KorAP: Find »[drukola/base=membru & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...126 127 128 ...4129 >

103,225 matches

Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641

în cadrul Adunării parlamentare încă din 1952, au solicitat să se dea curs prevederilor înscrise în Tratatul de la Roma cu privire la adoptarea unei proceduri electorale uniforme. În 1957, Adunarea parlamentară reunea 142 de deputați, delegați ai Parlamentelor naționale ale celor sașe state membre. O primă propunere de adoptare a unei proceduri electorale uniforme a fost făcută în 1958 și trimisă spre adoptare în 1960 Consiliului. Însă, după cum subliniază Jean-Louis Burban într-un articol din 1977, propunerea a fost îngropată în sertarele Consilului timp

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
politică și dificilă din punct de vedere tehnic. Faptul că adoptarea unei proceduri electorale uniforme a întâmpinat atâtea dificultăți ilustrează încă o dată "ambivalența"10 care a planat și planează asupra rolului instituției, evocată în primul capitol. Partidele politice din statele membre ale Comunităților Europene nu erau toate favorabile acestei idei. Comuniștii francezi s-au opus principiului până în 1973. Socialiștii francezi erau mai degrabă favorabili 11. Cei care se propunțau în favoarea alegerilor subliniau că scrutinul este singurul mod de a "construi Europa

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
politice le-au acordat o atenție secundară. În acest sens, Reiff și Schmitt au formulat următoarele ipoteze: prima este legată de participarea scăzută la vot pentru alegerile europene față de alegerile naționale; a doua postulează că partidele la putere în statele membre înregistrează pierderi electorale cu ocazia alegerilor pentru PE; a treia ipoteză sugerează că partidele mici înregistrează rezultate mai bune la alegerile europene decât la cele naționale. În această categorie intră partidele nou create, radicale, populiste, regionaliste, eurosceptice 18. Rezultatele din

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
deținea la începutul anilor 1950. Cu toate acestea, raportul de forță dintre Comisie și Parlament nu pare însă să fi influențat în vreun fel contextul electoral sau campaniile electorale. Din tabelul de mai jos reiese însă că nu toate statele membre ale Uniunii prezintă aceleași tendințe în termeni de participare 28. Prezența la vot este ridicată în țările în care votul este obligatoriu, cum este în Belgia, în Luxemburg și în Italia (până la începutul anilor 1990). Numărul țărilor în care votul

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
de la 47,8% la 52,38%). Excluzând iar țările în care votul este obligatoriu, în 1984 cea mai mare participare la vot a fost înregistrată în Germania și Franța (56,7% ambele). În 1989, scrutinul este organizat în doisprezece state membre. Cu excepția țărilor în care votul este obligatoriu, cea mai mare rată de participare este înregistrată în Irlanda (68,28%). Participarea nu crește decât în trei state (Germania, Irlanda și Marea Britanie), în timp ce în 1994 participarea continuă să crească (sensibil) în Marea Britanie

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
43.1 5.2.2. A doua ipoteză Într-un articol publicat în 2007, Simon Hix și Michael March confirmă ipoteza conform căreia partidele aflate la putere la nivel național pierd voturi în momentul scrutinului european, atât în vechile state membre, cât și în cele care au aderat recent la UE32. Se pare că electoratul folosește acest prilej pentru a pedepsi partidele aflate la putere 33 și nu pentru a desemna deputații care să îi reprezinte interesele. Remarcăm astfel că din

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
desemna deputații care să îi reprezinte interesele. Remarcăm astfel că din 1979 și până în 1994 deputații din grupul socialist au fost cei mai numeroși, reprezentând aproape o treime în hemiciclul de la Bruxelles și Strasburg, deși mare parte din guvernele statelor membre erau formate de partide conservatoare 34. Așa cum s-a arătat în capitolul consacrat grupurilor politice, raportul de forță din cadrul PE se schimbă începând cu 1999, când grupul Partidului Popular European devansează grupul socialist, în timp ce Consiliul este dominat de miniștri social

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
codecizie, în care Parlamentul și Consiliul dețin aceleași puteri conflictul dintre cele două instituții este de natură ideologică. Așadar opoziția dintre Consiliu și Parlament în procesul decizional nu s-ar explica numai prin faptul că prima instituție apără interesele statelor membre și a doua interesele cetățenilor, ci și prin prisma alegerilor europene și impactul pe care îl au asupra guvernării europene. Alegerile europene ar avea așadar un impact structural asupra regimului politic al UE37, care se manifestă la nivel interinstituțional prin

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
amenințate în interiorul statelor mari47". Viziunile lor cu privire la viitorul Europei variază. Partidul naționalist galez, Plaid Cymru, și o serie de naționaliști baști consideră că Uniunea existentă ar trebui să se constituie "într-o federație de regiuni și națiuni mici, desființând statele membre 48". Discursul altora este mai modest pentru că nu toate partidele regionaliste promovează ideea de națiune fără stat49. Deși a fost de multe ori subliniat în literatură că integrarea europeană nu afectează sistemele partizane naționale, se arată totuși că procesul influențează

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
53. O altă caracteristică a acestor alegeri este ascensiunea partidelor "eurosceptice". Despre euroscepticism se vorbește din anii 1980 și cu o mai mare frecvență de la începutul anilor 1990, când Tratatul de la Maastricht a fost respins de o serie de țări membre. După respingerea Tratatului de la Nisa de către Irlanda și referendumurile negative din Franța și Olanda cu privire la Tratatul Constuțional, termenul s-a banalizat. Din ce în ce mai folosit în media și în discursurile politice, el trebuie utilizat însă cu prudență. A fost introdus în vocabularul

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
și califică forme de opoziție la Europa care sunt diferite în intensitate și formă. Prin euroscepticism ar putea fi desemnată orice critică adresată UE. Generalizarea termenului de eurosceptic este problematică pentru că include o mare varietate de partide din diferite state membre. Partidele calificate ca atare nu sunt numai cele extremiste sau cele create pentru a contesta construcția europeană. Atitudini ostile față de UE menifestă și o serie de partide ecologiste din Austria, Finlanda, Franța, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Suedia și Marea Britanie 55

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
decurs de un an69. Dacă privim jumătatea plină a paharului, observăm că în vechile state membre participarea s-a situat la 49,26%, nu cu mult diferită de cea din 1999 (49,8%). Absenteismul a fost masiv în noile state membre, unde prezența la vot nu a depășit 26%. Aceeași "oboseală" electorală subliniată în cazul spaniol este evocată și în cazul noilor state membre însoțită de aceeași explicație: în 2003 acestea votaseră cu ocazia referendumurilor de aderare. Multiplicarea scrutinurilor pe teme

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
guvernele au primit un vot de sancțiune din partea alegătorilor 70, fie ele de stânga, ca în Marea Britanie sau în Germanie, fie de dreapta, ca în Franța, Italia sau Portugalia 71. Această ipoteză nu se verifică însă în cazul noilor state membre 72. Deși înaintea scrutinului din 2004 temerile cu privire la ascensiunea extremei drepte la nivel european erau alimentate de rezultate electorale recente obținute de aceste partide la nivel național, acestea au pierdut voturi în Austria și Olanda, au câștigat voturi în Belgia

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
Național Britanic care la alegerile din 1999 a obținut mai puțin de un procent din voturi, în timp ce în 2004 se apropie de pragul de 5% (4.91%)74. Comentariile de dinaintea alegerilor subliniau o ascensiune a extremei drepte în noile state membre. Rezultatele au infirmat radical aceste observații pentru că numai Liga familiilor poloneze (15.74%) a obținut rezultate importante, restul având rezultate cu mult mai mici decât cele pe care le înregistraseră în trecut la nivel național. Nu aceeași a fost însă

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
dar și asociații ale societății civile) de a prelua chestiunile europene, de a le mediatiza și de a le pune în legătură cu probleme de interes pentru cetățeni. Și, nu în ultimul rând, este vorba despre atenția pe care jurnaliștii din statele membre o acordă acțiunilor de politică publică europeană. Astfel, specialiștii în comunicare politică, constată persistența unui spațiu public european fragmentat, în care informația despre Uniunea Europeană la nivel național este cantitativ redusă, vizând în principal elitele politice și economice 4. Înainte de alegerile

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
examinată în contextul alegerilor europene din 2009. Așadar, nu mai este vorba numai de a vedea în ce măsură rezultatele de la acest scrutin verifică sau nu ipotezele alegerilor de ordin secundar, ci și de vizibilitatea Uniunii Europene în presa scrisă din statele membre în contextul electoral. Cum este prezentată Europa 60 de ani de la Declarația lui Robert Schuman, text ce stă la baza construcției europene și a creării primei Comunități? Generațiile de după război, atât oameni politici cât și politologi, imaginau integrarea ca pe

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
la acest proiect politic? Pentru a răspunde acestor întrebări, autorii volumului și cercetători ai Centrului de Studiu al Vieții Politice (CEVIPOL) de la Universitatea liberă din Bruxelles, au urmărit în timpul campaniei electorale din 2009 modul în care presa scrisă din statele membre ale UE a prezentat problematicile europene și prezența actorilor politici în această dezbatere. 11 țări au fost incluse în acest proiect, pentru fiecare fiind urmărită actualitatea europeană în două sau trei cotidiene naționale. Obiectivul a fost acela de a examina

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
orizontală, mai precis interesul crescut pentru viața politică din celelalte țări ale Uniunii. Al patrulea model sau scenariu posibil relativ la emergența unui spațiu public european implică o convergență verticală a spațiilor publice naționale, o europenizare progresivă a dezbaterilor din statele membre, în funcție de transferul de competențe către nivelul european și de impactul deciziilor europene asupra politicilor naționale. Ultimul scenariu posibil prezintă Uniunea Europeană ca pe un nou clivaj politic în dezbaterile politice naționale. Având în vedere că integrarea europeană afectează în mod diferit

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
nivelul european și de impactul deciziilor europene asupra politicilor naționale. Ultimul scenariu posibil prezintă Uniunea Europeană ca pe un nou clivaj politic în dezbaterile politice naționale. Având în vedere că integrarea europeană afectează în mod diferit cetățenii Uniunii, impactul asupra statelor membre ar putea reprezenta o sursă de conflict și de dezbatere la nivel național. Plecând de la aceste teoretizări cu privire la modul în care spațiile publice naționale se pot transforma ca urmare a apartenenței statelor la Uniunea Europeană, întrebarea de interes atât pentru comunitatea

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
vedere că, în lumina alegerilor de ordin secundar, a fost afirmat în nenumărate rânduri, așa cum s-a văzut în capitolele precedente, că predominantă este dezbaterea în jurul unor mize pur naționale. În urma analizei articolelor de presă publicate în jurnalele din statele membre 7, a reieșit că informația prezentată de jurnaliști în presa scrisă poate fi împărțită în 3 categorii. O prima categorie include percepțiile asupra importanței alegerilor. A doua categorie reunește referințele la desfășurarea campaniilor electorale în alte state membre ale Uniunii

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
în care s-a desfășurat campania în alte țări. Dacă dimensiunea europeană a scrutinului este redusă pentru ca nu există liste electorale cu adevărat europene, jurnaliștii au adus în atenția cititorilor temele asupra cărora s-au purtat dezbaterile în celelalte state membre. Din acest punct de vedere se remarcă imediat atenția acordată candidaților și în special celebrităților sau personalităților alese de partide, cum ar fi Rachida Dati sau Eva Joly în Franța, Elena Băsescu în România sau Ari Vatanen, pilot de formula

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
a sistemului său politic și a acțiunilor publice. 6.2. O scădere a participării relative Scrutinurile au fost organizate între 4 și 7 iunie. Diferitele tradiții naționale au împiedicat până în prezent organizarea unui scrutin în mod simultan în ansamblul statelor membre. Tot tradițiile naționale diferite au împiedicat și uniformizarea tipului de circumscripție electorală în care sunt organizate algerile. Unele state au avut scrutinuri la scară națională (România, Spania, Grecia), în timp ce altele au regionalizat alegerile delimitând circumscripții mari (Franța, Marea Britanie, Polonia), sau

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
sunt organizate algerile. Unele state au avut scrutinuri la scară națională (România, Spania, Grecia), în timp ce altele au regionalizat alegerile delimitând circumscripții mari (Franța, Marea Britanie, Polonia), sau au păstrat un sistem mixt (Germania). Totuși, din 1999 există o convergență între statele membre ale UE în ceea ce privește modul de calcul al aleșilor, fiind generalizat scrutinul proporțional pentru alegerile europene. Acesta are însă nuanțe diferite, căci mai multe variante de scrutin proporțional sunt folosiste pentru momentele electorale europene (vot preferențial, vot de listă închisă, vot

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
a diminuat media de participare europeană, observația fiind cu atât mai perinentă cu cât aderarea României și Bulgariei ridică numărul statelor în care votul nu este obligatoriu. Totuși, și așa cum am putut observa și în urma analizei campanilor electorale, între statele membre există diferențe semnificative. Astfel, în ciuda acestei scăderi globale, participarea a crescut în aproape o treime dintre state, dintre care 5 sunt foste membre ale blocului sovietic (Estonia, Letonia, Polonia, Slovacia, Bulgaria), în timp ce în alte 6 state a rămas stabilă (Germania

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
înregistrat scoruri inferioare 18. În ceea ce privește ipoteza potrivit căreia partidele la putere sunt sancționate în primul rând în alegerile europene, aceasta și-a dovedit pertiența în scrutinul din 2009. Partidele la putere au pierdut în 23 dintre cele 27 de state membre, o pierdere mai mare chiar decât cea din 1979, care i-a motivat pe Reif și Schmitt să dezvolte teoria alegerilor de al doilea ordin 19. Putem observa, de altfel, că în acest scrutin, guvernele de stânga și de centru-stânga

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]