13,923 matches
-
și luarea deciziilor", dincolo de regulamentele unei instituții 59. În final, orice prezență din viața școlii este considerată relevantă pentru definirea sa. Există similitudini clare între acest termen și cel de cultură organizațională 60, întreținute de recenta transpunere a unor concepții manageriale în domeniul educațional. Manualul, o istorie imperfectă Ceea ce școala propune spre memorare este expus, cel mai clar, în manual vehicul predilect al învățării instituționalizate. Asociat reproducerii fidele și adesea constrângătoare a mesajului propus și nu informării pasagere, dezinteresate, el traduce
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
era limitată la construirea unei metarealități prin: hipertrofierea cultului personalității; explicarea politicii partidului; mobilizarea pentru scopuri politice, economice, etc. și apărarea "cuceririlor revoluționare" de presupuse amenințări imperialiste (cf. Gross, 1996:20). * mass-media română se confruntă cu imense provocări tehnologice, economice, manageriale pe care nu este pregătită să le gestioneze (cf. infra stadiul preprofesionist al jurnaliștilor și managerilor), * viziune maniheistă despre lume (utopie pozitivă pentru societatea socialistă; utopie negativă pentru cea capitalistă). * viziune plurală despre lume, în care totul devine scriptibil (Barthes
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
metodologiei educației și care s-a impus cu certitudine, până la a primi valoare paradigmatică: diversificarea soluțiilor conceptuale, metodologice, descentralizarea lor, adaptarea la contexte și situații, la dinamica și varietatea realității, a indivizilor și a experiențelor, a afirmării creativității procedurale și manageriale. Dar însăși paradigma alternanței, conturată astfel, este supusă schimbării: de la sensul tradițional oficializat al alternativelor educaționale instituționalizate (Pedagogia Montessori, Pedagogia Waldorf, Step by Step, Pedagogia Freinet ș.a.), la sisteme de concepere a procesualității în învățământ bazate pe comunicare sau orientate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
conținuturi, resurse, strategii, experiențe, rezultate, atitudini, motivații) și pe o perioadă anume de verificare a eficienței sale, afirmându-se apoi alte combinații. Și o altă nuanță a valorii acestui principiu se afirmă: alternanța cere o nouă competență cognitivă și aplicativă, managerială flexibilitatea, bazată pe rapiditatea recunoașterii valorii unor situații, contexte, educați, strategii și pe alegerea oportună, de calitate a unei abordări, soluții, care să determine conturarea unui proiect acțional, metodologic bazat pe succes. Flexibilitatea este atunci corelată cu paradigma alegerii unei
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dacă se recurge la aplicarea abordării acesteia și din perspectiva principiilor ingineriei. Căci ambele ridică problema competențelor și de aici importanța definirii conceptului, a precizării profilului de competență pe diferite trepte de formare, a noilor caracteristici, a consecințelor metodologice și manageriale. Ideea a fost dezvoltată în Occident, datorită schimbărilor profesionale, a noilor abordări ale cerințelor pentru o carieră de succes, a rolului competențelor în sânul organizațiilor profesionale (inclusiv a școlii ca organizație). De aici, conceptul de profil de competență, pentru a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a accentua rolul motivației și al voinței. Alte cercetări în problemă (Brundrett și Silcock, 2002) comentează și argumentează atributele unei bune predări, de tip constructivist, prin micșorarea rolului transmiterii cunoștințelor, prin reconsiderarea rolului învățării și al educatului, prin afirmarea rolurilor manageriale în coordonarea-îndrumarea învățării, pentru a asigura înțelegerea învățării proprii, nu a celei predate. Argumentele de susținere au rezultat din compararea a trei modele ale realității acesteia, ca microparadigme: modelul cu centrare pe educator, modelul cu centrare pe educat și modelul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
implementare, • stabilirea problemelor de evaluare cu procedurile adecvate, • găsirea de interrelații între aceste elemente, • apoi moduri de concretizare în programe și alte documente curriculare, • prevederea căilor de adaptare continuă la evoluțiile realității sau a unor moduri de luare de decizii manageriale, • raportarea la găsirea de relații între diferite teorii, principii, condiții de concretizare și aplicare eficientă, eficace. Deși curriculumul încă este tributar, teoretic și practic, abordării tradiționale, totuși câștigă tot mai mult teren efectiv sensurile date de paradigmele modernă și postmodernă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
analitică sau filosofică sau speculativă sau istorică sau științifică sau etnografică sau narativă sau estetică sau fenomenologică sau hermeneutică sau teoretică sau normativă sau critică sau evaluativă sau integrativă sau deliberativă sau acțională sau interdisciplinară sau axiologică sau praxiologică sau managerială sau sociologică sau psihologică sau demografică sau ecologică ș.a. Desigur că în cadrul fiecăreia dintre aceste abordări, sunt manifeste diferitele lor concepții specifice, încât poate fi consemnată o mare diversitate de microparadigme formulate asupra conceperii și realizării curriculumului și care își
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
diversitatea acestora, aplicarea strategiilor pentru autocontrol, verificarea eficacității practicilor instruirii pentru aceste diferențe, apelul la învățarea în context, climat, comunicare, colaborare. Ca model educațional, el mai cuprinde încă și: • rolurile reflecției, • ale materialelor variate, • ale instrumentelor de control, • ale îndrumării manageriale, • ale autocontrolului, • ale afirmării autonomiei, • ale consecințelor în afirmarea aplicării leadershipului, • ale definirii proprii a performanței așteptate, • ale apelului la procesul transformațional pentru apropierea de realitatea practicii, • ale formulării de autoreflecții, cu prevederea, anticiparea fazelor, așteptărilor care vor urma, în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
îmbinare alternativă cu alte soluții, pe fondul diferitelor stategii de învățare, chiar clasice, căci tocmai realismul cunoașterii ar fi afectat sau al rezolvării variatelor probleme ale vieții. Or, conceptul de strategie tocmai la această abordare situațională se referă, la modul managerial de a o concepe, organiza, decide, gestiona, coordona, evalua, regla, exprimând o manieră, o opțiune procedurală combinativă necesară construcției în rezolvarea optimă a situației. În acest mod rezultă o personalizare a construirii cunoașterii, învățării, pe diferitele dimensiuni și elemente metodologice
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mod de a gândi al educatorului, în baza experienței în diferite contexte și situații, a formării sale pedagogice, a respectării ținutei științifice, a raportării la alte modele, a sintetizării colaborării în grup. Prin mobilizarea unor astfel de resurse (cognitive, acționale, manageriale, atitudinale, motivaționale, socio-culturale) pentru rezolvarea situației complexe a viitoarei sale activități educative, într-un context dat, educatorul nu dovedește decât nivelul complexității competenței sale în pregătirea acesteia competența de anticipare, însă în diferite modalități. Dacă are o viziune de tip
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și a adapta la mediul pedagogic dat. O astfel de abordare satisface obiectivul elaborării de instrumente eficiente, necesare educatorului, care să concretizeze aceste preocupări, incluse clasic în "pregătirea pentru activitate", unde își poate manifesta înțelegerea problemei, dar și afirmarea creativității manageriale, aici (proiectare, organizare, decizie, coordonare, evaluare, reglare) a realizării scopurilor educative în diferite categorii de activități. Într-o primă fază de schimbare a stilului clasic de pregătire a activității, pe fondul teoriei behavioriste, a găsirii condițiilor pentru o învățare eficientă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cum să coreleze cu metateoria asupra structurării generale a activității, a relațiilor între microproiecte, a dinamicii lor, • să distingă clar baza psihologică (teoriile învățării, procesele psihice) de cea pedagogică (context, metode, resurse, conținut, metode), socială (relații, roluri a celor implicați), managerială (funcții). Să insiste pe cea pedagogică pentru a arăta cum vor fi manipulate elementele pentru a influența elevii, realizarea obiectivelor. ► Tranziția la noua abordare a designului provine din deschiderea spre surprinderea varietății situațiilor de instruire: • să prevadă alternative, posibilități de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
formulat probe pentru evaluare, au comparat cu proiecte anterioare, au formulat alternative de sarcini, instrumente, au încercat chiar modificări, restructurări sau noi dezvoltări. În Implementare, au verificat gradul de conștientizare a dilemelor conturate privind aplicarea, ca și a îndeplinirii rolurilor manageriale, au identificat problemele apărute și care trebuie rezolvate oportun și altfel decât în proiect, au căutat respectarea sau adaptarea eficientă a strategiilor proiectate, au facilitat și îndrumat utilizarea instrumentelor, a resurselor pregătite, au urmărit efectele asupra educaților, au adaptat modurile
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mai multor probleme teoretice și situaționale ale acesteia și a le prelucra critic. El va analiza alternative de determinare și combinare a elementelor antrenate, care să constituie mediul pedagogic, contextul aplicării lor, ca apoi să ia o decizie curriculară, procedurală, managerială și s-o concretizeze într-un mod grafic de prezentare. Aici se regăsește și se exersează, în principal, competența de proiectare constructivistă, cu indicatorii săi, în modul cum s-a conceput construcția, iar nu numai în redactarea proiectului-produs al acesteia
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
elemente de motivare, experiențe anterioare în temă, sugestii sau ipoteze și puncte de sprijin, strategii de îndrumare, criterii de evaluare și reflecție, de reglare sau reconstrucție. Iar apoi să gândească flexibil, în variante acționale și procedurale, la îndeplinirea rolurilor sale manageriale în demersul practic de asigurare a procesului de construire a înțelegerii, a învățării în manieră științifică. Din aceste motive, am constatat că, în modelele constructiviste concrete prezentate în literatura problemei, nu se dezvoltă desfășurarea propriu-zisă a activității, ca în behaviorism
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
concrete prezentate în literatura problemei, nu se dezvoltă desfășurarea propriu-zisă a activității, ca în behaviorism, prin prescriere a acțiunilor detaliate ale educaților și ale educatorului pentru dirijare. Dar se detaliază partea asiguratorie a condițiilor necesare învățării autonome și a rolurilor manageriale preventive și de monitorizare, manifestarea contextului fiind însă și în principalele etape ale demersului. Se lasă astfel câmp de afirmare a flexibilității, adaptării raționale la situațiile conturate în clasă sau reflecției asupra diferitelor probleme ivite și pot fi transformate în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
global al etapelor-secvențe principale, ca microcontexte pedagogice, care nu corespund cu lecțiile de diferite tipuri, în unitatea de învățare. Aceasta pentru că anticipă desfășurarea procesului de construire a rezolvării situației, fără detalierea dirijării pașilor învățării și permite conturarea alternativelor metodologice și manageriale, prin adaptarea la evoluția nepredeterminată a elevilor implicați direct sau a contextului. Proiectarea activităților educaționale era firesc să facă apel la unul dintre instrumentele deja intrate în stilul de învățare constructivistă a studenților-viitori profesori și anume harta conceptuală. Înțelegerea esenței
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în baza cunoașterii evoluției educaților și poate introduce alternativele prevăzute la momentul oportun, poate organiza mai adecvat modul de corectare sau îndrumare sau revizuiește efectul acestora. Tipuri • De revedere expertă a procesului, necesară în proiectare sau cercetare, perfecționare metodologică, organizatorică, managerială. • De completare a unui lanț de asemenea evaluări și interpretări. • De analiză a drumului spre performanță la nivel de grup mic, prin dezbatere. • De pregătire a testării finale, prin surprinderea situațiilor reale, la momentul oportun. • De corelare cu autoevaluarea continuă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
management, metodologii generale, • arată eficiența educației, a sistemului în raport cu așteptările societății și determină inițierea de cercetări, de dialoguri de reglare la acest nivel, • generează studii interdisciplinare pentru explicarea complexă a celor obținute și pentru reglare astfel, mai ales sociologice, psihologice, manageriale, economice, politice, la nivel de sistem. • mobilizează comunitatea interesată de educație, de sistem (educatori, părinți, economiști, cercetători) pentru acțiuni prin cooperare de reglare sau schimbare. În același sens, evaluarea de tip PISA (descrisă mai sus) are consecințe asupra "pedagogiei prin
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
actual specific. Scopul final al unui management modern/leadership științific nu este decât diminuarea, limitarea empirismului conducerii curente, în favoarea uneia raționale și adaptabile, în activitatea oricărui manager, recunoscut acum și ca lider real (nu doar formal), în coordonarea acestor activități manageriale. De aceea și unii autori numesc acest aspect al combinării principiilor manageriale clasice, cu cele moderne ale conducerii sociale prin lideri, prioritar pentru calitate, succes, ca leadership management, iar alții ca managerial leadership sau ca management cu deschidere spre leadership
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
decât diminuarea, limitarea empirismului conducerii curente, în favoarea uneia raționale și adaptabile, în activitatea oricărui manager, recunoscut acum și ca lider real (nu doar formal), în coordonarea acestor activități manageriale. De aceea și unii autori numesc acest aspect al combinării principiilor manageriale clasice, cu cele moderne ale conducerii sociale prin lideri, prioritar pentru calitate, succes, ca leadership management, iar alții ca managerial leadership sau ca management cu deschidere spre leadership. Conducerea empirică de către managerul clasic (administrativ, formal) sau de către managerul-lider real recunoscut
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
real (nu doar formal), în coordonarea acestor activități manageriale. De aceea și unii autori numesc acest aspect al combinării principiilor manageriale clasice, cu cele moderne ale conducerii sociale prin lideri, prioritar pentru calitate, succes, ca leadership management, iar alții ca managerial leadership sau ca management cu deschidere spre leadership. Conducerea empirică de către managerul clasic (administrativ, formal) sau de către managerul-lider real recunoscut se desfășoară pe baza imitației unor modele anterioare, a bunului simț, a experienței proprii, a mentalității "văzând și făcând", a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
adecvate, cu o informare redusă, lipsa de programe clare, prin spontaneitate, pe bază de improvizație, prin acumulare de rutină, fără perspectivă, fără criterii precise de evaluare, pe baza bunelor intenții, prin îndeplinirea normativelor date ierarhic. Dimpotrivă, în sinteză, conducerea științifică managerială și leadershipul se bazează pe: • raționalitate, afirmarea și a creativității în adaptarea la situații concrete, • obiectivitate în concepere și aplicare, • participare activă în comunicare și colaborare, • utilizare a sistemului informațional, • coordonare și îndrumare, • cunoaștere și dirijare a resurselor sau a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
utilizare a sistemului informațional, • coordonare și îndrumare, • cunoaștere și dirijare a resurselor sau a proceselor, • conturare și respectare a unui sistem de principii de eficiență și calitate, performanță și succes, • obiective clar stabilite și urmărite explicit, • utilizare de metode specific manageriale, • respectare a ținutei științifice în realizarea funcțiilor manageriale, • insistență în formarea culturii specifice și a profesionalizării manageriale actualizate. Managementul clasic cere competențe de bază, pentru specificarea activităților manageriale cunoscute (planificare, organizare, decizie, coordonare, evaluare, reglare), pe când leadershipul arată cum se
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]