul nu apelează la Sfântul Sinod pentru a judeca caracterul canonic al actelor sale, ci se adresează instanței judecătorești laice, reclamând la Consiliul de Război acțiunea de tulburare a Bisericii pe care a inițiat-o ziarul "Cuvântul". Cazul a fost clasat de justiție din cauza lipsei unor elemente concludente 21. Ceea ce solicită Nae Ionescu este tocmai recursul permanent la disciplina canonică
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Biserica Catolică stabilise ca prag normativ tomismul, Biserica Ortodoxă nu fixase un asemenea prag, nu dintr-o lipsă a conștientizării raportului indestructibil dintre Ecclesia și Tradiția apostolică, ci mai degrabă dintr-o mefiență în forța Tradiției ortodoxe. Emblematică este mentalitatea laică a oamenilor Bisericii care lucrează în presă și care sunt lipsiți de preocupări spirituale în această activitate. Un scurt tablou al presei religioase ar putea fi unul elocvent în acest sens (a se vedea publicații precum: "Telegraful român"; "Revista teologică
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
foarte bine cunoscut de Nae Ionescu 24. Există două întrebări esențiale în problematica reintrării în Ortodoxie pe care această dezbatere le ridică: 1. există pentru un creștin ortodox posibilitatea de a se împotrivi unei hotărâri a Sinodului?; 2. există pentru laici posibilitatea "de a fi, la un moment dat, în mai mare măsură, deținători ai adevărului decât ierarhia ecleziastică?". Răspunsurile pentru ambele întrebări sunt afirmative, în anumite condiții. Cât privește prima interogație, Nae Ionescu argumentează faptul că Biserica "nu se sprijină
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ci în conformitate cu Adevărul încapsulat în dogme, canoane și Predanie 25. Din această perspectivă, atunci când soborul ortodox nu constituie un act de mărturisire a adevărului, credinciosul se poate opune unei hotărâri a Sinodului. Referitor la cea de-a doua interogație, în măsura în care laicul respectă acest cadru în care se mișcă Biserica: îndreptarul ei obiectiv (dogme, canoane, Tradiție), el este, mai degrabă, pe linia Adevărului decât un episcop sau o adunare arhierească care nu respectă acestea 26. Nu putem percepe sensul real al acestei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
iar Statul nu se amestecă în treburile Bisericii. Autonomia formal căpătată a Bisericii devine inoperantă atunci când Biserica este controlată de un partid politic. Modelul bizantin care funcționează în Ortodoxie este modelul de conviețuire a celor două tipuri de autorități: autoritatea laică (Statul) și autoritatea ecleziastică (Biserica). Modelul creștin-oriental al raporturilor dintre religie și politică este prost cunoscut și judecat de către occidentali. Unii autori, precum Hugo Rahner subliniază contrastul dintre supunerea Bisericii orientale și libertatea pe care Biserica romană a știut totdeauna
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Statul să fie una; ulterior, pe măsura procesului de laicizare a vieții, s-a produs separarea Bisericii de stat. Dacă ținem cont de faptul că acest proces de separare a avut loc nu numai "în țări de spirit și observanță laică", atunci putem afirma că nu laicizarea este factorul preeminent al detașării Bisericii de stat. De altfel, apariția statelor naționale corespunde cu procesul de separare al Bisericii de stat. În momentul în care statele au organizat "așezări cu unitate organică națiile
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pe de o parte de bugetul statului, iar pe de alta, de jandarmi. Ideea că statul trebuie să se identifice cu Biserica Ortodoxă respectiv, cu ceea ce cred funcționarii Ortodoxiei este adânc ancorată în spiritele clerului"25. Statul este o structură laică nedestinată exploatării, în timp ce "viața religioasă e o necesitate aspră pentru spiritualitatea românească; și, în măsura în care spiritualitatea aceasta va fi românească, religiozitatea va lua formele Ortodoxiei. Sigur. Dar statul nu poate înființa un monopol, asigurând clerului ortodox concesiunea perpetuuă. Orice Biserică trăiește
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sub sfera de influență bizantină și ar fi putut fi, implicit, sub raport formal, teocratice, acestea nu au fost. Principatele dunărene erau creștine nu ca structură, ci atâta vreme cât domnii lor erau creștini. Precum toate statele moderne, România este un stat laic, "un organism hibrid". Pentru autoritatea laică, chestiunea religioasă este una strict politică, tratând-o ca atare. Autonomia Bisericii Ortodoxe Române a fost soluționată în aceeași manieră politică, precum și mult discutata și disputata problemă a concordatului. În viziunea perfect justificată a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ar fi putut fi, implicit, sub raport formal, teocratice, acestea nu au fost. Principatele dunărene erau creștine nu ca structură, ci atâta vreme cât domnii lor erau creștini. Precum toate statele moderne, România este un stat laic, "un organism hibrid". Pentru autoritatea laică, chestiunea religioasă este una strict politică, tratând-o ca atare. Autonomia Bisericii Ortodoxe Române a fost soluționată în aceeași manieră politică, precum și mult discutata și disputata problemă a concordatului. În viziunea perfect justificată a lui Nae Ionescu, dacă statul român
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
lipsită de spiritualitate ca și statul modern". Exista la nivelul unor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române o mentalitate păguboasă, "o convingere întunecată și irațională" conform căreia doar comunitatea religioasă ortodoxă avea dreptul la protecția statului, în virtutea relației directe a autorității laice cu cea ecleziastică. Mai mult, ierarhia Bisericii Ortodoxe manifesta o mefiență și chiar o teamă endemică față de orice încercare de legiferare din partea statului asupra celorlalte culte religioase 28. Biserica nu trebuie să se găsească la remorca statului laic, ci ea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a autorității laice cu cea ecleziastică. Mai mult, ierarhia Bisericii Ortodoxe manifesta o mefiență și chiar o teamă endemică față de orice încercare de legiferare din partea statului asupra celorlalte culte religioase 28. Biserica nu trebuie să se găsească la remorca statului laic, ci ea "trebuie să intre în adevărata ei funcțiune, așa încât, nerefuzând a da Cezarului ce e a lui, să poarte în primul rând grija de a asigura lui Dumnezeu, în sufletul și în fapta oamenilor, ce este a lui Dumnezeu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
încercările lui de imixtiune, o strașnică delimitare a ființei ei, prin reintrarea în legea lui Dumnezeu"29. Filosoful român va face mereu astfel de constatări, indiferent de partidul aflat la guvernare, întrucât toți acești oameni politici sunt reprezentanții unor structuri laice, iar "autonomia cu tutelă"30 pe care ei o propun Ecclesiei este un semn de subordonare. De aceea, în 1929, când guvernul Maniu va desființa Ministerul Cultelor, măsură considerată de unii chiriarhi drept "o gravă lovitură adusă Ortodoxiei", Nae Ionescu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
era decât una singură: modificarea legii pentru organizarea Bisericii Ortodoxe. În viziunea filosofului român, atât interesele Statului, cât și interesele Ortodoxiei impuneau o intervenție energică în Biserica pravoslavnică, intervenție care să purifice Ecclesia de politicianism 32. Medierea raportului dintre autoritatea laică și cea religioasă era realizată de elita intelectuală interbelică în spiritul discernământului, al separarii juste a două planuri distincte ale realității: laicul și religiosul, în vederea unei bune funcționări atât a Ecclesiei, cât și a statului. Misiunea intelectualității interbelice, aceea de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
o intervenție energică în Biserica pravoslavnică, intervenție care să purifice Ecclesia de politicianism 32. Medierea raportului dintre autoritatea laică și cea religioasă era realizată de elita intelectuală interbelică în spiritul discernământului, al separarii juste a două planuri distincte ale realității: laicul și religiosul, în vederea unei bune funcționări atât a Ecclesiei, cât și a statului. Misiunea intelectualității interbelice, aceea de a se implica profund în problemele majore ale cetății și de a asigura liantul între societatea românească și structurile decizionale atât sub
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
atât a Ecclesiei, cât și a statului. Misiunea intelectualității interbelice, aceea de a se implica profund în problemele majore ale cetății și de a asigura liantul între societatea românească și structurile decizionale atât sub aspect religios, cât și sub cel laic -, era împlinită cu maximă competență. În dezorientarea teologică interbelică, rolul lui Nae Ionescu era asemenea cristalului care limpezește apele tulburi, determinând o nouă fermentare a ideilor. Supusă presiunii din partea autorității laice și redevabilă modei curentelor "științifice", Biserica pierduse conștiința că
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
decizionale atât sub aspect religios, cât și sub cel laic -, era împlinită cu maximă competență. În dezorientarea teologică interbelică, rolul lui Nae Ionescu era asemenea cristalului care limpezește apele tulburi, determinând o nouă fermentare a ideilor. Supusă presiunii din partea autorității laice și redevabilă modei curentelor "științifice", Biserica pierduse conștiința că este singura deținătoare a Adevărului revelat și încrederea în puterea revigorantă a Predaniei. Nae Ionescu a fost primul care, prin întreaga sa activitate publicistică, a reamintit aceste lucruri, producând mutații profunde
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]