3,623 matches
-
Ceramica de Valea Neagră era individualizată,față de celelalte centre din zonă,prin preferința pentru pasta mai groasă și mai ales prin verdele închis utilizat la smălțuirea "olurilor,cănților și a blidelor"precum și a decorului zimțat al buzelor blidelor. Un alt meșteșug prezent în acest sat a fost prelucrarea artistică a lemnului în confecționarea crucilor de cimitir și a celor de eroi, meșterii din Valea Neagră lucrând aceste obiecte, la cerere, pentru satele din zonă.
Valea de Jos, Bihor () [Corola-website/Science/300879_a_302208]
-
două comune: Ungureni și Borzești. Fiind așezată într-o zonă agricolă prin natura sa geografică, comuna a fost o așezare rurală din cele mai vechi timpuri. Locuitorii aveau ca ocupație primordială cultivarea pământului și creșterea animalelor. Se practicau și unele meșteșuguri, mai ales cele casnice. Din punct de vedere cultural, pentru prima dată în România a luat ființă la Ungureni, prin eforturile lui Eugen Neculau, „Universitatea Populară” care a funcționat între anii 1927 - 1948 ce avea scopul de a duce cultura
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]
-
jocul"" la Căminul Cultural. Șezătoarea Un alt obicei, specific femeilor, era șezătorea. Sătencele se adunau seară de seară la gazdă unde coseau, torceau și cântau. Sezătoarea a reprezentat metoda de bază prin care s-au transmis, din generație în generație, meșteșugurile, cântecele populare, strigăturile și chiar bocetele. Previziuni meteo populare În popor se crede până în zilele nostre că se poate face o prognoză meteorologică, o previziune a vremii pentru întregul an care urmează, cu foi de ceapă și anume în seara
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
o aluzie și la nuanța închisă a pieii locuitorilor de aici, dar poate și o deformare a vechiului nume). În prima jumătate a secolului al XVIII-lea ocupația de bază a locuitorilor Comitatului Crasna era agricultura, la care se adăugau meșteșugurile și comerțul ca ramuri anexe. În agricultură se practica asolamentul bianual, hotarul satelor fiind împărțit în două tarlale. Arătura se executa cu 6 boi sau cu 8 boi. Productivitatea medie a comitatului era de 3 ori sămânța, chiar de 4
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
descoperite resturi de ceramică și unelte de silex, caracteristice culturii de Glina. Au fost descoperite diferite morminte și obiecte din prima perioadă a fierului Hallstatt (circa 1200 de ani î.Hr.) precum și tipare pentru turnat metale (îndeletnicirile traco-geților fiind agricultură, păstoritul, meșteșugurile). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Orbeasca se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,38%). Pentru 6,43% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Orbeasca, Teleorman () [Corola-website/Science/301817_a_303146]
-
moșia sa având grijă să-l populeze cu țăranii împresurați de el. Constrânși din ce în ce mai mult țăranii vechiului sat s-au mutat în noul târg înființat, unii mai ușor crezând că vor găsi un nou mod de muncă mai ușor prin meșteșuguri și negoț. Aceleași mijloace sunt întrebuințate și pentru strămutarea unei părți din satul Hănăseni cea care se întindea dincolo de pârâul Mihoanea. Practic satul Hănăseni este desființat atunci cu toate că în unele documente figurează până în 1860 dar cu o populație foarte redusă
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]
-
amănunt interesant: toate cele trei biserici sînt opera unui singur meșter: Nicolae Calf. În ciuda vechimii apreciabile, bisericile încă se mai țin pe picioare, iar oamenii vin cu drag să se reculeagă și să-și găsească liniștea sufletească. Tehnică specială și meșteșugul cu care au fost clădite integral din lemn au făcut ca lăcașurile de cult să dăinuie și în ziua de astăzi. Însă, trecerea timpului a început să-și pună amprenta și, pentru a evita năruirea lor, s-a luat măsura
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
Moldovei este o regiune conservatoare, locuită de munteni, creatori și păstrători ai unor forme proprii de viață materială și spirituală; comuna atrage prin elemente de arhitectură tradițională și de civilizație a lemnului, prin viața păstorească și prin celelalte ocupații, prin meșteșuguri, costum popular, obiceiuri, ceremeonialuri, prin diversitatea coregrafică a jocurilor populare, repertoriul muzical, viața culturală în general. Fundu Moldovei este locul unde activează ansamblul artistic "Arcanul", una din cele mai reprezentative formații artistice din Bucovina, atât ca "performanțe" - premii la festivaluri
Comuna Fundu Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/301956_a_303285]
-
dar și pe drumul comunal DC 65. Cu trenul se poate ajunge până în halta Bănești. Populația din comuna Fântânele era, la ultimul recensământ, de 4.985 de persoane, iar forță de muncă angajată de 10%. Locuitorii sunt specializați în diverse meșteșuguri, dar cele mai importante activități la nivelul zonei vizează agricultură și zootehnia. Solurile din comuna Fântânele sunt de gradul I, ÎI și III și au un grad de productivitate ridicat, existând un interes crescut pentru dezvoltarea unei agriculturi moderne cu
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
extrem de bogată în manifestări artistice, atât în ceea ce privește folclorul literar, muzical și coregrafic cât și reprezentările dramatice. Însă acestea excelează și prin bogăția și varietatea elementelor vestimentare, a recuzitei, a decorului și chiar a regiei, constituind un adevărat carnaval popular. Un meșteșug devenit artă în rândul localnicelor îl reprezintă crearea propriilor modele de ouă încondeiate, folosind uneltele și metode tradiționale dar și materialele moderne. Toate acestea se grupează în patru cicluri care concordă celor patru anotimpuri: obiceiuri de primăvară, de vară, de
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
tinere (peste 40%) cât și una din cele mai ridicate natalități din județ și din țară, fac din comuna Marginea un important rezervor de forță de muncă. Localitatea și-a câștigat un renume bine meritat prin tradiția deosebit de valoroasă în meșteșugul olăritului. În sat există mai bine de 10 de familii de olari care produc renumită ceramică neagră, de diferite forme și cu decoruri variate. De asemeni, aici vizitatorii pot urmări întregul proces tehnologic: pregătirea lutului, modelarea lui pe roata olarului
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
sărbătorit “Anul Brâncuși”, apoi în continuare “Anul Eminescu”, “Caragiale”, “Ștefan cel Mare și Sfânt” și “George Enescu“Bibliotecă a participat activ la realizarea proiectului “Mărturii”, ce a cuprins o gamă largă de manifestări pornind de la: tradiții, datini, obiceiuri, portul popular, meșteșugurile traditioanle, activități de creație și altele. Bibliotecă continuă să reprezinte un focar de cultură și civilizație în constelația unităților de învățământ și social-cuturale din comuna. Patrimoniul comunei este alcătuit din existența a 4 biserici de cult ortodox, o casă de
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
mobilate în stil bucovinean tradițional, cu elemente folclorice de o valoare deosebită. Un alt element de atracție pentru turismul rural este artizanatul, tradițiile și obiceiurile locale. Localitatea Marginea și-a câștigat un renume bine meritat prin tradiția deosebit de valoroasă în meșteșugul olăritului. În sat există mai bine de 10 de familii de olari care produc renumită ceramică neagră, de diferite forme și cu decoruri variate. De asemenea, aici vizitatorii pot urmări întregul proces tehnologic: pregătirea lutului, modelarea lui pe roata olarului
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
se făcea în comun, după necesități și trebuințe. Cu timpul, numărul populației crescând, neamurile au început să se separe, locurile pentru agricultură mărindu-e prin defrișări. Ocupația de bază a populației a fost creșterea animalelor, alături de puțină agricultură și exploatarea lemnului. Meșteșugurile cunoscute în Boișoara -prelucrarea pieilor, prelucrarea lemnului, cojocăria, dogăria, dulgheria, morăritul. Negoțul. Până la primul război mondial, în viața comunei a predominat schimbul în natură sau plata cu munca a bunurilor. Între cele două războaie, exista în fiecare sat câte un
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
59 km de reședința județului, municipiul Râmnicu Vâlcea și 42 km de municipiul Sibiu din județul Sibiu. Are o populație de 2780 locuitori (2618 români, 159 rromi și 3 maghiari), care se ocupă în general cu creșterea animalelor, agricultură, diferite meșteșuguri și exploatarea lemnului. Locuitorii sunt numiți "lovișteni", de la "Țara Loviștei", veche denumire a locului. De remarcat faptul că ei nu sunt considerați nici olteni, nici ardeleni, aici fiind o zonă de trecere între cele două provincii române, lucru ce se
Comuna Câineni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301996_a_303325]
-
interes turistic deosebit sunt zonele: Împrejurimile Mărișelului alături de Munții Apuseni, prin diversitatea lor oferă diverse posibilități de drumeții și petrecere a timpului liber. De asemenea, oferă posibilitatea de a descoperi o lume perfect păstrată, care adăpostește culoarea portului popular, a meșteșugurilor tradiționale și a obiceiurilor românești. Reportaje
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
de zahăr și furajere, cerealelor), creșterea animalelor și de comerțul cu produse agricole. Este un muzeu etnografic în aer liber, care prezintă elemente din patrimoniul de arhitectură populară din județul Covasna, inclusiv stâlpi funerari de piatră și de lemn, precum și meșteșuguri populare tradiționale și expoziții de artă populară și de istorie locală. Are o colecție de mașini agricole prcum și una de sobe din fontă.
Cernat, Covasna () [Corola-website/Science/300374_a_301703]
-
ritualurile de sacrificiu uman. Victoriile, curajul în război aduceau cu sine omagiul celui în cauză pe când eșuarea îl acopereau pe acesta cu dizgrația socială.. Femeile aztece puteau să moștenească și să dețină o proprietate. Unoeri se ocupau cu un anumit meșteșug care asigura familiei un venit. Atât fetele cât și băieții erau educați în clădiri speciale atașate templului ("eng. song-houses"). Femeile puteau deveni preotese dar nu aveau accesul la funcții religioase superioare. Faptul că aztecii erau centrați pe război a contribuit
Azteci () [Corola-website/Science/298677_a_300006]
-
30 de ani, orașul a fost ocupat în 1622 de trupele Ligii Catolice, conduse de generalul Tilly, și a suferit mari distrugeri. Principele Elector Karl Ludwig (1648-1680) a înlesnit, după război, opera de reconstrucție prin acordarea de privilegii privind libertatea meșteșugurilor și cea confesională. Aceste libertăți au atras noi cetățeni în oraș, mai ales hughenoți și valoni. În mijlocul citadelei Friedrichsburg a fost înălțat pe atunci un prim castel, probabil, de dimensiuni impozante. Orașul a fost din nou distrus în timpul Războiului de
Mannheim () [Corola-website/Science/298708_a_300037]
-
expert în covoare al vremii, Prof. A. Riedl din Viena, care recunoscu valoarea colecției și îndemnă spre o depozitare propice și specializată. În tot acest timp, în alte locații, covoarele erau depozitate și scoase la licitații publice. Marea expoziție de meșteșug din Budapesta, 1914, unde au fost trimise și 39 de covoare din Brașov, a contribuit la creșterea interesului pentru produsele de artă exotice. Cu această ocazie, covoarele au fost spălate pentru prima oară și restaurate parțial. Astăzi colecția cuprinde 156
Biserica Neagră () [Corola-website/Science/298709_a_300038]
-
și 1530 este considerată perioada apogeului în dezvoltarea orașului Nürnberg, chiar în ciuda repetatelor vendette și a conflictelori cu cavaleri, cum ar fi Götz von Berlichingen sau Conz Schott von Schottenstein. Unele din motivele de creștere a bogăției orașului erau excelentul meșteșug și locația orașului convenabilă ca un loc de comercializare în mijlocul Europei. În această perioadă Nürnbergul, împreună cu Köln și Praga, era considerat unul din cele mai mari orașe al Sfântului Imperiu Roman. În perioada războiul de Treizeci de Ani, Nürnbergul era
Nürnberg () [Corola-website/Science/299115_a_300444]
-
de cuprindere „universală” din istorie. Grecia antică a inaugurat în istorie formulele superioare de organizare politică - practic, a „inventat” politica, reguli de drept referitoare explicit la proprietatea privată, conducere reprezentativă și libertate juridică. Pe fundalul unei dezvoltări a agriculturii, comerțului, meșteșugurilor, a circulației monetare, s-a constituit "polisul" - cetatea-stat, ca unitate de teritoriu, locuire, instituții, valori juridice, religioase, morale etc. Întreaga viață publică și privată a vechilor greci se derula în jurul ideii de "cetate", garanție a drepturilor civile, a averii și
Grecia Antică () [Corola-website/Science/299092_a_300421]
-
și, în același timp, o promisiune a vieții veșnice. Isus este numit de către Marcu drept un τεκτων ("tekton") iar în Matei ca fiul unui "tekton." La fel cu cei mai mulți oameni ai acelui timp putem presupune despre el că a învățat meșteșugul familiei sale. "Tekton" a fost în mod tradițional tradus drept „tâmplar”, dar este un cuvânt mai general (din aceeași rădăcină ca și „tehnic” și „tehnologie”, derivate din limba greacă) care la vremea respectivă putea acoperi făuritorii de obiecte din diferite
Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/299116_a_300445]
-
pictura, broderia, precum și limbile greacă, arabă și turcă; probabil, tot acum a fost călugărit sub numele Antim și hirotonit ieromonah. Prin 1689 - 1690 a fost adus de Constantin Brâncoveanu în Țara Românească. Aici a învățat limbile română și slavonă, precum și meșteșugul tiparului. În 1691 i s-a încredințat conducerea tipografiei domnești din București, în care a imprimat 4 cărți. După 1696 a fost numit egumen la Mănăstirea Snagov, unde a mutat tipografia, imprimând 15 cărți (7 grecești, 5 românești, una slavonă
Antim Ivireanul () [Corola-website/Science/299157_a_300486]
-
Dorset. Fowles declară în 1998, cu ocazia lansării volumului de eseuri "Găuri de vierme", "" Nu mă interesează câtuși de puțin să fiu un scriitor faimos... Aș vrea doar să fiu un ins care a contribuit la perpetuarea enorm de dificilului meșteșug de a scrie române"".
John Fowles () [Corola-website/Science/299189_a_300518]