3,302 matches
-
stăpânire a transparenței culorii, cu precizia magistrală a desenului, fiind un neîntrecut creator de atmosferă. Criticii de artă au vorbit de o amprentă Apcar Baltazar în arta decorativă și pictura istorică. Au vorbit, de asemenea, despre crearea imaginii novatoare a mahalalelor bucureștene și despre portretistica sa, caracterizată de o adâncime psihologică remarcabilă. Nu în ultimul rând s-a vorbit despre "" lucrat negru pe negru și despre "" lucrată alb pe alb. Apcar Baltazar a avut un aport în domeniul teoriei și criticii
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
arator", el nu a eliminat cu desăvârșire nici în această pictură reprezentarea volumelor și au mai rămas elemente care nu au fost reduse la bidimensionalism. Titlul acestui portret de grup are un tâlc ușor ironic, lucrarea făcând parte din tematica mahalalelor, care s-a vrut a fi o reacție la kitsch-ul care a caracterizat societatea pe mai toate palierele vieții și ale creației artistice la începutul secolului al XX-lea. Cele cinci chipuri durdulii ca niște „"Boules de suif"” au
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
au fost cele intitulate "" și "Mănăstirea Căldărușani". Cele mai reușite au fost cele din ultimii săi ani de viață. Maniera impresionistă în abordarea peisajelor a fost folosită de către Apcar Baltazar și în lucrările în care a zugrăvit personajele sale din mahalalele bucureștene, cu atât mai mult cu cât a folosit peisajul drept cadru în care libertatea tușei și atmosfera luminoasă au adus valențele binecunoscute curentului. Armoniile pe care s-a bazat artistul sunt când pline de exuberanță și vervă, când sobre
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Prin faptul că figurile femeilor nu sunt concret construite, această pictură pare să aibă un caracter de schiță spontană, aerată și plină de grație. Maniera impresionistă se face prezentă în opera lui Apcar Baltzar și la renumitele sale personaje din mahalaua bucureșteană. Pictorul a executat aceste compoziții cu aceeași libertate a penelului și cu aceeași atmosferă plină de lumină specifică esteticii impresionismului. Ca și la Ștefan Luchian în lucrările sale "", "" și "Vezi tu, Stane, vine iarna", picturile realizate din tematica mahalalelor
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
mahalaua bucureșteană. Pictorul a executat aceste compoziții cu aceeași libertate a penelului și cu aceeași atmosferă plină de lumină specifică esteticii impresionismului. Ca și la Ștefan Luchian în lucrările sale "", "" și "Vezi tu, Stane, vine iarna", picturile realizate din tematica mahalalelor sunt lipsite de intenția literaturizantă. Interesul lui Baltazar pentru categoria femeilor din această categorie socială de la marginile Bucureștiului nu a avut precedent până atunci în pictura românească. În literatură, apăruse în schimb Ion Luca Caragiale. Titlurile puse de artist tablourilor
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
din această categorie socială de la marginile Bucureștiului nu a avut precedent până atunci în pictura românească. În literatură, apăruse în schimb Ion Luca Caragiale. Titlurile puse de artist tablourilor pe care le-a făcut - ca "Pân' la madam Popescu", "Muza mahalalei" și "Madam Ionescu cu cățelul", fac ca realizările lui în acest domeniu să poată fi catalogate ca influențe din partea marelui autor satiric român. Personajele înfățișate sunt apropiate moftangioaicelor și suratelor "Mițe" și "Zițe", create în dramaturgie de I.L. Caragiale. Nici măcar
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
pozitive ale vieții, cât și spre cele negative, cele din urmă fiind satirizate cu multă candoare. A zugrăvit în acest sens o serie de peisaje urbane bucureștene - ", Vânzătoare de pânzeturi în Bazaca, " (aflat la Galeria Națională) etc. El a prezentat mahalaua în toate ipostazele ei: sub zăpadă (vezi " Pe uliță" cunoscut și ca ""), sub soare (vezi "La soare") sau sub imperiala dominație a naturii (vezi ""). Atmosfera mahalalelor a fost binecunoscută de către Apcar Baltazar, care s-a și născut în acest univers
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
bucureștene - ", Vânzătoare de pânzeturi în Bazaca, " (aflat la Galeria Națională) etc. El a prezentat mahalaua în toate ipostazele ei: sub zăpadă (vezi " Pe uliță" cunoscut și ca ""), sub soare (vezi "La soare") sau sub imperiala dominație a naturii (vezi ""). Atmosfera mahalalelor a fost binecunoscută de către Apcar Baltazar, care s-a și născut în acest univers geografic. Scenele pictate sunt luate din mahalaua Silvestrului, unde s-a născut, iar personajele îi erau probabil vecine sau rude. Lucrările nu prezinta vreo critică socială
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
vezi " Pe uliță" cunoscut și ca ""), sub soare (vezi "La soare") sau sub imperiala dominație a naturii (vezi ""). Atmosfera mahalalelor a fost binecunoscută de către Apcar Baltazar, care s-a și născut în acest univers geografic. Scenele pictate sunt luate din mahalaua Silvestrului, unde s-a născut, iar personajele îi erau probabil vecine sau rude. Lucrările nu prezinta vreo critică socială sau morală atent gândită, cel mult se poate observa o critică la nivel estetic și nu a moravurilor, ci una a
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
îi erau probabil vecine sau rude. Lucrările nu prezinta vreo critică socială sau morală atent gândită, cel mult se poate observa o critică la nivel estetic și nu a moravurilor, ci una a gustului. Se știe de altfel că lumea mahalalelor nu a excelat prin bun gust și în acest mediu s-a dezvoltat cu predilecție fenomenul kitsch-ului. Anii de creație ai lui Apcar Baltazar au coincis cu o perioadă de vârf din Europa Occidentală, care ca și în România
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
sale, Apcar Baltazar, prin forța lucrurilor, a reacționat la manifestările kitsch-ului, prezent pe cele mai felurite paliere ale creației artistice și ale vieții de zi cu zi din România. Modul lui de a riposta s-a transpus în tematica mahalalelor în care a realizat opere de gen remarcabile. Așa sunt ", Femeia în alb, Muza mahalalei, Madam Ionescu cu cățelul, În poartă" etc. În majoritatea lor a reprezentat matroanele clasei de mijloc, pline de pretenții, în posturi pline de ironie blândă
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
mai felurite paliere ale creației artistice și ale vieții de zi cu zi din România. Modul lui de a riposta s-a transpus în tematica mahalalelor în care a realizat opere de gen remarcabile. Așa sunt ", Femeia în alb, Muza mahalalei, Madam Ionescu cu cățelul, În poartă" etc. În majoritatea lor a reprezentat matroanele clasei de mijloc, pline de pretenții, în posturi pline de ironie blândă, benignă, dar și de un umor discret. Lucrările lui Baltazar în această tematică nu au
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
intens condimentat de sarcasm și ghidușie, de sentimentalism și acid ironic, alintându-se cu mucalită autocompătimire, dar observând sagace și necruțător falimentul moral și compromisurile mercantile! Cât umor comprehensiv și ce alchimie de stări contradictorii! Închipuiți-vă un cocktail de mahala bucureșteană cu Mateiu Caragiale, Eugen Barbu și Miron Radu Paraschivescu, peste care se toarnă histrionismul logoreic, tandru, hachițos, percutant al unui Paul Georgescu, plus ironia bonomă, multietajată și egofilă din autoficțiunile lui Radu Cosașu, totul îndoit cu bufonade, gustul deriziunii
Niculae Gheran () [Corola-website/Science/315585_a_316914]
-
Georgescu, plus ironia bonomă, multietajată și egofilă din autoficțiunile lui Radu Cosașu, totul îndoit cu bufonade, gustul deriziunii și incontinență pitoresc-narativă ca la Ion D. Sârbu - și veți absorbi numaidecât pagina lui Niculae Gheran. Tot un creuzet fabulos era și mahalaua Moșilor, cu Oborul de-o parte și Dudeștii nu chiar departe, melting pot etnic (armeni, greci, evrei, țigani, bulgari, machedoni, albanezi, fiecare cu ticurile, comerțul, șiretlicurile și micile sale monopoluri), Curte a Miracolelor, junglă interlopă, răscruce de bordeluri, chițimii, prăvălii
Niculae Gheran () [Corola-website/Science/315585_a_316914]
-
de bună. Dacă trebuie să-i credem pe istoricii mai puțin binevoitori casei de Macedonia, originea viitoarei basilissa ar fi fost infinit mai modestă. Tatăl ei, Crateros; de origine laconiană, era un plebeu obscur, care ținea o cârciumă într-o mahala a capitalei: ea însăți, înainte de căsătorie se numea Anastasia și mai familiar chiar Anastaso; și numai apropiindu-se de tron a primit numele mai sunător de Theophano, "pentru a arăta, spun panegiriștii săi că fusese aleasă de Dumnezeu". Era de
Theophano () [Corola-website/Science/315149_a_316478]
-
două filme ce au revitalizat cinematografia britanică.. Andrew Macdonald, producătorul filmului "Trainspotting", a spus: "Boyle ia un subiect pe care l-ai văzut adesea prezentat realistic, într-un mod academic, fie că este vorba de drogați sau de orfanii din mahala, și reușește să-l facă veridic dar în același timp incredibil de înalțător și energizant." După aceasta s-a mutat la Hollywood și a încercat să obțină un contract de producție cu unul din studiourile majore americane. A refuzat oferta
Danny Boyle () [Corola-website/Science/315195_a_316524]
-
în ) este un sat în raionul Tatarbunar din regiunea Odesa (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Șagani. Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 5 metri, în partea centrală a raionului Tatarbunar, pe malul nord-vestic al Lacului Mahala și în apropiere de malul vestic al Limanului Șagani. El se află la o distanță de 18 km sud-est de centrul raional Tatarbunar. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul
Trihat, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318529_a_319858]
-
(n. 14 ianuarie 1929, Craiova - d. 2 august 1996, București) a fost un pictor scenograf și grafician român. S-a născut la Craiova în mahalaua Dudulenilor (aceiași Duduleni din piesa "Gaițele" de Alexandru Kirițescu). A urmat școala "Petrache Poenaru" și Liceul Comercial "Gheorghe Chițu" din Craiova. S-a înscris la Academia Comercială din București, dar după an a renunțat și s-a înmatriculat în 1949
Benedict Gănescu () [Corola-website/Science/318626_a_319955]
-
(n. 17 ianuarie 1895, satul Mahala, azi în raionul Noua Suliță - d. 2 martie 1968, Kew, Marea Britanie) a fost un lingvist, filolog și memorialist român, profesor la universitățile din Cernăuți, Cracovia, București, Londra și Oxford. s-a născut și s-a format într-o perioadă în
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
având același hram. În vechiul București, în zona Podului Eroilor Sanitari, exista o insulă a râului Dâmbovița. Ostrovul adăpostea un sat, construit în jurul schitului Sfântul Elefterie. În scurt timp, satul a devenit unul dintre cele mai frumoase colțuri ale Bucureștilor. Mahalaua din ostrov s-a format între anii 1743 și 1744, când Maxim Cupetul a construit Biserica Sfântul Elefterie Vechi. Aceasta este prima biserică ridicată în cinstea Sfântului Elefterie pentru comunitatea credincioșilor de aici în prima jumătate a secolului al XVIII
Biserica Sfântul Elefterie Nou din București () [Corola-website/Science/318814_a_320143]
-
de ei știut. Un lucru care atrage atenția de la o prima privire sunt personajele puse într-o situație destul de bizară. Oameni de afaceri, având o educație aleasă și mari responsabilități date de către slujba avută, sunt surprinși într-o încăierare de mahala, tipică homeless-ilor și a șantieriștilor. Bineințeles, lansând o vedere optimistă și ludică a situației, putem spune că sunt surprinși într-un moment de team-building, foarte familiar marilor companii sau chiar un moemnt de “joacă” sau destindere nonconformistă, tipică adolescenților
Robert Longo () [Corola-website/Science/318809_a_320138]
-
Buda (în , transliterat Buda, în și în ) este un sat în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Mahala. Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 185 metri, în partea de vest a raionului Noua Suliță. Localitatea Buda a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775
Buda, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316083_a_317412]
-
Mahala (în , transliterat Mahala, în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 152 metri, în partea de sud-vest a raionului
Mahala, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316084_a_317413]
-
Mahala (în , transliterat Mahala, în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 152 metri, în partea de sud-vest a raionului Noua Suliță. De
Mahala, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316084_a_317413]
-
Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 152 metri, în partea de sud-vest a raionului Noua Suliță. De această comună depind administrativ satele Buda, Cotul Ostriței și Prut. Localitatea Mahala a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi
Mahala, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316084_a_317413]