4,482 matches
-
și-n dreapta: "Da' Televiziunea de ce nu mai vine?".90 Prezența masivă a modelului în realitate poate justifica frecvența ipostazelor sale ficționale. Este vorba, de fapt, de un proces reversibil, descris cu simplitatea-i caracteristică de Al. O. Teodoreanu în memorabilul discurs prilejuit de punerea în scenă a Momentelor în anul 1933: Aceste tipuri au dobândit [...] o circulație socială, și prin asta nemurire. Caragiale i-a luat din viață și i-a pus în cărți. Ei au părăsit cărțile și s-
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Referindu-ne deocamdată la descendenții posibili, recrutați din contingentul optzeciștilor, pornim de la un articol al lui Sorin Preda în care descifrăm o dare de seamă a moștenirii caragialiene în privința coordonatelor de pe axa expresiei artistice din paradigma caragialismului: Forțând nițel zicala memorabilă, am putea spune că prozatorii tineri din "Căldura" cea mare a lui Caragiale se trag. Oralismul, concizia, atenția îndreptată spre categorii sociale nou apărute, spre lumea intermediară ce desparte satul de oraș, umorul, ironia, refuzul literaturizării, transparența textuală prin care
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
halba și cu terenul de tenis cu tot, fusese lipită de peretele centralei telefonice de către una din standardiste.176 În aceași notă ironică, delimitându-se de "acei autori care se respectă și sunt foarte respectați", pe care i-a încondeiat memorabil prin această antifrază Caragiale, Mircea Nedelciu își deleagă naratorul să relativizeze deconcertant istorisirea și să nu mai "ascundă sforile" care întrețin iluzia ficțiunii: Un autor de best-sell-uri va lua această fracțiune de secundă și această privire întâmplătoare și le va
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Liza din farsa O soacră, au vrednici urmași în mic-burghezii urmuzieni Algazy și Grummer. Cu mijloace particulare, ambii autori ironizează aviditatea pentru pseudocultura de tip gazetăresc, foiletonistic. Balastul, alterarea și saturarea, excrescența, efemeritatea, nonvaloarea sunt mărcile acestei invazii grafologice, sancționată memorabil și definitiv de Caragiale prin frecvent utilizatul termen denigrator de "spanac" și chiar mai drastic de către Urmuz, prin intermediul parabolei ce se întrevede în episodul luptei "uriașe"101 dintre cei doi eroi literaturofagi, Algazy și Grummer. În epopeea celor doi, ideea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și a pune în circulație tot soiul de anecdote, mai mult sau mai puțin țepoase, pe care să le dea drept o atitudine. Referindu-se la poziția față de Antonescu, prostul insinuase că liderii ei capitalizează replici de salon, crezându-le memorabile și cu vremea istorice, cu care să se poată prezenta mâine înaintea electorilor exasperați de pasivitatea lor. Duplicitatea, spunea Gârloanță, a salvat întotdeauna acest popor.24 Curajul și franchețea artistului în "redingotă albă", dispus la sacrificii în numele ideii de demnitate
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, ed. cit., vol. I, p. 940. 52 Despre care Valeriu Râpeanu scria că "satira devine mai densă, tirul mai concentrat, deși [...] piesa rămâne la stadiul unei cronici și nu impune personagii memorabile" (prefață la Dramaturgie română contemporană, vol. I, Editura Tineretului, București, 1967, p. 29. 53 Versiunea românească, Agonie fără moarte, realizată de Cornelia Ștefănescu, a fost publicată la Editura "Jurnalul literar" în două volume: cel dintâi, apărut în 1998, cu un
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sau morală drapelul, laurii), atributul (fapt sau imagine care servește ca semn distinctiv unui personaj, ori unei colectivități aripile, roata, măciuca lui Hercule ori un obiect caracteristic pentru a defini întregul), alegoria (reprezentare umană, animală sau vegetală a unei fapte memorabile, a unei situații ori a unei virtuți ori ființe abstracte cornul abundenței, victoria înaripată), metafora (comparație între două ființe sau situații), analogia (raport între două ființe ori noțiuni diferite esențial, dar asemănătoare dintr-un punct de vedere, fiind sursa multor
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în Rusia și în Europa de Est, și chiar și în lumea anglo-saxonă, portdrapelul libertăților și al democrației, unde nu erau deloc rare glumele anti-evreiești, restricțiile imobiliare și în educație, ori crearea de cluburi doar pentru semiți. Ellwood chiar formulează o sentință memorabilă: "antisemitismul a fost partea întunecată a glorioasei dimensiuni mitice a rasei și a națiunii". Ibidem, p. 24. Rosa Sala Rose afirmă de asemenea că "antisemitismul, naționalismul virulent și ideea unei omeniri divizate în rase erau atât de amplu răspândite prin
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
pentru lucrul acesta - inelul de logodnă putea provoca de unul singur fericitul eveniment). Își dădea seama că avea un avantaj nedrept cunoscând dinainte planurile lui Aidan. Dar această informație îi permitea să transforme ziua respectivă într-una dintre cele mai memorabile ale vieții ei. Totul avea să fie perfect. De-abia aștepta. Capitolul 11tc " Capitolul 11" M ulți ani după aceea, când Darcey o văzu pe Nigella Lawson făcând pe zeița domestică în bucătărie, își dădu seama că așa se imaginase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Am scuturat din cap: Ce spui tu n-are sens nici cât să umpli o carie. N-aveai nevoie de mine ca să te fac să pari proastă, după toate calculele de lăptăreasă pe care le-ai făcut. Mersi pentru seara memorabilă. Când am ieșit din cameră, Începu să Înjure cu acel soi de Înflăcărare pe care l-ai aștepta numai de la un bărbat care tocmai și-a dat cu ciocanul peste deget. Am condus spre casă simțindu-mă ca ulcerul bucal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
testa un număr de comedie. Era prima dată când făcea numărul pentru altcineva în afară de prieteni și familie, iar Ashling și Joy mergeau să-l susțină și să o facă lată la petrecerea de după. Joy, al cărei nume de familie era, memorabil, Ryder, locuia în aparatamentul de sub cel al lui Ashling. Era micuță de statură, plinuță, avea părul creț și era periculoasă - în special datorită apetitului său uluitor pentru băutură, droguri și bărbați, asta pe lângă dorința ei misionară de a o transforma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
și câte o cutie de chibrituri pentru fiecare. Lumânările pentru Prietenie, Bani și Succes nici nu fuseseră aprinse vreodată, cele pentru Pace și Noroc erau ușor atinse, dar cea pentru Dragoste făcuse cele mai mari eforturi. Era cireașa de pe tort. Memorabil, Ashling aprinse lumânarea cu ultimul chibrit din cutia pentru Dragoste, care a ars în jur de zece minute înainte să rămână fără ceară, după care a pâlpâit și s-a stins. Ah, rahat, se gândi Ashling, ar fi bine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
zâmbind. Înfricoșător, dar bun. La fel ca și tine. A încercat una cu castravete, una cu tofu, una cu crab și una cu avocado și apoi a riscat totul, încercând una cu somon. —Ești fantastică, spuse Jack, de parcă făcuse ceva memorabil, cum ar fi să fi luat examenul de conducere. Ești pur și simplu extraordinară. Deci, oricând ești gata să dansăm... Oh, nu! Păi, e cam greu pentru mine să îți arăt, spuse ea repede, pentru că bărbatul ar trebui să conducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
problemă. Adică cine sunt eu să stau în calea norocului cuiva? Dacă vrei să-l iei pe Otis cu tine, atunci, așa să fie. — Pentru Otis, spuse Leigh ridicând ceașca de ceai. — Pentru Emmy, de ziua ei. Ca să folosesc cuvintele memorabile ale chelneriței noastre, fie ca toate femeile să arate la fel de bine la treizeci de ani! adăugă Adriana ridicând ceașca de ceai să închine. Emmy a fost ultima care a ridicat ceașca să ciocnească cu prietenele ei. Pentru cele trei grații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
mai întoarcă. Nu e vina mea. Nu e vina mea. Măsuram apartamentul cu pași mari blestemându-l pe Mark că vorbise cu Kieran despre ceva personal pentru prima dată în prietenia lor. De ce nu se mulțumise să repete „Cele mai memorabile lovituri de golf din viața mea“ cu un creion și o bombonică trasă-n ciocolată? Am făcut curat prin apartament, asta după ce învățasem de la Lynn ce efect terapeutic poate avea acest lucru, înainte să mă apuc de pregătit o întâlnire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
zece ani, Henry James se convertise la doctrina unui dietetician american, doctorul Horace Fletcher, care recomanda ca fiecare gură de hrană să fie strivită și mestecată până se transforma În lichid, Înainte de a fi Înghițită. Într-o zi care rămăsese memorabilă, Fletcher Îl vizitase pe scriitor la Lamb House, iar prânzul se transformase Într-un ritual În care preotul și acolitul se cântăriseră reciproc. Slujitorii abia dacă Își puteau stăpâni râsul văzându-i pe cei doi mestecând solemn de șaizeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
spune dna James. Nu te simți bine? — Ba da, doamnă. Am stat până mai târziu aseară. — Probabil toată agitația asta e de vină, spune Theodora zâmbind, apoi Îi Întinde mâna dnei James. La revedere, doamnă James. A fost o zi memorabilă. Vă mulțumesc că mi-ați Îngăduit să iau parte la ea. La revedere, domnișoară Bosanquet, Îi răspunde dna James, strângându-i mâna fără căldură. Minnie Închide ușa În urma Theodorei. — Mă duc În camera mea, să mă odihnesc, Kidd. Sunt epuizată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Întâmplat să Îl asculte), v-am cunoscut pe toți din paginile lui Punch - v-am cunoscut În două dimensiuni, cum s-ar zice - cu mult Înainte de a vă vedea În... ăă... În persoană. Iar În ziua aceea... În ziua aceea memorabilă... În ziua aceea de bun augur, ați fost toți așa cum mă așteptasem... deși puțin mai mari, desigur. Numai Chang arăta exact ca În desene și la fel arată și acum, să știți. Chang era Saint Bernard-ul uriaș al familiei, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
adormite, cu biserici extraordinare, una cu dimensiuni de catedrală În micul Lydd și alta parcă desprinsă dintr-un basm, cu obloane la ferestre și o turlă conică, separată de corpul principal și construită din lemn, În Brookland. Dar cea mai memorabilă dintre aceste excursii fusese până În New Romney, pentru a-l vizita pe H.G. Wells, aflat În convalescență acolo, În casa unui doctor excepțional de bun și de atent, după ce se Îmbolnăvise grav de rinichi În timp ce făcea un tur pe bicicletă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
din cunoașterea suferinței noastre comune, să anunțe: „Nu mai vorbeam de grăsime, ziceam acum în ce fel înjunghiam la porcul.“ Chiar dacă s-au pierdut caietele in octavo, ceapa care e amintirea mă ajută totuși să citez cuvânt cu cuvânt frazele memorabile ale maestrului, ce au rămas ștanțate pe foile ei. Privind în urmă, văd cum devine concret cu ajutorul pantomimei, căci atunci când demonstra cum se taie porcul, important era în primul rând ca „sângele de la porcul“ să fie adunat cât e cald
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
fost de ajuns. Cu tot efortul cerut de memorarea zilelelor de naștere ale copiilor noștri de mai târziu și ale copiilor copiilor, știu totuși data: ne-am întâlnit pe 18 ianuarie 1953. Se prea poate ca mie, căruia evenimente istorice memorabile, de pildă bătălii și tratate de pace, mi-au fost întotdeauna prezente în minte, data înființării celui de-al Doilea Reich după voia lui Bismarck să-mi fie și astăzi de ajutor, de îndată ce îmi amintesc de ziua aceea geroasă - era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Șase enigme pentru don Isidro Parodi (1942) H. Bustos Domecq Cuvânt introductiv Cele douăsprezece zodii ale lumii Nopțile lui Goliadkin Zeul taurilor Previziunile lui Sangiácomo Victima lui Tadeo Limardo Lunga căutare a lui Tai An H. Bustos Domecq Două fantezii memorabile (1946) Martorul Semnul Cu numele autorilor Cronicile lui Bustos Domecq (1967) PROLOG Omagiu lui César Paladión O seară cu Ramón Bonavena În căutarea Absolutului Naturalism la zi Catalogul și analiza diverselor cărți ale lui Loomis O artă abstractă Breslistul. Teatrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Întoarcă privirea, a cotit spre nord, s-a prelins de-alungul zidurilor Penitenciarului și a intrat În grădină; se credea liniștit, dar, Înainte de a ajunge la postul de gardă, a aruncat țigara aprinsă cu puțin Înainte. A avut un dialog deloc memorabil cu un funcționar În cămașă. Un paznic l-a Întovărășit până În dreptul celulei 273. În urmă cu paisprezece ani, măcelarul Agustin R. Bonorino, care asistase la expediția lui Belgrano travestit În cocoliche, a fost pocnit mortal În tâmplă cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pune probleme, Întreabă. Mărturisesc că pe mine mă atrage al treilea personaj: acel jemenfoutiste care părăsește cadrul istorisirii Într-o trăsură deschisă e și el o enigmă interesantă. — Domnilor, a continuat molcom Shu T’ung, Înmâloșata-mi istorioară a ajuns la memorabila noapte dân 14 octombrie. Îmi Îngădui să o consider memorabilă, pentru că burdihanul meu prost crescut și Învechit nu a știut să aprecieze porțiile duble de terci care erau Însăși decența și singurele merinde de pe masa lui Nemirovsky. Proiectasem cu inocență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
treilea personaj: acel jemenfoutiste care părăsește cadrul istorisirii Într-o trăsură deschisă e și el o enigmă interesantă. — Domnilor, a continuat molcom Shu T’ung, Înmâloșata-mi istorioară a ajuns la memorabila noapte dân 14 octombrie. Îmi Îngădui să o consider memorabilă, pentru că burdihanul meu prost crescut și Învechit nu a știut să aprecieze porțiile duble de terci care erau Însăși decența și singurele merinde de pe masa lui Nemirovsky. Proiectasem cu inocență: a) să iau cina la Nemirovsky acasă; b) să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]