13,719 matches
-
primare pe baza cărora Înțelegem 1 realitatea. Subiectul Înțelege și structurează lumea fenomenelor pe baza categoriilor eminamente istorice pe care i le oferă limba. Simplificând foarte mult: răsturnarea humboldtiană = răsturnarea kantiană + relativitatea lingvistică (recunoașterea rolului limbilor istorice). Aceasta deoarece conținuturile mentale intuitive (ca semnificate), eidos-urile pe baza cărora se structurează gândirea și realitatea trebuie considerate din principiu ca diferite de la o limbă la alta. Aceasta Înseamnă că nu trebuie plecat de la presupunerea existenței unor concepte universale, ci Întotdeauna de la studiul limbilor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
esență care ne sperie În momentul În care este adus În discuție, generând reacții ilogice, iraționale și percepții scandaloase. Aș muta puțin discuția dintre teologie și neantul teologal spre psihologie. Impresia mea este că Horea scrie acest text aflându-se mental În poziția teoreticianului, a celui care lucrează cu concepte. Or, vrând-nevrând, aceste concepte sunt resimțite ca fiind vide de esență psihologică, sunt percepute ca niște construcții, ca niște artefacte mentale care, empatic vorbind, nu oferă sentimentul vitalității spontane, al conectării
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Impresia mea este că Horea scrie acest text aflându-se mental În poziția teoreticianului, a celui care lucrează cu concepte. Or, vrând-nevrând, aceste concepte sunt resimțite ca fiind vide de esență psihologică, sunt percepute ca niște construcții, ca niște artefacte mentale care, empatic vorbind, nu oferă sentimentul vitalității spontane, al conectării la realitatea forfotindă, care abia se naște. Discursul lui Horea ne produce impresia de neant În care ceva se forțează să se nască fiindcă se află Într-o poziție, aceea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
publică În așa-numitele „cluburi de reeducare”), fiind extinsă mai târziu, În forme insidioase, la nivelul Întregii Românii, pe cetățenii „liberi”. Nu sunt singurul analist care consideră că În România comunistă „spălarea creierului” a pătruns și a izbutit la nivelul mentalului colectiv: pentru aceasta pledează mareea delațiunii, așa cum a fost ea practicată la noi, În cercuri concentrice, și care a concretizat un fratricid simbolic. (Din acest punct de vedere, Miorița, pe seama căreia se glosează adesea ca mit național, este reprezentativă, cred
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aceasta pledează mareea delațiunii, așa cum a fost ea practicată la noi, În cercuri concentrice, și care a concretizat un fratricid simbolic. (Din acest punct de vedere, Miorița, pe seama căreia se glosează adesea ca mit național, este reprezentativă, cred, la nivelul mentalului românesc, pentru ideea de fratricid; ca demonstrație a unui fratricid, Miorița este foarte românească, cel puțin cu aplicație pe secolul XX În România.) Termenul demascare, folosit În cadrul reeducării de la Pitești (În trei dintre etape - demascare externă, demascare internă și demascare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
organizațională a Securității: dirijarea unui sistem piramidal al fricii și delațiunii prin care să poată fi controlați și supravegheați românii. Așa Încât, dacă „fenomenul Pitești” a eșuat la nivel fizic, el a izbutit, se poate spune, pe termen lung, la nivel mental și moral: reeducarea poporului român a izbutit În cele din urmă, chiar dacă nu Într-o formă brutală. Prin procesul de „spălare a creierului” se urmăreau distrugerea identității subiectului (victimei) și construirea unei alte identități teleghidate de reeducatori. Existau două elemente
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
trebuie făcut cu „omul nou”? Doru Pop: Orice discuție despre dezastrul etic și moral În care se află societatea românească e oricând mai mult decât utilă. Suntem, În mod evident, o comunitate cu un imaginar alterat, iar această deformare a mentalului nostru a fost intenționată. Scopul malformării noastre, niciodată ascuns, a fost crearea „omului nou” - monstruozitate finală a abjectului „umanism” de factură marxistă, care este prin excelență inuman. Un astfel de proces s-a derulat În majoritatea țărilor comuniste, pentru că premisa
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
colective prin subminarea celor mai profunde structuri ale imaginarului nostru. Securitatea Însăși a acționat În România conform unei scheme dezvoltate În „laboratoarele malformării” din Pitești (și Aiud). Piteștizarea a oferit securisto-comuniștilor instrumentarul necesar pentru a exercita un control complet asupra mentalului românilor. Astfel, după mine, palierele piteștizării pot fi regăsite În toate acțiunile monstruoase ale Securității În România de după 1954 (și o parte din termeni sunt descriși foarte exact de K. Goff). Contracararea acestor efecte, pretutindeni unde pot fi Întâlnite, este
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu metaforică. În afara atacului cerebral - imbecilizarea indusă de zei, și Încă nu Întotdeauna - și a lobotomiei (când chirurgii fac treaba, din varii motive, aproape niciodată inocente), spălarea creierului se dovedește, la o privire mai atentă, manipulare psihologică maximală, Îmbâcsire, teroare mentală supravegheată și dirijată cu mijloace exogene. Atenție, Însă! Așa cum au practicat-o și bravii noștri politruci și gardieni - unii medaliați, alții menajați printr-o uitare bine controlată -, ea aduce mai curând a convertire. Mă Întreb cât de departe se poate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nivel politic, ca proprietate privată la nivel social, ca firme și activități non-statale la nivel economic, ca ideologii și curente de opinii contradictorii la nivel ideologic sau cultural. Însă pe de altă parte, când vorbim de contra-reeducare, de o „re-formatare” mentală a unei Întregi populații, ceea ce se Întâmplă actualmente cu noi la nivelul personalității, Însăși evoluția societății noastre actuale, pe care Ruxandra Încearcă să o surprindă sub termenul contra-spălare sau de-programare a creierului, ar putea fi definită ca un proces
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
luptei de clasă, ideologia după care o singură clasă (cea proletară) are sarcina de a prelua puterea și de a le anihila pe toate celelalte, distrugându-le material și economic, psihologic și fizic, prin Gulag, domicilii forțate, clinici de boli mentale și alte sisteme de radiere a „dușmanului”. Chiar dacă societatea comunistă a dispărut, reflexul de negare a alterității a rămas Încă activ, dacă ne gândim, În România actuală, la diverse forme de incomprehensiune sau de lipsă de acceptare a celuilalt, la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cred că trebuie urmată și analizată. Pe de altă parte, În ultimul deceniu a fost evident că mentalul social românesc este refractar la schimbare. Această reeducare, după cum bine observă Ruxandra În textul ei, a reușit. Ea a schimbat practic acest mental, astfel Încât nu suntem În aceeași situație În care reeducarea ar avea loc asupra unor oameni care o refuzau, cel puțin În prima fază. Dimpotrivă, suntem În situația opusă, În care oamenii sunt indiferenți, aș putea spune. Nu reacționează. Din textul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Eu am dubii... Nu cred că creierul este programat. M-am străduit o viață Întreagă să nu mi se programeze! Ruxandra Cesereanu: Este un termen convențional până la urmă... Trebuie să-l iei În accepția lui referitoare la deconstrucția unor mecanisme mentale inculcate ideologic prin reacții pavloviene. Ștefan Borbély: În momentul În care vrei să impui un termen, atunci aduci cu el Întreaga sa constelație și judeci toate analogiile posibile. Ruxandra Cesereanu: Nu vreau să impun termenul, deocamdată doar Îl propun și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
harta În cauză, urmând să o redeseneze ulterior din memorie, s-au constatat câteva lucruri importante. Conform comentariului lui Mircea Miclea, timpul de reacție este o funcție liniară de distanța dintre oricare două locații. Așadar, durata și complexitatea scanării hărților mentale cresc odată cu mărirea distanței dintre obiective. Încă o prelucrare imagistică se dovedește a fi analoagă acțiunii corespunzătoare În mediul fizic. Aceasta nu Înseamnă că noi avem În minte un spațiu analog celui fizic, ci cunoștințele pe care le avem despre
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
obiective. Încă o prelucrare imagistică se dovedește a fi analoagă acțiunii corespunzătoare În mediul fizic. Aceasta nu Înseamnă că noi avem În minte un spațiu analog celui fizic, ci cunoștințele pe care le avem despre mediul fizic monitorizează inspecția hărților mentale 1. Nu avem o capacitate unică de prelucrare a imaginilor. Dacă ea ar exista ca atare, atunci performanțele În prelucrările imagistice diferite ar trebui să se coreleze puternic. Or, spune același Mircea Miclea, acest lucru nu se Întâmplă. Un alt
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
același Mircea Miclea, acest lucru nu se Întâmplă. Un alt aspect al problemei este că o persoană poate avea performanțe ridicate la sarcinile care implică anumite procesări imagistice și performanțe scăzute dacă sunt puse În joc alte prelucrări ale imaginilor mentale. Așadar, cineva nu e bun sau slab În operarea cu imagini mentale, e bun În anumite sarcini și slab În altele. Tipul de prelucrări reclamate de rezolvarea sarcinii joacă rolul determinant În acest caz. Concluzia care se cuvine avută În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
problemei este că o persoană poate avea performanțe ridicate la sarcinile care implică anumite procesări imagistice și performanțe scăzute dacă sunt puse În joc alte prelucrări ale imaginilor mentale. Așadar, cineva nu e bun sau slab În operarea cu imagini mentale, e bun În anumite sarcini și slab În altele. Tipul de prelucrări reclamate de rezolvarea sarcinii joacă rolul determinant În acest caz. Concluzia care se cuvine avută În vedere este deci aceea că operații imagistice diferite sunt realizate de structuri
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sunt realizate de structuri neuroanatomice diferite. ș...ț Nu există... un centru neurofiziologic al tuturor prelucrărilor imagistice. ș...ț Rezultă că diferitele operații imagistice sunt realizate de mecanisme diferite, având localizări neurofiziologice variate. Consecințele constatărilor psihologiei cognitive cu privire la scanarea imaginilor mentale În chestiunea locurilor memoriei sunt importante. În primul rând, se stabilește un areal parțial comun de investigații pentru acest tip de psihologie și cercetare istorică. Aceasta chiar dacă, prin unghiul și instrumentarul științific al abordării, cele două discipline aduc perspective diferite
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Mircea Miclea, dacă nimerim Într-un oraș străin și nu dispunem de o hartă cartografică, orientarea noastră va depinde de reperele pe care le vom putea stabili În peisaj. Practic, plecând de la asemenea puncte de sprijin, vom elabora o hartă mentală a teritoriului respectiv În care marginile - vagi - vor figura alături de punctele de reper fixate de noi Împreună cu poziția lor relativă, și Împreună cu căile de acces, obstacolele interpuse etc. O hartă de acest tip depinde de saturația psihologică a diverselor zone
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
faptul că, cercetând istoria conceptului, am crezut că se pot distinge trei mari concepții: una după care arhetipul ar fi o esență metafizică În genul Ideilor lui Platon; o a doua, conform căreia arhetipul a fost conceput ca un pattern mental În sensul lui Jung; și o a treia, după care arhetipurile sunt niște invarianți, niște locuri comune ale imaginarului, ale culturii umane. Așadar, Ovidiu, ca să te liniștesc În privința unor posibile conotații metafizice, platoniciene sau jungiene ale arhetipului, la care ai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
altfel, Noul Testament impune paradigma pentru această relație: Fiul Omului ajunge să fie identificat cu mielul. Ceea ce până acum s-a spus mai puțin subliniat despre Miorița este deci că prestigiul enorm al baladei printre români nu se datorează exclusiv universului mental păstoresc și precreștin moștenit de acest popor, ci și enormei capacități de resemantizare simbolică a mioarei. În noile circumstanțe creștine, departe de a-și pierde valoarea mitologică, oaia urma să și-l consolideze. Dar Miorița nu este un miel, ci
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mesajul de nesupunere, iau cuvântul la o ședință, trimit la editură romanul În care spun că Ceaușescu e un dictator și așa mai departe. Până nu se Întâmplă acest pas scriitorul respectiv practică doar o formă de supraviețuire, de igienă mentală, de curățenie, de rezistență la intruziune, dacă vreți. Refuz să fiu malformat de exterior, dar rezist individual, fără să Încerc să opresc sau să distrug forța exterioară Însăși. Din acest unghi de vedere, tind să-i dau dreptate lui Marius
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
faci o valorizare a atitudinilor, care să servească eventual drept model. Tu pe cine oferi ca exemplu de rezistență la un regim totalitar? Pe scriitorul care scrie că Ceaușescu e un tiran, se defulează prin asta, Își face necesara terapeutică mentală și morală, iar apoi aruncă manuscrisul În pivniță sau În sertar, sau pe cel care, după ce a scris aceste lucruri, le trimite la „Europa Liberă” să fie citite sub numele lui? Desigur, nu putem face o ierarhie absolută - pe unul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
citește În cheia lui. Unul În tenta politică vehementă, celălalt În tenta ideologic-socială. Fiecare am citit În cheia noastră ce spune Sanda. De ce noi am rezistat așa? Ei bine, mie Îmi vine În minte replica aceasta: pentru că aparținem unui spațiu mental care tocmai așa rezistă. Cum au rezistat bizantinii invaziilor cruciaților care mergeau spre Ierusalim? I-au lăsat să treacă și apoi le omorau copiii și femeile rămase În urmă. Orientul nostru bizantin a trăit un moment de grație sub comunismul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
așa, după atomizarea socială din trecut. Suntem, cred, o societate care se luptă cu vechiul sistem de comandă al socialismului; centralizarea ei este cel mai vizibil indiciu. Dar nu datorăm acest tipar doar socialismului, ci și societății patriarhale, paternaliste, tipar mental care nu cred că a fost cu totul Întrerupt. Societatea civilă nu este Încă cea care să angajeze dialogul cu autoritatea politică ori administrativă. În acest mod, chiar modernizarea este așteptată să vină de „sus” ori „din afară”. Nu e
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]