6,060 matches
-
vânturi În cânturi Se leagănă-n dor; Aripele-i albe în apa cea caldă Le scaldă, Din ele bătând, Și-apoi pe luciu, pe unda d-oglinde Le-ntinde: O barcă de vânt. 6. GENAIA (cca 1868) Creațiunea pământului după o mitologie proprie română. Pământul gând al poetului Rom. În 20 de cânturi. {EminescuOpIV 460} CÎNT I Orbul poet Rom care-a-nvățat să cânte amorul de la filomelă - disperarea de la vijeliile înfiorătoare ale cerului - durerea din mirosul florilor mormântului de sfinți își
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
zeilor și al celor atinși de ataraxie. Omul - o fântână de mituri. Făcându-i după chipul și asemănarea lor, oamenii au turnat în zei și câte un strop de viciu. Zeii au fost alungați din Olimp de capre și șopârle. Mitologia - o spumuire a istoriei. Pământul e greu, dar zâmbește Atlas, zâmbește! Tinerii sunt recalcitranți, nu cred decât în miturile create de ei. Viața în Olimpul zeilor era tot ca la ușa cortului. Artiștii se simt bine în gogoașa unui mit
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
pasăre. Mitul este esențializarea pândită de scleroză. Întotdeauna Apollo „ a fost în serviciul lui Dionysos”. Chiar și seninul Acropole este o însumare de golgote. Nu Prometeu a așezat focul sub rugul lui Giordano Bruno. Spectaculosul din istorie este promovat în mitologie. Diavolii africanilor sunt probabil albi. Mitul ne ajută să ne tragem de curea cu absolutul. Popoarele care nu mai pot izvodi mituri se apropie de abis. Admir omul din zeu, dar și zeul din om. Lumea de azi nu mai
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
cheltuitoare. Meșterul Manole este românul care își zidește soția, chiar dacă, biata de ea, vine să-i aducă de mâncare. Cu poezia, Orfeu îmblânzea fiarele sălbatice. Nouă nu ne prea reușește nici cu oamenii. Marele revoluționar al Olimpului rămâne Prometeu. Din mitologie nu a mai rămas decât o cleveteală de lux. Și zeii erau tot niște bieți intermediari. E greu să fii zeu neguvernat de capricii. Mitul suprem este banul. Și colaboratorii lui apropiați. Cine își mai sacrifică, pentru semeni, ficatul și
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
orice statuie devine mit. Nici ambrozia nu mi-ar plăcea, dacă aș fi obligat să o înghit doar când vor zeii. Narcis se iubea singur. El nu avea nevoie de complici. Telenovelele, viața VIP-urilor sportive și a maneliștilor alcătuiesc mitologia de frișcă a prezentului. Zeii au dispărut pentru că se alteraseră relațiile cu muritorii. Prea se băteau pe burtă unii cu alții. Nu toți care intră în labirint au șansa să dea piept cu Minotaurul. Contemporaneitatea își caricaturizează miturile. Din Olimp
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
creatorului ei. Cu timpul, capodopera intră într-o cămașă mitologică. Pentru că ni se par naive, transformăm miturile în surogate. Ce popor și-a mai transformat oare constructorii în martiri? Și pe zei lingușeala îi gâdilă în mod plăcut la ureche. Mitologia este etajul incipient, descărnat de detalii, al istoriei. Să-i sărutăm în contumacie mâna lui Adam. El ne-a scăpat de plictiseală. Sisif - acest protomodel al spațiului carceral. În orice Penelopă stă la pândă o Xantipă. Ciobanul din Miorița nu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
întemeiat o religie. Și cei care au transformat pământul în rug speră să cucerească cerul. În umbra oricărui întemeietor de religii, crește un Prometeu. Abstinența e absurdă! Oricum, Dumnezeu ne iartă! Și totuși, Biblia este plină de violență. Ca și mitologia. De speranțe au nevoie și Ateii. Demonii pot slobozi apocalipse. Dar și capodopere. Unii nu-l roagă, ci îi ordonă lui Dumnezeu cum să-i ajute. Omul contemporan a dat transcendența pe pragmatism. Mă tem că mulți creștini de azi
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ficțiune, superstiție mistică, spiritele. A fost caracteristica timpilor în care poeții cei mari a fost prejudițioși adică a fost în timp. Poezia: Este scopul ei de a aduce lumea, viața și pasiunile ei în forme estetice. Ce a folosit intrarea mitologiei antice în poezia modernă. Rămâne ne-nțeleasă pentru mulțime. Ni trebuie școala unor concepțiuni oarecare. În ce cad susțiitorii poeziei populare: Vor deveni romantici într-un mod oarecare - adică vor căuta poporului precedențe și mai vechi - d. es. poezia vechei naționalități
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Dar se poate? Nu este totul rotund ca o picătură? - Sfârșit - Un timp iremediabil Departe de noul val, experiența autorului dă dovadă în acest volum de debut, în mod cu totul reflexiv de cea mai bună școală specifică deja unei mitologii mai mult decât personale. Secvențe ale trecerii, în mod absolut hemografic, prin viață, găsim în cele optsprezece povestiri, dacă am numărat bine și unilateral, înainte de orice, pregnante, profunde și extraordinare. Cartea începe cu povestirea ,, La Nuci ’’, un fel de avant
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
holismul structuralist, individul, sau persoana umană, rămâne, de fapt, unica realitate în teoriile individualiste ale societății. Pentru susținătorii individualismului propunerile colectiviste - unde se nasc și devin res, adică lucruri, concepte colective ca „stat”, „societate”, „umanitate”, „partide”, „clase”, „sindicat”, etc. - sunt mitologie din punct de vedere teoretic și, din acest motiv, deseori, se transformă în instrumente ale opresiunii politice. „Individualismul” nu se opune „altruismului”, ci se opune „colectivismului”. „Egoismul” este acela care se opune „altruismului”. Filosofia individualistă este o tradiție de gândire
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
este posibil este și licit din punct de vedere etic. Ne aflăm într-o situație problematică care cere să știm ce este posibil din punct de vedere tehnic, să fim din punct de vedere științific pregătiți pentru a combate acea mitologie scientistă, gata să calce în picioare sacralitatea inviolabilă a persoanei și să nege spațiul sacrului. În sfârșit, atenția la nivel formativ și educativ față de dezvoltarea științei (mai ales bio-medicale), nu mai poate fi neglijată de tradiția catolică. Se slujește Evanghelia
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
banalitate își poate da seama câtă poeticitate cuprinde volumul Simonei Popescu. Poeta nu comentează imagini, ci ajunge acolo cu toată ființa ei. E o reconstrucție din mii de senzații retrăite, tactile, vizuale, cenestezice, a unui timp pierdut, cu limbajul și mitologia lui. Biografismul prozaic este împins aici la limita limitei, acolo unde, neașteptat și paradoxal, ajunge la lirism, pe alocuri la marea poezie. Poeta scapă de tot ce e predeterminare, de orice culturalism, de orice artificiu. Prin amintire pură, empatică, ajunge
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
pretutindeni: pe gardurile de beton ale unor fabrici părăsite, pe zidurile blocurilor, în closete și pe băncile elevilor. Cam trei sferturi dintre ele țin de confruntările dintre galerii, suprapuse confruntărilor dintre cartiere căci, la fel ca în muzica hip-hop, noua mitologie a cartierului este omniprezentă, cu toată atmosfera de ghetoizare și agresivitate. Cât este doar un joc și cât este "pe bune"? Nici o problemă, în orice joc se cuprinde un "pe bune" latent. Inițial nici nu am știut la ce se
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ea joacă un rol pur ilustrativ. Putem concluziona că în lumea antică divinația a avut o influență covârșitoare, care ar putea fi rezumată astfel: 1. Divinația era pentru antici o parte integrantă a religiei; 2. Nu era produsul legendelor și mitologiilor, ci tocmai elementul care a contribuit la supraviețuirea și păstrarea credibilității acestora; 3. Divinația era sursă de inspirație pentru poeți și artiști; 4. Tot divinația era cea care a obligat filosofii să păstreze legătura cu religia; "ținea piept în școlile
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de a cărui putere ocultă nu se mai îndoia nimeni. În această perioadă întâlnim practici divinatorii asociate cu diverse ritualuri magice și vrăjitorești pe tot cuprinsul Europei. Ele au însă accente specifice spațiului socio-cultural din care provin, fiind tributare acelor mitologii și fantasme care definesc imaginarul colectiv al diferitelor spații sociale. Putem spune, parafrazându-l pe Francisco Bethencourt, că Europa Evului Mediu (în spațiul germanic, francofon, Europa Meridională, scandinavă, în insulele britanice și partea orientală și cea centrală) era un "univers
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
are drept scop interpretarea gesturilor păsărilor. De ce păsările? Pentru că ele sunt cele care iau contactul cu înaltul, cu necunoscutul, cu ținuturile mai apropiate de zei, pentru că sunt considerate a fi purtătoare ale sufletelor (mai ales pentru adepții metempsihozei). În vechile mitologii, păsările sunt personaje importante (de exemplu, vulturul lui Zeus). Din această pricină sunt preferate în actul divinatoriu păsările puternice, de pradă, cele cu deprinderi solitare și carnivore. În spațiul românesc, cele mai cunoscute păsări cu valențe divinatorii rămân cucuveaua (cântecul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Otescu a încercat să creioneze nivelul de cunoaștere și reprezentare a astrelor în rândul țăranilor la 1907. În mod cu totul surprinzător, autorul descoperă că țăranii, la acea vreme, cunoșteau destul de multe despre harta cerului. Mai interesante sunt însă reprezentările, mitologia și legendele privitoare la astre 94. Cele mai multe sunt acum uitate. Doar unele mai supraviețuiesc, sub forma superstițiilor. De exemplu, se crede că orice eclipsă de soare sau de lună prevestește ceva rău. Relația dintre astre și lume este speculată și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
devine, într-un fel, prizonierul atelierului său. El nu va bântui hotarele sau locuri neștiute, asemenea păstorului. Cu toate acestea, inventarul său de cunoștințe este impresionant și devine suspect pentru comunitate. În jurul său se țese încetul cu încetul o întreagă mitologie. Faptul acesta s-ar datora contactului direct cu focul sau cu fierul. Aceste elemente au primit semnificații diferite de-a lungul timpului. Mircea Eliade, în Făurari și alchimiști, tratează și acest aspect, concluzionând: Fie că este privit ca venit din
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
generator, expresie a inteligenței, vehicul al revelației, imagine a inconștientului etc. Luciul apei poate reflecta imagini predictive, susurul și limpezimea ei pot comunica lucruri nebănuite 234. Ideea că apa ar putea exprima gândul și voința divină apare exprimată în diverse mitologii și reprezentări ale apei. Multe spații culturale atestă credința în demoni, spirite sau duhuri ale apei235. Acestea ar putea fi considerate un fel de reprezentări primare ale capacității apei de a comunica și relaționa cu oamenii. În același sens, Artur
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
condiția obișnuită de animal. Prin consacrare, ele devin și obiect al divinației și pot transmite social ceva. Pe de altă parte, o serie de credințe arată că animalele sunt dotate cu simțuri speciale. Antoaneta Olteanu, în Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, prezintă diverse situații de acest gen. De pildă, singurele viețuitoare care pot vedea vântul sunt animalele 252. "Caii, dar și alte animale simt, văd ce noi nu putem vedea. Ele pot prevesti prezența celui rău. Eram cu tata și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
unei producții și consum de masă ale obiectelor și serviciilor. Acestea trebuie să răspundă implicit sau explicit așteptărilor noastre, să încânte și să subjuge, să incite și să seducă fără a mai fi nevoie de a mai face referiri la mitologii esențiale"333. Or, toate mitologiile profane ascund în spatele lor vechi semne și înțelesuri ale lumii. Aparenta "ficționalizare", "industrializare" și degradare a acestor reprezentări colective sunt un semn că ne aflăm în permanență în situația de a regândi și recompune realitatea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
masă ale obiectelor și serviciilor. Acestea trebuie să răspundă implicit sau explicit așteptărilor noastre, să încânte și să subjuge, să incite și să seducă fără a mai fi nevoie de a mai face referiri la mitologii esențiale"333. Or, toate mitologiile profane ascund în spatele lor vechi semne și înțelesuri ale lumii. Aparenta "ficționalizare", "industrializare" și degradare a acestor reprezentări colective sunt un semn că ne aflăm în permanență în situația de a regândi și recompune realitatea. Așa cum am subliniat în cuprinsul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sunt necesare luptei cu "cel rău", pentru a restabili echilibrul și armonia. Așadar, răul trebuie desfăcut, tăiat, împuns, scos și ars. Dintr-o perspectivă socio-culturală, "lupta" purtată cu astfel de instrumente este justificată dacă ținem seama de o serie de mitologii străvechi care dau conotații diferite minereului (în cazul nostru, fierului din care sunt confecționate instrumentele) și celui care se ocupă cu prelucrarea, manipularea, topirea și modificarea acestuia. Din această perspectivă mitico-simbolică, M. Eliade, în Făurari și alchimiști, aduce în atenție
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Brîndușa Prelipceanu și Cezar Baltag, București, Ed. Humanitas, 1997. ELIADE, Mircea, Făurari și alchimiști, traducere de Maria și Cezar Ivănescu, București, Ed. Humanitas, 1996. ELIAS, Norbert, La Société de cour, Paris, Flammarion, 1985. EVSEEV, Ivan, Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, Timișoara, Ed. Amarcord, 1997. FAVRET-SAADA, Jeanne, CONTRERAS, José, Corps pour corps, Paris, Gallimard, 1981. FAVRET-SAADA, Jeanne, Les mots, la mort, les sorts, Paris, Gallimard, 1997. FESTINGER, Léon, RIECKEN, Hank, SCHACHTER, Stanley, L'échec d'une prophétie. Psychologie sociale d
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
note Leonard Gavriliu, prefață de Nicolá Pende, București, Ed. IRI, 2000. NARBY, Jeremy, Șarpele cosmic. ADN-ul și originile cunoașterii. Șamanii, stăpânii haosului, traducere de Irina Tudor Dumitrescu, București, Ed. Dao Psi, 2005. NEMETI, Irina, Calea zânelor. Moșteniri antice în mitologia românilor, prefață de Mihai Bărbulescu, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2004. NICULIȚĂ-VORONCA, Elena, Datinele și credințele poporului român, Cernăuți, 1903. NOUGAYROL, J., Colloque sur Le signe et les systèmes de signes, Royaumont, 1962. OFRIM, Alexandru, Cheia și psaltirea. Imaginarul cărții în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]