7,435 matches
-
la condiția paradisiacă (7, 2). Acest cerc temporal este limitat, așadar, de două „vârste atemporale”, simbolizate prin cifrele 0 și 7. Lactanțiu este, și el, unul dintre adepții teoriei „săptămânii milenare”, teorie care desființează erorile caldeene și platoniciene. Cele șase milenii se află sub semnul răului, în cel de‑al șaptelea mileniu se va reinstaura binele. Familiarizat cu scrierile ezoterice grupate sub numele lui Hermes Trismegistul, apologetul propune o serie de analogii între prima antropogeneză, care se desfășoară în timpul celor șase
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de două „vârste atemporale”, simbolizate prin cifrele 0 și 7. Lactanțiu este, și el, unul dintre adepții teoriei „săptămânii milenare”, teorie care desființează erorile caldeene și platoniciene. Cele șase milenii se află sub semnul răului, în cel de‑al șaptelea mileniu se va reinstaura binele. Familiarizat cu scrierile ezoterice grupate sub numele lui Hermes Trismegistul, apologetul propune o serie de analogii între prima antropogeneză, care se desfășoară în timpul celor șase zile pretemporale, și cea de‑a doua, aflată în curs de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
asemenea, și în Oracolele lui Hystaspe (sec. al II‑lea d.Cr.). Conform acestei tradiții, de‑a lungul primelor șase mii de ani, Răul domină lumea, dar la sfârșitul acestei perioade Dumnezeu îl trimite pe Mithra, regele celui de‑al șaptelea mileniu. La finele acestei perioade un incendiu de proporții uriașe provoacă înnoirea lumii. La sfârșitul fragmentului, Irineu readuce în discuție o altă temă care‑i este dragă, cea a etapelor pedagogiei divine. Omul/omenirea se maturizează puțin câte puțin, urmând un
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Iordache, Iași, 1999. Repere bibliogafice: Ioan Holban, Vise de egretă, CRC, 1995, 15-16; Edith Horváth, „Poeme”, ST, 1996, 1-2; Gellu Dorian, Indira Spătaru, CL, 1999, 5; Adrian Dinu-Rachieru, Iubirea cu „poezia”, LCF, 1999, 15; Adrian Alui Gheorghe, Poezia începuturilor de mileniu, CL, 2001, 8; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 386-387; Ion Dumbravă, O carte într-un poem, DL, 2003, 48. O. I.
SPATARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289810_a_291139]
-
cel al medicului (p. 621). 15. E demn de observat că aici Honigberger anticipează tocmai dezvoltarea indiană ulterioară a acestor două științe, sistemul său medical derivând parțial din homeopatie, În timp ce astrologia e puternic ancorată În culturile Indiei timp de câteva milenii. Un pasaj din A.L. Basham, ACultural History of India (Oxford, 20004) arată, În mod coincident, tocmai aceasta: „În legătură cu acest fapt și.e. cu medicina indiană tradiționalăț trebuie menționat un sistem medical importat din Occident, unde e aproape uitat, În timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Dispensatory, pp.161-164. În epocă e menționat chiar și un „Carpathian balsam” (extract de pin), p. 862. Asa foetida e un condiment deseori menționat de Caraka (scr. hiògu), tocmai pentru că e probabil să fi trăit În aceeași regiune cu două milenii Înainte (G.J. Meulenbeld, HIML 1999, IA, p. 100). Ùoăa, ministru de Finanțe (la 1573-1599) al lui Akbar și autor al unui impunător tratat enciclopedic (inclusiv medical, În care apar și plante menționate de Honigberger), se născuse la Lahore. 290. În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
al mișcării politice Ârya S³maj (spre 1870), cf. Denis Matringe, „L’apparition de la nouvelle et du roman en panjabi”, JA, 1985, fasc. 3-4, pp. 425-427. 338. În original: Pishawur. 339. Un fapt pe care călătorii europeni Îl raportează de peste două milenii În Întregul spațiu iranian și indian antic, cf. Ilya Gershevitch, „Margarites the Pearl”, În Études irano-aryennes offertes à Gilbert Lazard, réunies par C.-H. de Fouchécour et Ph. Gignoux, Paris, 1989, pp. 113-136. 340. Aici numește câteva dintre atributele vestimentare
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
videi fraternizări Între popoarele omului nou3. „De unde se vede că bună parte din ceea ce luăm noi drept fantastic rezultă dintr-o carență de inițiere.” 4 Eliade notase Într-un mic studiu publicat În ianuarie 1936: „Este ciudat că nici În mileniul V Înainte de Cristos nu se poate găsi o civilizație aparținând unei rase pure”5... Este ciudat Însă numai pentru cel care asociază fluid originea și puritatea, numai pentru cel care e (prea) Încrezător În propria reconstrucție. S-ar putea spune
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
din arhivele de la Foreign Political Consultations și Foreign Secret Consultations (la 1822-1849), Lafont semnalează un Martin (sau Martine, precum Wade) În loc de Honigberger - oricum, apelativul Martin Sahib era uzual -, așa cum colonelul Lafont (re)devine De La Fonte 1. Peste o jumătate de mileniu, cei mai mulți și mai Înstăriți Honigberger sunt În Brașov: sunt atestați doi Martin Honigberger, primul născut la 1738, celălalt la 1770, și un Johann (n. 1780, la Rosenau). O istorie genealogică completă e dificil de construit, chiar și numai de la jumătatea
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
farmacie brașoveană, continuându-și apoi studiile și practica la o farmacie din Bistrița 1. Farmaciile În care Își descoperă vocația medicală sunt o instituție veche a civilizației germane din spațiul transilvan, iar originea lor coboară În Evul Mediu către Începutul mileniului trecut, când se organizează primele spitale, farmacii și rețele de asistență medicală ale unor ordine și congregații catolice 2. Nu știm În ce măsură a Întreținut relații, prin familia sa, cu sașii din Hărman sau din alte Împrejurimi ale Brașovului. Descriind primordiile
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
observație trimite la una dintre problemele delicate - cât, cum și cu ce rezultate a cunoscut călătorul sas medicina teritoriilor În care s-a stabilit - asupra cărora unii au exersat nonșalanțe suspecte 3. Medicina indiană cunoaște Îndeaproape de cel puțin două milenii diferite clase ale științei medicale precum etiologia (scr. nid³na), simptomatologia (r¿pa), diagnoza terapeutică (upaï³ya), patogeneza (sa-pr³pti), adică traducerea exactă a compartimentelor cu care gândea și practica farmacistul, medicul generalist, chirurgul Honigberger. De altfel, unul dintre tratatele fondatoare, Carakasa-hit³, pare
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Afganistan, dar Îl va Împiedica sănătatea precară 1. Mulți ani abia după ce colecțiile lui Honigberger vor alimenta câteva dintre cele mai prestigioase muzee europene, cercetarea arheologică asupra zonei, cu interesul major pentru placa turnantă care fuseseră mai bine de două milenii platourile afgane, va căpăta o anumită continuitate și va fi, treptat, instituționalizată, mai ales de către puterile coloniale ale zonei. Deocamdată Însă sunt numai cinci-șase nume care contează și care devin fondatorii unei tot mai laborioase branșe a orientalisticii. Cei care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Romanul, I, 148-151; Bogdan Popescu, Un pariu câștigat, CC, 1993, 10-12; Ierunca, Dimpotrivă, 211-213; Lovinescu, Unde scurte, IV, 147-152; Bogdan Popescu, În pripă, CC, 1995, 3-4; Perian, Pagini, 142-148; Petria, Vâlcea, 356-358; Răzvan Voncu, O tragedie țărănească la sfârșit de mileniu, CC, 2000, 2-3; Micu, Ist. lit., 480-481; Dicț. analitic, III, 132-136; Popa, Ist. lit., II, 753-758; Cristina Modreanu, „Crimă pentru pământ” - o telenovelă autohtonă, ALA, 2002, 641; Dicț. scriit. rom., IV, 176-178; Aureliu Goci, Dinu Săraru și reconvertirea romanului în
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
Trebici, Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, Ioan Slavici și Bucovina, Eminescu și literatura bucovineană la 1860-1870 de D. Vatamaniuc, Ideea de progres la Eminescu de Ioan Saizu, Acte culturale bucovinene de George Muntean, Modelul Bucovinei, Bucovina în mileniul al treilea de Radu Grigorovici, „Revista Bucovinei” (1942-1945) de Mircea Grigoroviță, Bucovina istorică - un eden pierdut? de Daniel Hrenciuc etc. Și la rubrica „Personalități ale Bucovinei” sunt incluse texte evocatoare: Un cărturar întemeietor: Aron Pumnul (Petru Bejinaru), Leca Moraru, lingvist
SEPTENTRION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289626_a_290955]
-
ziaristul, lăudat și detestat totodată („șacalul”, ins apt de malversațiuni, celebră în epocă fiind formula „șantajul și etajul”), devenit personaj în Gorila de Liviu Rebreanu, Ultima oră de Mihail Sebastian, Întunecare de Cezar Petrescu, Sectarii de Ion Agârbiceanu, Sfârșit de mileniu de Radu Tudoran, Al optulea păcat de Tudor Mușatescu, Delirul de Marin Preda, s-a preocupat mai puțin de problemele literaturii. Însemnările sale sunt catalogate a fi ale „ultimului critic sămănătorist”, care a moștenit de la N. Iorga „mesianismul ideii naționale
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
pe alții, să urmărească ducerea la îndeplinire a tuturor solicitărilor unui cadru didactic bine pregătit, atașat de copii pe viață. Și până acum cadrele didactice participau la cursuri de pregătire, celebrele „reciclări”, acum însă, când am pășit într-un nou mileniu, se cere o abordare a actului educațional puțin mai...altfel. Influențele externe ar trebui considerate ca venind în ajutorul copiilor și cadrelor didactice, pentru a ușura procesul de predare învățare - evaluare, dar trebuie să păstrăm și din învățământul clasic românesc
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
care nu le inventăm. Ele vin firesc spre noi spre a le educa la vârsta școlară și trebuie să deja pregătiți să ne dăruim lor, în toată plenitudinea creativității. Oare suntem pregătiți pentru această luptă care va rămâne deschisă peste milenii? Suntem pregătiți să recunoaștem că nu am fost destul de creativi până acum? Vom lăsa la deoparte trufia, aroganța, chiar ura, față de cei ce dovedesc o doză de creativitate mai debordantă decât unii dintre noi? Vom avea puterea de a promova
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
ca obiectiv substituirea școlii axată pe profesor cu școala axată pe elev, astfel învățarea devenind dominantă. Centrarea activității didactice pe elev și nevoile sale educaționale, pe dezvoltarea unor competențe și pe formarea unor atitudini bazate pe valori reprezintă dezideratele educației mileniului III. De asemenea, realizarea acestor deziderate permite o cât mai ușoară inserție socială a absolvenților. Calitățile învățământului centrat pe elev se pot concretiza, în activitatea didactică, prin: "-" Un curriculum flexibil și valorificarea segmentului opțional; "-" Promovarea metodelor activ participative; "-" Schimbarea rolului
Metode moderne în educaţie - calea către şcoala europeană. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Filoş () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1149]
-
după steaua lui din cer”. Tonul jubilant și encomiastic, atitudinile euforice sunt contrapunctate intermitent de tonalități elegiace, cu vagi tente simboliste, pe alocuri date de terminologia neologistică: „Trec ființe morgane și tremură-n zare / schelete de berze muiate în clor, / mileniul a stat, nici un om nu mai moare”. Cuprinzând câteva zeci de poeme de dragoste, versurile din Epistole vieneze (1979), par supuse aceleiași energii combinatorii, de la extazele preromantice („În fața voastră, oh, femei divine / de când mă știu mă pierd ca un copil
TUDOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290281_a_291610]
-
București, 1997; Pasărea nopții. Povești cu Daniel, București, 1998; Cavalerul spațial. Aventuri cu Daniel, București, 1999; Revoluția în oglindă, București, 1999; Călătorie fantastică în vreme de eclipsă, București, 2000; C.I.A., „compania” cu ușile deschise, București, 2000; Martorul, București, 2000; Virusul mileniului, București, 2000; Daniel și Dracula, București, 2001; Italia mea, București, 2001; Iubire în decembrie ’89, București, 2002; Magicianul în Pădurea Uitării, București, 2002; Orbi în tranziție, București, 2003; Planeta portocalie, București, 2003. Traduceri: Dallas, 22 noiembrie 1963: un dosar deschis
ŢURLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290312_a_291641]
-
ale constructului de ansamblu: în Patinoar este exploatată latura autobiografică, în Un domeniu al meu e privilegiat aspectul filosofic, Astrele negre inserează dimensiunea religioasă, Ce mai e nou cu Apocalipsa accentuează dramatismul condiției umane, determinat direct de tulburările sfârșitului de mileniu. Nu doar un scriitor creativ, vizual, ci și posesor al unei bune culturi poetice, U. își exersează meșteșugul artistic în diverse registre, abordând inclusiv specii consacrate prin tradiție, de tipul „apărărilor” renascentiste (Scrisoare din intermundii - pledoarie pentru libertatea imaginației, rezultat
ULMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
pol al pământului (1971), cărțile de călătorie Al optzeci și doilea (1966), Oglinda retrovizoare (1970), La nord de noi înșine (1979), Frumoasa adormită (1981). Aproape toate cărțile au fost reeditate în mai multe rânduri, cu modificări. Sub genericul Sfârșit de mileniu, T. a publicat un roman-cronică în șapte volume - Casa domnului Alcibiade (1978), Retragerea fără torțe (1982), Ieșirea la mare (1984), Victoria neînaripată (1985), Privighetoarea de ziuă (1986), O sută una lovituri de tun (1989), Sub 0 grade (1994) -, ce acoperă
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
formulă comercială a romanului”, într-o „carte foioasă, și nu una substanțială”. După aceste două experiențe romanești atenția prozatorului se va fixa, în Flăcări, asupra zonei plutonice. Spațiul epic e o localitate din Valea Prahovei, Schela Veche, reședință, timp de milenii, a urșilor și a mistreților, invadată subit de o omenire rapace, atrasă de știrea că subsolul localității ascunde petrol. Preludată de o proiecție anticipativă asemănătoare unui videoclip, narația propriu-zisă începe cu venirea ultimului „invadator”. Dând curs, ca în romanele precedente
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
la un centru asemănător celui numit, în Frumoasa adormită, „un pol al pământului”, dar uneltirile lor sunt dejucate de trei tineri. Un caracter special, nu doar în raport cu scrierile lui T., ci în întregul context prozastic românesc, are ciclul Sfârșit de mileniu. „Cronică personală”, potrivit unei specificări auctoriale, istorie a secolului al XX-lea reconstruită „pe calea ficțiunii”, textul se înfățișează ca un fluviu memorialistic, incluzând o autobiografie, dar, în pofida afișării autenticismului, principiul structurant e tocmai literaturizarea, chiar extremă. Narația urmează, în
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
1964; Al optzeci și doilea, București, 1966; Regiunea Galați, București, 1967; Oglinda retrovizoare, București, 1970; Constanța, București, 1970; Al treilea pol al pământului, București, 1971; Maria și marea, București, 1973; ed. București, 1992; Acea fată frumoasă, București, 1975; [Sfârșit de mileniu], vol. I: Casa domnului Alcibiade, București, 1978, vol. II: Retragerea fără torțe, București, 1982, vol. III: Ieșirea la mare, București, 1984, vol. IV: Victoria neînaripată, București, 1985, vol. V: Privighetoarea de ziuă, București, 1986, vol. VI: O sută una lovituri
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]