5,376 matches
-
e neprimejdioasă și-mi fac mari griji. În domniile voastre am Încredere deplină. N-ați fi făcut drumul acesta lung dacă n-ați fi avut o veste importantă pentru el. De aceea vă mărturisesc că a plecat la Sfântul Petru, la mânăstirea ducilor noștri. Mi-a spus ca, dacă situația devine cu adevărat serioasă, să spun adevărul... Cei doi venețieni Îl priviră Încordați și Solomon continuă: — știu doar că fiul său, Bodo, a fost atacat acolo În apropiere și zace greu rănit
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
noștri. Mi-a spus ca, dacă situația devine cu adevărat serioasă, să spun adevărul... Cei doi venețieni Îl priviră Încordați și Solomon continuă: — știu doar că fiul său, Bodo, a fost atacat acolo În apropiere și zace greu rănit În mânăstire. știți poate domniile voastre mai mult? — Vasăzică au lovit cu adevărat, exclamă furios tânărul, am ajuns prea târziu. De altfel Îl cunosc bine pe domnul Bodo. Atât el, cât și tatăl lui se bucură de mare prețuire la noi. Să nădăjduim
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
pe el. Dar după cele ce mi s-au spus Între timp și după ce spuneți și domniile voastre, se pare că acest atac ar face parte dintr-o conspirație mare Împotriva ducilor noștri. De altfel, voiam să plec chiar azi spre mânăstirea Sfântul Petru. Poate că aș putea face ceva pentru tânărul meu stăpân. — Vă vom Întovărăși, prietene Solomon. O infamă conspirație are loc. Trădarea Înflorește la curtea ducilor Zähringer. După fiecare perdea ascultă acolo o ureche trădătoare. Poate că mai ajungem
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
judecat foarte bine starea gravă a lucrurilor. Din păcate trădătorii au și pus În aplicare o parte din planul lor. Domnul Bodo a fost grav rănit de o hoardă de ucigași plătiți și acum se luptă cu moartea sus la mânăstirea Sfântul Petru. De aceea a plecat și jupânul Urs așa de grabnic Într-acolo. Putem doar aș tep ta, rugându ne ca fiul său să se Însănătoșească. Vă veți mira poate, dar el e negustorul pe care-l iubește așa
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
zvonește că celor doi duci ai noștri li s-a Întins o capcană. Pare-se că trădătorii s-au hotărât pentru lovitura decisivă. Să nădăjduim că ajungem la timp ca să-i prevenim. Ajunseră cu bine și fără mare Întârziere la mânăstire. Nu-i urmărise nimeni. Oare o fi un semn bun? se Întrebă Solomon, clătinând din cap. Când intrară Însă sub bolta porții celei mari, știură că era prea târziu. Freamătul care domnea, neliniștea cu care călugării alergau Încoace și ncolo
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ca aceea care Îl legase pe tânărul duce de Bodo nu mai avu cu nimeni. L-a plâns toată viața și mergea În fiecare an să se roage la mormântul său. Epilog După ce Bertold fu așezat În mormântul din cimitirul mânăstirii Sfântul Petru, cu ceremonialul cuvenit unui cap Încoronat, bătrânul bancher Urs Își duse fiul iubit acasă la Zürich și-l Îngropă alături de Wilfriede. Fu trimis un curier la Curtea regelui Ludovic, pentru a-i anunța moartea fratelui său vitreg. Dacă
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
unde amintirile erau atât de greu de Îndurat. Rămase un timp la doamna Rishawa din Appenweier, care Își Înăbuși propria durere ca s-o mângâie. Câteva săptămâni mai târziu Îl rugă pe Conrad să-i Îngăduie să intre Într-o mânăstire. Acesta acceptă, cu inima grea, după ce Încercase Îndelung s-o facă să-și schimbe hotărârea. El Îi rândui o suită numeroasă și o zestre bogată, astfel ca și În mânăstire fiica lui Bertold să trăiască potrivit rangului ei. Dar Adelheid
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
rugă pe Conrad să-i Îngăduie să intre Într-o mânăstire. Acesta acceptă, cu inima grea, după ce Încercase Îndelung s-o facă să-și schimbe hotărârea. El Îi rândui o suită numeroasă și o zestre bogată, astfel ca și În mânăstire fiica lui Bertold să trăiască potrivit rangului ei. Dar Adelheid dispăru Într-o noapte, luând cu sine numai o slujitoare credincioasă și cartea de rugăciuni a lui Bodo, pe care i-o ceruse bătrânului Urs. Se povestea că prințesa ascunsese
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
care i-o ceruse bătrânului Urs. Se povestea că prințesa ascunsese Între paginile cărții o bucățică din haina pătată cu sânge pe care o purtase Bodo În ziua când fusese ucis pe Stouff. Nimeni n-a aflat vreodată În ce mânăstire s-a adăpostit. Lăsase pentru Conrad o scrisoare În care-l ruga să n-o caute. „Liniștea și tăcerea În care mă voi retrage sunt singurele bucurii care mi-au rămas. Vă rog, nobile unchi Conrad, nu mi le luați
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ruga să n-o caute. „Liniștea și tăcerea În care mă voi retrage sunt singurele bucurii care mi-au rămas. Vă rog, nobile unchi Conrad, nu mi le luați.“ În vremea care a urmat, s-au auzit nenumărate zvonuri, despre mânăstirea În care s-ar fi retras tânăra prințesă. Unii pretindeau că ar fi plecat În pelerinaj tocmai la Ierusalim și că acolo ar fi intrat În ordinul Surorilor Sfântului Mormânt, alții spuneau că a fost văzută Într-o chinovie din
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
aflate În arhiva din Schaf fhausen. Se vorbește acolo despre atacul „zähringian asupra mânăs tirii din Schaffhausen. Starețul Îi trimite o misivă papei Calist II, scriindu-i că ducele Conrad, numit acolo dominus și princeps, a atacat În anul 1120 mânăstirea și târgul Schaffhausen. Vezi și „Der Schwarzwald als historische Landschaft“ („Pădurea Neagră ca peisaj politic“ă de Martin Wellmer, În 150 Jahre Freiburger-und Breisgau-Geschichtsverein, Freiburg, 1976/1977. 11. Cunoscut și ca Bohemund al Antiohiei, unul dintre condu cătorii primei cruciade
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
numeroase infor mații privitoare la aceste evenimente. Rudolf von Rheinfelden ar fi răpit-o pe fiica Îm păratului, Mathilde (a treia fiică a lui Heinrich III și a soției sale Agnes de Poitouă, În 1057. Rudolf a răpit-o din mânăstire pe fiica de 11 ani a Împărătesei Agnes de Poitou, silind-o astfel pe aceasta nu numai să consimtă la căsătorie (1059, dar și să-i dea ducatul suab. Mai târziu, Agnes, fiica lui Rudolf von Rheinfelden și a soției
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de duce de Kärtnen, și fiului său, Hermann, demnitatea de principe de Verona. Tatăl său i-a dăruit comitatul Breisgau. Totuși nobilimea locală s-a opus exercitării noilor drepturi acordate și autorității În noile ținuturi. 1073 Hermann se călugărește În mânăstirea Cluny. Ținutul Breisgau Îi revine din nou tatălui său, Bertold I, iar stăpânirea asupra Veronei, fratelui său, Bertold II. 1077 Bertold I intervine de partea papei Grigore În cearta pentru Învestitură dintre acesta și Împărat. I se iau titlurile de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Bertold II. 1077 Bertold I intervine de partea papei Grigore În cearta pentru Învestitură dintre acesta și Împărat. I se iau titlurile de duce și principe și se retrage la domeniul său din Teck. 1078 În disputele care au urmat, mânăstirea de la Weilheim an der Teck este distrusă. Bertold I Înnebunește și moare În cetatea sa, Limburg din Weilheim an der Teck. Este Îngropat În mânăs tirea Hirsau. 1079 Bertold II se căsătorește cu Agnes, fiica lui Rudolf de Rheinfel den
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
gul. Probabil În 1100 este populat prima oară viitorul oraș. 1092 Bertold II ajunge duce de Suabia cu sprijinul papei și al familiei Welfilor. Ducele numit de Heinrich IV Încă din 1079 era Friederich de Staufen. 1093 Bertold II mută mânăstirea Sfântul Petru din Welheim in der Teck În Pădurea Neagră. 1098 Bertold II cade la pace cu Friederich de Staufen. Primește orașul Zürich și renunță la ducatul suab. Este posibil ca cetatea imperială Zähringen să fi trecut oficial În posesia
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
și renunță la ducatul suab. Este posibil ca cetatea imperială Zähringen să fi trecut oficial În posesia sa. 1100 Bertold II Își acordă pentru prima oară titlul de duce de Zähringen. 1105 Gebhard III, fratele lui Bertold II, călugăr În mânăstirea Hirsau, devine episcop de Konstanz și legat al papei Urban II În Germania. El Îi susține pe fiii lui Heinrich IV Împotriva tatălui lor, care la conciliul imperial de la Ingelheim este obligat să abdice. 1111 Bertold II moare și este
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de Konstanz și legat al papei Urban II În Germania. El Îi susține pe fiii lui Heinrich IV Împotriva tatălui lor, care la conciliul imperial de la Ingelheim este obligat să abdice. 1111 Bertold II moare și este Îngropat În cimitirul mânăstirii Sfântul Petru. Soția lui, Agnes de Rheinfelder, moare puțin după aceea. Fiul lor, Bertold III, preia conducerea ducatului. 1114 Bertold III, care lupta de partea Împăratului Heinrich V Împotriva rebelilor din Köln și a arhiepiscopului lor, cade pri zonier. După
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
și a arhiepiscopului lor, cade pri zonier. După câteva luni este eliberat de contele Dietrich de Ahr. 1120 Conrad, fratele lui Bertold III, dă localității Freiburg dreptul de târg. Actul de Înființare a putut fi reconstituit datorită Însemnărilor găsite la mânăstirea Tennenbach. Conrad atacă, În asediul său asupra orașului Schaffhausen, mânăstirea locului, pe care dorea s-o cucerească. 1122 Bertold III participă la Concordatul de la Worms, unde Împăratul Heinrich V și papa Calixt II renunță la conflictele legate de Învestitură. Bertold
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
este eliberat de contele Dietrich de Ahr. 1120 Conrad, fratele lui Bertold III, dă localității Freiburg dreptul de târg. Actul de Înființare a putut fi reconstituit datorită Însemnărilor găsite la mânăstirea Tennenbach. Conrad atacă, În asediul său asupra orașului Schaffhausen, mânăstirea locului, pe care dorea s-o cucerească. 1122 Bertold III participă la Concordatul de la Worms, unde Împăratul Heinrich V și papa Calixt II renunță la conflictele legate de Învestitură. Bertold III moare la scurtă vreme după ce se căsătorește cu Sophie
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Heinrich V și papa Calixt II renunță la conflictele legate de Învestitură. Bertold III moare la scurtă vreme după ce se căsătorește cu Sophie de Bayern, din neamul Welfilor, Într-o Încăierare În apropiere de Molsheim, În Alsacia. Este Îngropat la mânăstirea Sfântul Petru. Conrad Îi urmează la tron. 1125 Conrad se căsătorește cu Clémence de Namur. Văduva lui Bertold III, Sophie, se căsătorește cu Leopold de Stiria și moare 4 ani mai târziu. 1127 Conrad obține din partea regelui Lorhar III dreptul
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
oprim ne dă impresia unei mari vile particulare. După ce ne convingem că e hotel, luăm o cameră care ne jenează cu luxul ei inutil, după ce am dormit atâtea nopți În cele mai simple cabine de turiști. Și apoi prețul.... Vizităm mânăstirea călugărilor franciscani, pionierii răspândirii creștinismului În această parte a lumii. Parcul mânăstirii e o adevărată grădină botanică. În afară de eucalipți și magnolii, alei cu trandafiri agățători și geranium, cu mici fântâni arteziene, cu sumedenie de păsări multicolore, prin mulțimea de pomi
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
e hotel, luăm o cameră care ne jenează cu luxul ei inutil, după ce am dormit atâtea nopți În cele mai simple cabine de turiști. Și apoi prețul.... Vizităm mânăstirea călugărilor franciscani, pionierii răspândirii creștinismului În această parte a lumii. Parcul mânăstirii e o adevărată grădină botanică. În afară de eucalipți și magnolii, alei cu trandafiri agățători și geranium, cu mici fântâni arteziene, cu sumedenie de păsări multicolore, prin mulțimea de pomi fructiferi, În speciali portocali. Totul te face să crezi că aici e
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
citi sau a lucra și într-un autobuz supra‑ aglomerat sau cu televizorul deschis, nu aud nimic în afară de ce vreau să aud, viața mea poate fi azi discurs în fața a sute de oameni fărĂ nicio emoție, iar mâine izolarea la mânăstire, de asta se spune că sunt doi pești în zodia Peștilor, unul e social și jucăuș, pervers chiar, iar celălalt un altruist și un sfânt. Norocul că nu am pierdut priza la realitate vine din faptul că am fost tânăr
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
și literatură, la gazeta Transilvaniei, la Telegraful român tot muncă politică și de deschidere a minții maselor a fost și de natură să trezească conștiința de sine a maselor. * Veniamin Costache (20 XII 1768, Roșiești, județul Vaslui - 18 XII 1846 - mânăstirea Slatina, județul Suceava). Elev al Academiei domnești, este călugărit la o mănăstire din Huși. În 1789 este egumen al mânăstirii Sf. Spiridon din Iași, în 1792, episcop de Huși, apoi episcop de Roman, iar în martie 1803 este ales Mitropolitul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de natură să trezească conștiința de sine a maselor. * Veniamin Costache (20 XII 1768, Roșiești, județul Vaslui - 18 XII 1846 - mânăstirea Slatina, județul Suceava). Elev al Academiei domnești, este călugărit la o mănăstire din Huși. În 1789 este egumen al mânăstirii Sf. Spiridon din Iași, în 1792, episcop de Huși, apoi episcop de Roman, iar în martie 1803 este ales Mitropolitul Moldovei. Descindea din marea boierime moldovenească. reorganizează învățământul,înființează seminarul de la Socola, trimite tineri dotați la studii în străinătate printre
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]