3,374 matches
-
prețăluind-o când cu tandrețe virilă, când cu subțire ironie, femeia. Dar portretistica acestor proze tincturate de livresc (Proust nu-i doar o reminiscență de lectură, ci, ca și Mateiu I. Caragiale, se propagă în ondulațiile rostirii) și ispitite de ludic (aici ar intra micile cochetării textualiste) prinde un refief expresiv în regimul grotescului. Un grotesc dându-și mâna cu ciudățenia. Zurlii, haioși, trăsniți și alte soiuri de ipochimeni apar și dispar ca într-o părere. Ici plutind în grațioase volute
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
în care situațiile cotidiene sunt transfigurate printr-un joc metaforic savant, împins uneori până la supraabundență. Prima carte, Un șir de zile (1966), ilustrează nostalgia umbroasă a originilor (Amurg la Agapia Veche, Meșteri în ploaie), laolaltă cu bucuria reamintirii, în versuri ludice, a jocurilor copilăriei (Săritură-ntr-un picior) și cu elogiul vieții simple, în acord cu ritmurile naturale (Țapinarii). De cealaltă parte, influența livrescului apare, în finalul culegerii, în versuri care celebrează craii lui Mateiu I. Caragiale (Epilog la Curtea-Veche) sau
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
parte, într-o mezalianță pe care nu a putut să o curme nici mai târziu, aduce în text virtuți pamfletare înrudite cu arta argheziană, dar și habitudini de gazetar vivace, arțăgos. În romanul Femeia cu carnea albă câștigă teren fibra ludică a imaginației. Reintră în scenă domnul Aurel, personaj recurent, și el posibil alter ego al lui A. Inițial, în Moartea unei republici roșii, caporal fiind în armata română trimisă în misiune de pacificare a Budapestei, Aurel oscila între „solara zădărnicie
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
prin „grădinăriile” de pe malul Dunării, în încercarea de a-și potoli mai ales foamea erotică. E un joc ce se vrea inițiatic, regresiune spre „duhul” primar. Și, din nou, secvențe reușite, aici de o poezie grațioasă, orchestrate cu rafinament senzorial. Ludicul ia proporții în Aventurile d-lui Ionel Lăcustă-Termidor, parabolă sarcastică, exsanguă a lumii pe dos, mizând pe truvaiuri funambulești și paradoxuri împinse până la absurd, ca la Urmuz. Aceeași plăcere a evadării fanteziste, dublată de combustia la rece a speculațiilor auctoriale
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
albinos, mesajul lapidar este abandonat în favoarea unui amplu poem secvențial ce reface un drum inițiatic: călătoria spre izvoare se înfățișează ca o paradigmă a valorizării etice a destinului uman. Istoria naturală și alte poeme propune o contemplare activă a lumii; ludicul își face simțită prezența, fără a se renunța însă la notarea exactă a stărilor complexe, la taină și mister. A patra carte de poezie din 1997, Grup nominal, este gândită ca o revoltă împotriva dominației verbelor („7 formule de exorcizare
ALEXIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
în banalitatea situațiilor cotidiene. Personajele sunt creionate din câteva gesturi și vorbe definitorii (precum bețivul din bucata Mozaic, care repetă obsedant aceeași propoziție), într-o proză construită din fragmente de dialog juxtapuse aparent la întâmplare (Meandre), urmând capriciile unei inteligențe ludice. Ca dramaturg, A. este interesat îndeosebi de situațiile-limită: refăcând, din perspectivă morală, procesul celor care au intrat în pușcăriile comuniste fără a fi vinovați (Mansarda, 1980) sau prezentând drama unor tineri condamnați la moarte pentru sabotaj (O șansă pentru fiecare
ALEXANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285246_a_286575]
-
putea el să înțeleagă printr-un discurs literar, de vreme ce, e limpede, l-a ales în dauna altora, cu posibilități de a reda adevărul cu o mai mare precizie. Prin raționalismul său, prin viziune și procedee, prin cuprindere și prin spiritul ludic, Dimitrie Cantemir depășește cu mult mentalitatea medievală, dominantă încă în cultura română. Oricum, multe dintre sursele sale sunt medievale, chiar dacă le manipulează într-o manieră modernă. Or, pentru medievali, literatura, ca toate celelalte arte, era o simplă anexă a unui
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
că opera îi va servi drept mijloc de propagare a ideilor sale. Planul inițial, "răzbunarea" în plan fictiv, devoalarea alegorică a faptelor și a motivațiilor lor sunt ținte atinse încă de la jumătatea cărții. După aceea, autorul se poate deda spritului ludic, se poate amuza, din culise, își poate lăsa discursul să curgă firesc, fără preocuparea de a mai susține o teză. Finalul este el însuși preciptat, conflictul se rezolvă în urma unor intervenții alogene, străine de colcăiala tensionată a intrigii. În numai
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cea mai pură speță, care absoarbe elemente de filosofie, de retorică, de dialectică, de teologie, de etică și profită de un imens repertoriu de reprezentări zoomorfe simbolice, cu forță normativă, cu care nu ezită să intre într-un dialog polemic, ludic. Totul de dragul tezei pe care trebuie să o confirme, de dragul unei viziuni asupra lumii care abia începând cu această carte câștigă maturitate. III. DIMITRIE CANTEMIR ȘI CULTURA ROMÂNĂ. PROBLEME DE APARTENENȚĂ Indiferent cât de obiective și de bine documentate ar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
model familiar cititorului român (și mai larg, est-european, căci ea este dublată de o versiune grecească) și se străduiește să respecte valorile consacrate în acest spațiu cultural dominat de gândirea religioasă. În pofida surselor sale îndrăznețe, eteroclite, necanonice, în pofida unei atitudini ludice care va fi radicalizată în Istoria ieroglifică, în pofida unui spirit accentuat laic, care domină cartea cel puțin în prima sa parte, Divanul nu trădează concepția epocii și direcția dominantă în gândirea est-europeană. Verdictul aceluiași Virgil Cândea, care îi analizează influențele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
hierografiei, pe care invenția tiparului și reproducerea mecanică a textului o vor anula"5. Preocupările de mai târziu ale autorului demonstrează clar că el nu traversează o criză religioasă. Rămâne un ortodox practicant, chiar dacă nu lipsit de un anumit spirit ludic atunci când tratează subiecte religioase 6. Și totuși, nu reușește să se smulgă cu totul dintr-o mentalitate care este comună întregului spațiu post-bizantin, impregant încă de o anumită viziune medievală: există o logică a lumii, ca manifestare a intențiilor divinității
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mesajul adânc al deformărilor din Istoria ieroglifică. Prin urmare, deși conștient de vasta tradiție creștină a reprezentărilor animaliere, Dimitrie Cantemir este obligat, din consecvență față de realitate sau, mai precis, față de viziunea sa subiectivă asupra realității, să deformeze și să trateze ludic, aparent raționalist sau iconoclast, o serie de simboluri zoomorfe creștine, pentru a ilustra schimonosirea unei lumi care nu mai are salvare, care nu se mai lasă inclusă în lumea ordonată, armonioasă a lui Dumnezeu. Această operație nu este însă semnul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cel al lui Cantemir, pentru ca umanismul său să reprezinte o sinteză târzie a celui occidental din secolul al XV-lea; el oscilează, mai curând, între erudiția ironică a "summelor" baroce și acea formă de enciclopedism "luminat" care renunță la gratuitatea ludică și sistematizează cunoștințele într-un "corp" animat de o ideologie umanitaristă și de un proiect de edificare morală și intelectuală". 10 Ioan Bianu și Nerva Hodoș, Bibliografia românească veche. 1508-1830, tomul I, Edițiunea Academiei Române, București, 1903, pp. 462-466. 11 Ioan
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cel al lui Cantemir, pentru ca umanismul său să reprezinte o sinteză târzie a celui occidental din secolul al XV-lea; el oscilează, mai curând, între erudiția ironică a "summelor" baroce și acea formă de enciclopedism "luminat" care renunță la gratuitatea ludică și sistematizează cunoștințele într-un "corp" animat de o ideologie umanitaristă și de un proiect de edificare morală și intelectuală". 46 Ioan Bianu și Nerva Hodoș, Bibliografia românească veche. 1508-1830, Tomul I, Edițiunea Academiei Române, București, 1903, p. 462-466. 47 Ioan
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
actuală a unei tehnoculturi. Când este original, SF-ul, se face ecoul transformărilor produse de dezvoltarea științelor și tehnicilor și le întruchipează virtualitățile. El întărește sentimentul modern al incertitudinii și ne ajută astfel să ne înfruntăm propria ignoranță la modul ludic, jucând același rol ca și miturile* din civilizațiile preștiințifice. După cum scria filosoful contemporan Slavoj Žižek (2005), "nu putem înfrunta nucleul solid al realului decât ficționalizându-l [...], o parte a realității este "transformată" de fantasmă pentru a ni se arăta sub chipul
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
de astă dată, în scris. Astfel, în secolul al II-lea al erei noastre, Lucian din Samosata, în a lui Istorie adevărată, parodiază atât călătoriile lui Ctesias, cât și Odiseea, conferindu-i astfel o altă dimensiune imaginarului, cu un caracter ludic și critic. Această lectură parodică și subversivă, inițiată de Lucian, va fi reluată de Jonathan Swift în Gulliver's Travels / Călătoriile lui Gulliver 10, apoi de Voltaire sub forma poveștii filozofice prin Micromégas. Tradiția poveștii filozofice va continua până în zilele
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
experiență mentală", anticipând niște situații posibile într-un viitor foarte apropiat, căci încă de pe atunci informatica și biotehnologiile ne înghit și ne transformă cotidianul, așteptând instaurarea unor societăți născute din folosirea nanotehnologiilor. Aceste texte nu sunt deci pur și simplu ludice; ele încearcă să confere o imagine, pentru a oferi un sens, întrebărilor noastre, curiozităților și angoaselor noastre în fața acelor frământări care sunt deopotrivă tangibile și impalpabile. Iată semnele că am intrat, fără să ne-o fi dorit cu orice preț
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
într-un mod mai creativ, explorând diverse posibilități rezultate din teoriile și filosofiile limbajului. Acesta este cazul primului roman al lui Salman Rushdie (Grimus, 1977), în care o rasă de extratereștri, gorf-ii (anagramă de la cuvântul englezesc frog broască), are capacitatea ludică de a crea lumi numai prin puterea gândului, după o variantă eretică extrasă din Cratilos de Platon. Ei pot "să-și schimbe, prin intermediul anagramelor, mediul" spre a concepe "lumi [...] ficțiuni în care un om ar putea trăi". Totuși, cum remarcă
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
din SF sunt acelea care abordează concret problema. În exemplul corabiei Argo, căreia argonauții îi înlocuiseră toate podelele și pânzele, anticii își puneau astfel întrebarea: de vreme ce totul fusese schimbat, mai era aceeași corabie Argo? Pentru un vas, problema identității rămâne ludică, dar cum stau lucrurile cu omul? Este el același dacă nu mai rămâne din el decât creierul, cum vedem în Donovan's Brain / Creierul lui Donovan de Curt Siodmak (1942)118? Și până unde se poate considera că omul nu
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
nu este însă gratuit, SF-ul se dorește "literatură de idei" și se prezintă ca un sprijin în favoarea reflecției filozofice sau politice, frizând uneori alegoria. Această "scenarizare" a realității cunoscute servind concepției unei versiuni diferite asupra realității, în afara aspectului ei ludic, vizează producerea celebrului sense of wonder. În fața acestor texte, cititorul e în postura spectatorului de "docuficțiuni". Nu este antrenat departe de iluzia referențială, dar savurează opera imaginarului. Cele două aspecte se nutresc reciproc din diferențele lor, totul conducând la crearea
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
SF-ul poate fi interesat, la fel ca filozofia și politica, de viitorul social și uman al invențiilor științifice. Însă o face prin propriile însușiri, formulând, la modul ficțional, imaginativ, evoluțiile în desfășurare, pentru a da naștere unor narațiuni totodată ludice și critice. O face și ținând seama de evoluția literaturii în general, ale cărei tonuri și mijloace sunt folosite, adesea cu talent, de autorii de SF. În plus, cu acea prospețime naivă care, vizând un public entuziast, încearcă să-l
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
exprimare a propriilor sentimente și opinii; asumarea limitelor personale, dar fără o autocritică exagerată; găsirea unei bune moderații între viața profesională și cea privată; organizarea pedantă a timpului disponibil; rularea unor tehnici pentru controlul stresului; promovarea umorului și a activităților ludice; dezvoltarea capacității de a-și conștientiza valențele pozitive ale profesiei sale etc. Pentru a rotunji imaginea despre traumă prevenția angajaților care deservesc pacienții terminali, să apelăm la opinia pertinentă pe care au formulat-o P. Riedesser și G. Fischer (2007
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pentru a face mâncare și prăjituri aproape fără ingrediente, pentru a te putea deplasa în țară etc. Femeile dovedeau o inventivitate dusă la rang de artă în a-și crea o îmbrăcăminte elegantă. Umorul era o dovadă a marii inventivități ludice a românilor. Pe lângă aceste strategii comune, de grup, ce funcționau la nivelul întregii societăți, așa cum factorii de risc afectau întrega societate, existau și strategii de coping ale unor indivizi. Acestea erau salvatoare nu doar pentru ei, ci și pentru cei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
trăirilor în orice formă de exprimare accesibilă copilului: cuvinte, linie, culoare, mișcare, sunet etc.); jocuri de rol (joc cu păpuși, cu marionete etc.); crearea și menținerea unei stări de bine, generată de activități de grup, plăcute copilului, mai ales terapii ludice, cu participarea copilului și a celor care-l îngrijesc. Indiferent de forma de intervenție, copilului trebuie să i se asigure înainte de toate o nișă, un spațiu vital în care să se simtă în siguranță sau cel puțin să fie în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rând, e invenția. Pentru că, dacă toate celelalte modalități de a intra în posesia unui obiect râvnit au fost epuizate, nu rămâne decât soluția de a-l produce singur. Așa a făcut Mircea Horia Simionescu când a conceput cu un gest ludic o bibliografie "generală" fictivă. Benjamin evocă biblioteca pe care un personaj al lui Jean Paul era silit să și-o inventeze, din lipsă de resurse: Mulți dintre voi își vor aminti aici cu plăcere de vasta bibliotecă pe care sărmanul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]