3,306 matches
-
Matca este o comună în județul Galați, Moldova, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna Matca este situată în zona centrală a județului Galați. Este limitrofă municipiului Tecuci, cu care se învecinează la vest, la nord se
Comuna Matca, Galați () [Corola-website/Science/301216_a_302545]
-
Matca este o comună în județul Galați, Moldova, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna Matca este situată în zona centrală a județului Galați. Este limitrofă municipiului Tecuci, cu care se învecinează la vest, la nord se învecinează cu comuna Munteni, la est cu comunele Corod și Valea Mărului și la sud cu comuna Drăgănești. Comuna
Comuna Matca, Galați () [Corola-website/Science/301216_a_302545]
-
este situată în zona centrală a județului Galați. Este limitrofă municipiului Tecuci, cu care se învecinează la vest, la nord se învecinează cu comuna Munteni, la est cu comunele Corod și Valea Mărului și la sud cu comuna Drăgănești. Comuna Matca se află în câmpia Tecuciului, în zona central vestică a Ținutului Covurluiului. Comuna este așezată pe șes, fiind înconjurată de dealuri la est și nord. Rețeaua hidrografică este slab reprezentată de râul Corozel, afluent al Bârladului. De cele mai multe ori acesta
Comuna Matca, Galați () [Corola-website/Science/301216_a_302545]
-
Tecuciului, în zona central vestică a Ținutului Covurluiului. Comuna este așezată pe șes, fiind înconjurată de dealuri la est și nord. Rețeaua hidrografică este slab reprezentată de râul Corozel, afluent al Bârladului. De cele mai multe ori acesta seacă în timpul verii. Comuna Matca este unul dintre cele mai importante centre în producția de legume din România. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Matca se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Matca, Galați () [Corola-website/Science/301216_a_302545]
-
Rețeaua hidrografică este slab reprezentată de râul Corozel, afluent al Bârladului. De cele mai multe ori acesta seacă în timpul verii. Comuna Matca este unul dintre cele mai importante centre în producția de legume din România. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Matca se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,5%). Pentru 4,44% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Matca, Galați () [Corola-website/Science/301216_a_302545]
-
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,9%). Pentru 3,47% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Comună este străbătuta de răul Suhurlui care transportă cantități foarte mici de apă,cu excepția zilelor bogate în ploi torențiale când apele pârâului ies din matcă. Râul trece prin centrul comunelor Pechea, Slobozia Conachi, Piscu și se varsă în Siret. Solul este favorabil culturilor cerealiere,viticulturii și pomiculturii.In cuprinsul localității se întâlnesc forme variate de relief și microclimat,ceea ce a făcut ca solurile să fie
Comuna Pechea, Galați () [Corola-website/Science/301220_a_302549]
-
specifice. Rețeaua hidrografică este formată de pânza freatică ce dă naștere unor izvoare subterane sau de suprafață care alimentează continuu lacul Amara. Lacul Amara este un lac natural - fost liman fluviatil barat cu aluviuni, situat într-o depresiune (Crivaia) - veche matcă a râului Ialomița - care nu mai are actual legătură cu râul. Se încadrează în partea estică a unității structurale Platforma Moesică. Este alimentat cu ape de șiroire (precipitații) care spală eflorescențele produse la suprafața rocilor din Câmpia Română și de către
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
agricole, în aval Crivina - Jdioara - Criciova. Inundații serioase au avut loc și în anul 2000, an în care în urma inundațiilor localitatea a fost declarată zonă sinistrată, precipitațiile puternice și topirea zăpezii pe versanți a dus la ieșirea pârâului Nădrăgel din matcă, inundarea unor locuințe (câteva fiind distruse în proporție de 100%), distrugerea pe porțiuni însemnate a căilor de acces spre localitate (accesul a fost blocat în și din localitate timp de mai multe zile). În timpul iernii precipitațiile cad predominant sub formă
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
toamna târziu debitul este mai scăzut, însă apa nu seacă complet niciodată pe întregul traseu. Alți afluenți mai mici, își pierd debitul în cursul perioadelor de secetă. Uneori când sunt ploi puternice, torențiale de vară repezi și abundente, își depășește matca, provocând adevărate masacruri, mai cu seamă în aval de localitate. Aceste ieșiri din matcă sunt însă scurte, rar depășesc 8-10 ore. Pentru măsurarea cotelor apelor au fost înființate pe teritoriul localității două posturi de măsurare, unul pe Cornet și unul
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
traseu. Alți afluenți mai mici, își pierd debitul în cursul perioadelor de secetă. Uneori când sunt ploi puternice, torențiale de vară repezi și abundente, își depășește matca, provocând adevărate masacruri, mai cu seamă în aval de localitate. Aceste ieșiri din matcă sunt însă scurte, rar depășesc 8-10 ore. Pentru măsurarea cotelor apelor au fost înființate pe teritoriul localității două posturi de măsurare, unul pe Cornet și unul pe Padeș, care au funcționat până în anul 1970, de când a rămas în funcționare un
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
modernă cu scurgere în Bahlui . Între anii 1911-1913 s-a efectuat o rectificare a albiei Bahluiului în zona municipiului Iași. Ca urmare a topirii zăpezilor din perioada de iarnă sau a ploilor torențiale din perioada de vară, Bahluiul ieșea din matcă și inunda partea de jos a orașului (până la Fabrica de Țigarete și la Gara Iași), transformând-o într-o mlaștină. Nu existau diguri de protecție care să elimine pericolul de inundații. Documentele de epocă amintesc de inundațiile de proporții din
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
Târându-se prin vesperala zare, "Pe-ntinsul șes purcede parcă-n silă"."</poem> În schița Toamnă lungă, George Topârceanu îl numește ""râu fără apă"". De asemenea, într-o epigramă, poetul George Lesnea descria inundațiile provocate orașului Iași de ieșirea din matcă a Bahluiului: <poem>""Bahlui, ades tu te repezi "Vijelios, fierbând în spume "Vrând să te speli de tot ce vezi, "Sau să ne mături de pe lume"."</poem> Majoritatea scriitorilor care au trecut prin Iași și au scris note de călătorie
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
mici (sub 0,5m). Calitatea apelor freatice este bună, ceea ce face posibilă utilizarea lor în alimentarea cu apă a gospodăriilor din Seleuș. Principalele ape de suprafață sunt: Crișul Alb, Valea Cigherului cu afluentul Valea Mare, Valea Pâncotei, Valea Gut, canalul Matca și unele ape cu caracter predominant torențial. Variația debitelor lunare multianuale ale precipitațiilor indică un nivel ridicat în lunile ianuarie și februarie (aprox. 25% din debitul anual total) cu păstrarea unor valori ridicate până în luna iunie; din luna iulie se
Seleuș, Arad () [Corola-website/Science/300303_a_301632]
-
restabilește apartenența de comuna Iordăcheanu, în componența căruia îl găsim, dar prin Decizia nr. 275/1989 a comunei ex. al Cons. Pop. Jud. Ph., satul dispărea ca unitate administrativ teritorială. Legea cu pricina fiind abrogată în 1990, toate revin la matca lor. În prezent este sat component al comunei Iordăcheanu.
Plavia, Prahova () [Corola-website/Science/301704_a_303033]
-
4-6 °C. Temperaturile extreme înregistrate în această zonă, variază între 38ș în luna iulie, iar în timpul iernii, temperatura poate coborî până la -27ș C. S-au înregistrat inundații în anul 2005, la începutul lunii august, când pârâul Agăș a ieșit din matcă și a inundat o parte a satului Agăș, ajungând în șosea unde au fost inundate curțile locuitorilor pe o distanță de aproximativ 2km. Inundații au fost și pe cursul pârăului Drăcoiu. Apa a rupt atunci peretele pârăului canalizat, inundând gospodăriile
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
din țară, prin intermediul „borșului” care înlătură culoarea roșie lăsând vizibile modelele de ceară conturate în relief pe suprafața oului. Dintre modele amintim: brâul Maicii Domnului, calea fără sfârșit, grebla, creasta cocoșului etc. Tot acum, în Duminica Albă, numită și Duminica Mătcii, avea loc înainte vreme obiceiul „înfrățirii”, al „legării de frați și surori”, prin schimbarea de „ouă scrise” între tineri, care se salutau ulterior cu formula: „soră de cruce” sau „kereska” ori „matka”, această legătură perpetuându-se pe întreaga durată a
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
această legătură perpetuându-se pe întreaga durată a vieții, fiind un important model de apropiere sufletească între tineri. Odinioară, în zilele imediat următoare Paștelui, tinerii se adunau la horă. Momentul culminant avea loc în Duminica Albă, când se desfășura obiceiul matca. În această perioadă a anului erau scoase înainte vreme și fetele pentru prima dată la horă. La Sf. Gheorghe se împodobeau stâlpii porților cu mlădițe înfrunzite de salcie. De Rusalii, catolicii din Somușca, mergeau odinioară în pelerinaje, mai lungi ori
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
1723 și 20 câble de grâu în 1753. Această moară era așezată pe malul drept al Crișului Repede, care avea albia prin locul numit azi „Moara bătrână". După construcția căii ferate, în secolul al XlX-lea a fost mutată, împreună cu matca Crișului, de cealaltă parte a terasamentului căii ferate, unde va funcționa până la mijlocul secolului al XX-lea. Din 1779 este amintită încă o moară, așezată pe malul stâng al Crișului. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea se
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
și originalitate. Teritoriul localității Lunca Ilvei este străbătut de o veritabilă rețea de ape curgătoare, la care se adaugă tăuri și izvoare de ape minerale. Aproape toate aceste ape izvorăsc în hotarul localității, adunându-se ca într-un evantai în matca râului Ilva, a cărei obârșie depășește cu puțin limitele administrative până în pasul Bârgăului. Pe parcursul unui an, pâraiele ce străbat teritoriul satului au un debit inegal ca volum. Afluenții în hotarul satului Lunca Ilvei a râului Ilva sunt: Iliuța, Sălhoasa, Vinoasa
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
satul aparținător Băcel; la sud-est cu comuna Prejmer și la sud-vest cu satul Podul Olt, comuna Hărman. Relieful este o depresiune intercarpatică. Însăși denumirea de "Luncă" spune de la sine că este vorba de locul unde apa râului se revarsă din matca sa. Până în anul 1956 teritoriul satului era mlăștinos, însă, prin acțiunea de desecare a apelor, bălțile au dispărut. Terenul a fost mereu supus inundațiilor prin revărsarea Târlungului, combinat cu apele Râului Negru și ale Oltului. Climatul regiunii se caracterizează printr-
Lunca Câlnicului, Brașov () [Corola-website/Science/300950_a_302279]
-
și hotarul. În cea de-a doua jumătate a secolului trecut, s-au înregistrat mari pagube materiale datorită inundațiilor din 1970 și 1975. După lucrările de reabilitare a albiei pârâului, din perioada anilor ’80, apele nu au mai ieșit din matcă. Solul predominant este brun de pădure podzolit (slab și mediu). Ecosistemele naturale și seminaturale ocupă un procent important din suprafața totală a satului. Acestea sunt în general de tip forestier și constituie habitatul natural pentru majoritatea speciilor de păsări și
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
apă aici, ar avea o lega- tură cu Teaca, « albia » râului." Satul Tecuci, este așezat de-a lungul pârâului cu același nume. În perioadele călduroase pârâul Tecuci are porțiuni care seaca, iar în perioadele cu ploi abundente se revarsă din matcă. Așezământul a fost construit pe un teren de 2 hectare, donație a familiei Kalinderu, în acest scop: “noi, subsemnații, făcându-ne Consiliul Județean Teleorman, în care stăpânim în devălmășie Moșia noastră Tecuci-Kalinderu, perdinte de comună Tecuci-Kalinderu, Plasa Teleorman, cererea a
Tecuci, Teleorman () [Corola-website/Science/301844_a_303173]
-
vremea Hulilor satul Feiurdeni era situat in partea dinspre răsărit unde astăzi este comuna Câmpenești. La vestea ca vin Hulii si prăpădesc tot in cale, poporul speriat se hotărăște să iși părăseascș locuințele din apropierea șoselei și să se refugieze in matca pârâului, in sus, inspre apus, unde erau pe atunci păduri seculare. Aici lânga izvorul pârâului, decid să se așeze. Iși fac la repezeală bordeie din pământ, le acoperă cu trunchiuri mari de copaci peste care aruncă glii de pajiște; și
Feiurdeni, Cluj () [Corola-website/Science/300327_a_301656]
-
populația stabilă era de 1208 locuitori. Numele satului vine de la faptul că în sat se afla o baltă unde veneau cocorii. Azi acea baltă a fost secată, pe locul ei trecând Jiul, care a fost îndiguit și deviat din vechea matcă. Pe locul unde trecea Jiul se află azi o baltă cunoscută sub numele de Balastieră.
Cocoreni, Gorj () [Corola-website/Science/300458_a_301787]
-
actuala lunca a Budienilor. Acest fapt este cert deoarece rămășițe ale bârnelor de construcție, a vetrelor de foc, de ceramică sau obiecte de bronz au fost scoase până nu de mult din aceste părți de răul Amaradia revenit la vechea matcă. Inundațiile repetate au făcut ca aceste așezări să se mute în timp mai spre sud sau răsărit, în zona de azi a Dragoienilor cu familiile lui Preda ziși Chelarii, strămoși ai Serbanoilor, în zona Vălenilor și Parvulestilor cu familiile Fugarilor
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]