17,823 matches
-
multe și mai bogate. Sfântul Ioan Gură de Aur mărturisește acest adevăr prin cuvintele: “Dumnezeu cere recunoștința noastră nu fiindcă are trebuință de ea, ci pentru a ne face vrednici de daruri mai mari din partea Lui. Cine mulțumește, acela câștigă mila Domnului, cu înzecit prisos, cu tot mai spornică dobândă”. Pentru Fericitul Ieronim recunoștința este o virtute specific creștină, o obligație de onoare, de dreptate și de iubire, sentimentul natural care, sub o formă modestă, nu lipsește nici la ființele necuvântătoare
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
sublinia că Domnul nostru Iisus Hristos mergea spre Ierusalim și a trecut prinre Samaria și Galilea. Pe când era într-un sat, L-au întâmpinat zece leproși. ei au stat departe, și-au ridicat glasul, și au zis: “Iisuse, Învățătorule, ai mila de noi!” Când i-a văzut Iisus, le-a zis: “Duceți-vă și arătați-vă preoților!” Și pe când se duceau, au fost curățțti. Unul din ei, când s-a văzut vindecat, s-a întors, slăvind pe Dumnezeu cu glas tare
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
prin "dreapta socoteală"ori "discernământ"sau "darul deosebirii", iar pe plan moral are re �zonanța marii virtuți a modestiei, a smereniei, a discreției. "Fără smerita cugetare, adevărul este orb"- spune Ilie Ecdicul. Căci tuturor virtuților trupești și sufletești, le premerge mila și adevărul, a căror roabă este smerenia și darul deosebirii (dreapta socoteală), care - potrivit Sfinților Părinți - "vine din aceea, și fără de care nici aceea nu-și va putea vedea marginea ei", explică același Părinte al Bisericii. Este o nouă atestare
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
paltonu-i negru și lung ce îl ferise de fulgii mari, care acum nu mai conteneau. Toți se întrebau cine poate fi enigmaticul om, căzut în stradă și unde nimănui, dintre cei care au trecut pe lângă el, nu i se făcuse milă să se aplece, doar pentru un minut, oprindu-se din drumul lor, să îl întrebe ce are?. Clipa aceea de aplecare îi putea fi benefică și azi ar fi fost alături de cei dragi. S-a stins ușor, ca o lumânare
DE CE ÎMI PLÂNGE ZIUA CE-A TRECUT (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366973_a_368302]
-
acum, acum să pleci... ─ A venit tata la tine , Elena. Mi-a fost dor de tine, tăticule, de ce ești așa, tata te iubește. Avea lacrimi în ochi, era slăbit, galben la față parcă era un mort care umbla. Îmi era milă de el. Ne-ai dat afară din casă și acum vii după noi, de ce? Te iubește tata, Elena, uite, am adus carne de porc, a tăiat tata porcul pentru tine, hai să te pupe tata. Pleacă, mă, că nu te
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
ajungem la mal, în caz că se pornea vântul dinspre sud-est. La sud-est este malul, iar vântul și valurile ne puteau împinge spre larg. Doi oameni trecuți de prima tinerețe, au plecat la pescuit într-o barcă fără motor la circa o milă marină depărtare de țărm. Speram ca totuși vântul să se potolească, așa cum se întâmplă adeseori pe Marea Neagră. La fel de bine știut de către cei ce se avântă pe întinderea nemărginită de apă, este și faptul că vântul se poate porni în câteva
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366968_a_368297]
-
o congestie pulmonară. Aveam colegi care nu mai erau printre noi, datorită acestui fenomen, tratat cu nepăsare. După o jumătate de ora de tras la vâsle pe marea agitată, dar nu chiar așa de supărată, am ajuns cam la o milă marină de țărm. Speram să cădem pe zonă cu piatră și scoică pe fundul mării unde să fie și guvide. Am aruncat ancora și ne-am pregătit sculele de pescuit, un fel de petactare, nailon ceva mai gros, înfășurat pe
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366968_a_368297]
-
îl aveau în mână, s-a spart și a pocnit atât de puternic, încât te-ai ascuns în cămara, care în momentul acela avea ușa deschisă. Se amuzau și am râs, dar cea mică a spus: mi-a fost atâta milă de ea pentru că se lovise la picior de un vas răzleț din cămară. Suntem atât de bine împreună mamă, și le iubesc nespus de mult. Îmi pare rău că tu și tata ai plecat așa de vreme, când încă soarele
E NOAPTE ŞI E FRIG, IUBITĂ MAMĂ (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366972_a_368301]
-
o fată, o iubea ca ochii din cap, îi spunea Betty. Cuvinte urâte. Dureau. Eram bulversată. Am stat în stație toate trei până a venit mașina. Sora mea și mama plângeau, eu le priveam și-mi înghițeam lacrimile. Mi-era milă, mă durea inima de milă. Când ne-am întors acasă tata i-a spus: Să pleci de-aici, să te duci, să nu te mai întorci! Era nervos și urla din toate puterile. ─ Betty nu vine la mine din cauza ta
ŞAPTE ANI AUTOR DORINA ŞIŞU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366943_a_368272]
-
ochii din cap, îi spunea Betty. Cuvinte urâte. Dureau. Eram bulversată. Am stat în stație toate trei până a venit mașina. Sora mea și mama plângeau, eu le priveam și-mi înghițeam lacrimile. Mi-era milă, mă durea inima de milă. Când ne-am întors acasă tata i-a spus: Să pleci de-aici, să te duci, să nu te mai întorci! Era nervos și urla din toate puterile. ─ Betty nu vine la mine din cauza ta, le faci nunți la toate
ŞAPTE ANI AUTOR DORINA ŞIŞU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366943_a_368272]
-
cer. Era senin. O căldură sufocantă. Respiră adânc și oftă din greu. - Să urcăm în trăsură, apucă să spună doica. - Să urcăm, să urcăm, Bertha, repetă necontrolat tânăra femeie, fără să dea importanță cuvintelor rostite. Ai grijă de fetiță. Cu mila și cu bunătatea lui Dumnezeu voi pleca în căutarea lor. Era pentru prima dată când îi vorbea Berthei cu atâtea neînțelesuri. „Ce-o vrea să spună tânăra mea stăpână?” se întrebă nedumerită doica și oftă din toată inima. Careta ieși
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
regulată, un echilibru, între bucurii și necazuri în lumea aceasta. De multe ori, lucrurile care ne-au adus, cândva, bucurii mai târziu ne pricinuiesc necazuri și dureri precum și invers. În lucrurile care ne-au produs tristețe și necaz, se arată mila și răsplata lui Dumnezeu care devin prilejuri de bucurie duhovnicească. Puterea sau rezistența noastră la încercări este un mod de a proba dragostea noastră față de Dumnezeu. Cuviosul Nichita Stithatul consideră încercările ca fiind „mijlocul cel mai eficient de probare a
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
îndelunga răbdare, bunătatea, credința și înfrânarea. De la întristarea cea potrivnică, însă, cunoaștem roadele duhului celui rău, adică trândăvia, lipsa de răbdare, mânia, ura, împotrivirea în cuvânt, lenea la rugăciune...” 44. Tot Sfântul Maxim împarte întristarea în supărare, necaz, pizmă și milă, arătând că „întristarea mântuitoare”, cea după Dumnezeu este „stăpână neîndurată a patimilor” și „maica cuvioasă și slăvită a virtuților”45. Această întristare este hrănită de cugetarea la judecată și este suținută de nădejdea învierii. Arma ei de luptă este blândețea
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
cazul celei de-a doua, trebuie să-i aducem mărturisirea pentru păcatele săvârșite și lacrimi de pocăință 52. Părinții duhovnicești subliniază faptul că și atunci când suntem încercați fără de voie, în aceste necazuri sau pătimiri se ascunde harul Sfântului Duh și mila lui Dumnezeu. Ele exprimă paradoxul iubirii lui Dumnezeu: - în toate durerile fără de voie se ascunde mila lui Dumnezeu, care atrage la pocăință pe cel ce le rabdă și îl păzește de muncile veșnice 53. De aceea, și Sfântul Maxim consideră
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
pocăință 52. Părinții duhovnicești subliniază faptul că și atunci când suntem încercați fără de voie, în aceste necazuri sau pătimiri se ascunde harul Sfântului Duh și mila lui Dumnezeu. Ele exprimă paradoxul iubirii lui Dumnezeu: - în toate durerile fără de voie se ascunde mila lui Dumnezeu, care atrage la pocăință pe cel ce le rabdă și îl păzește de muncile veșnice 53. De aceea, și Sfântul Maxim consideră că toate felurile de părăsire sunt mântuitoare și pline de iubirea de oameni a lui Dumnezeu
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
pentru acest motiv, Părinții filocalici, precum Sfântul Isaac Sirul, vorbesc alături de Sfânta Taină a Spovedaniei de o pocăință permanentă, de fiecare clipă și de o meditare neîncetată la judecată, dublate, însă, de o cugetare continuă, prin rugăciune, la ajutorul și mila lui Dumnezeu. De teologia încercărilor sunt legate răbdarea și nădejdea, ca virtuți duhovnicești. Pe acest motiv, Talasie Libianul definește răbdarea ca fiind „iubirea de osteneli a sufletului”, ce constă în „osteneli de bunăvoie și din încercări fără de voie”80. Semnul
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
și desconsiderați; „observați” și ignorați; profitori și păgubași. Există dreptate? Dintr-o perspectivă teoretic-literară, romanul are toate datele unei creații naturaliste. Ca „film”, imaginile se realizează după norme expresioniste, în tonuri intense, contrastante, trasate în forță. Suferința este dusă, fără milă, până la apogeu. Dar trebuie să ne amintim că apogeul este punctul celei mai lungi bătăi, relația cea mai îndepărtată a pământului în Cer - relația, în distanță, cu o stea. Trăim într-un rai pe care nu-l recunoaștem. Ni se
PIETRICELELE SE FAC STELE de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366991_a_368320]
-
un amărât de ajutor de șomaj? Vă plângeți că nu vrem să muncim? Unde? Pentru ce? Pentru bani de ciorapi? Noi, de astăzi, vom protesta peste tot în țară, dar mai ales în lume! Nu mai tolerăm nimic! Ne este milă de lacrimile părinților, ne este milă de anii noștri frumoși pe care voi ni-i îngropați! Nu mai știm să iubim, nu mai știm sa visăm, pentru că... D-le președinte, nu poți visa nimic atâta timp cât te simți inutil! Suntem flămânzi
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
Vă plângeți că nu vrem să muncim? Unde? Pentru ce? Pentru bani de ciorapi? Noi, de astăzi, vom protesta peste tot în țară, dar mai ales în lume! Nu mai tolerăm nimic! Ne este milă de lacrimile părinților, ne este milă de anii noștri frumoși pe care voi ni-i îngropați! Nu mai știm să iubim, nu mai știm sa visăm, pentru că... D-le președinte, nu poți visa nimic atâta timp cât te simți inutil! Suntem flămânzi și goi! Și culmea ironiei, într-
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
Răi mai suntem. Răi, tare! - Răi, dar buni! - Eu nu mai râd. Să știi că, eu de ce râd, aia mi se întâmplă și mie. (Mă scarpin la ceafă cu teamă, măcar să nu mă fac de râs, în rest... Dumnezeu cu mila!). - Eu plec să mă reculeg în biroul meu. Dacă între timp vi se face dor de mine, știți unde mă găsiți. - Vezi de pregătește două căruțe de șampanie! În noaptea asta o facem lată! - Nu, zău!? Glumești, Virgile! Nu știu ce să
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
confident, prieten, chiar sfetnic dacă acesta ar fi vrut. Profetul îl lăsase să-și spună ce avea de spus fără să-l privească, dar după ce termină, Ioan își întoarse privirea spre el și îi spuse pe un ton plin de milă cum că el, Irod Antipa, nu se afla pe calea lui Dumnezeu deci ei doi nu puteau fi tovarăși pe drumul vieții. Oarecum surprins, îl întrebă pe acesata ce trebuia să facă pentru a fi tovarăși de drum? Răspunsul însă
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
și mai ales cu un „bagaj inerțial” de care nu mă puteam elibera: prejudecățile și miile de secvențe amalgamate ale cărților, revistelor și filmelor dedicate acestui miracol din deșertul Nevada... Distanța de la San Francisco la Las Vegas este de 577 mile, nu știu dacă în linie dreaptă acoperită de zborul peste Sierra Nevada sau pe șosea, însă am făcut-o din Frisco în vreo oră și jumătate, un zbor cu ceva „zgâlțâieli” după depășirea munților și la începutul survolării zonei deșertice
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367019_a_368348]
-
liniștindu-ne totodată asupra “unor dese goluri de aer”, verificarea centurilor de siguranță. Jos se profilează poteci șerpuitoare, pe coaste spre piscuri cu siguranță semețe, o panglică uriașă care “sfredelește sau ocolește” munții pe o porțiune de câteva zeci de mile - este bazinul și fluviul californian San Joaquin, care-și adună izvoarele dintr-un perimetru vast la sud de Sierra și de Parcul Național Yosemite sau dinspre cel situat mai la vale, de Giant National Monument Sequoia, după ce observasem multă vreme
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367019_a_368348]
-
albastru, auriu, sunt schimbările cele mai evidente șii care au fost respectate. Șinele pe care sunt trase sunt fixate mai bine în caldarâm, alunecă mai bine chiar dacă nu și silențios, scripeții care ghidează fiecare cablu au fost înlocuiți. Cele 17 mile de drum sunt împărțite pe trei linii dintre care Powell-Hide Line oferă cele mai frumoase vederi panoramice asupra orașului, cele mai riscante și emoționante curbe. Leșinul de la inimă sau de la stomac nu prea îngrijorează persoanele sensibile, chiar dacă la urcare li
HAI-HUI CU TRAMCARUL PRIN FRISCO... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367021_a_368350]
-
asupra orașului, cele mai riscante și emoționante curbe. Leșinul de la inimă sau de la stomac nu prea îngrijorează persoanele sensibile, chiar dacă la urcare li se atrage atenția, asta pentru că mașina are stabilitate, cântărește singură șase tone și nu depășește 9,5 mile pe oră. Fiecare mașină e trasă de un cablu aflat sub stradă(?), e pus în mișcare prin rotirea unei uriașe roți hidraulice de 14 picioare, adăpostită într-un depou de mașini. Dacă vrei să vezi cum funcționează fiecare roată și
HAI-HUI CU TRAMCARUL PRIN FRISCO... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367021_a_368350]