202,454 matches
-
public. Dar aș merge mai departe cu această discuție și cu această preocupare a domniei voastre legată de pedagogie raportată la relația profesor student. Există însă și această pedagogie, care privește întreaga plajă a societății. Și aici, vrînd-nevrînd, ajungem la modele și la rolul lor. Rolul lor pedagogic. A dispărut acest rost, e umbrit astăzi în societatea românească? - Știți ce-aș vrea să vă spun eu, după experiența aceea de la Roma? Impresia mea, din ce în ce mai puternică este că pretutindeni au cam dispărut
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
și la rolul lor. Rolul lor pedagogic. A dispărut acest rost, e umbrit astăzi în societatea românească? - Știți ce-aș vrea să vă spun eu, după experiența aceea de la Roma? Impresia mea, din ce în ce mai puternică este că pretutindeni au cam dispărut modelele. S-au petrecut în Europa, începînd din 1968, sau chiar de mai înainte, niște fenomene de contestare. Știm foarte bine ce s-a întîmplat la Paris în '68. Știm foarte bine care au fost dascălii. Știm ce s-a întîmplat
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
a întîmplat la Paris în '68. Știm foarte bine care au fost dascălii. Știm ce s-a întîmplat. Pînă la urmă a fost imitat în Italia și în alte părți. Un fel de frondă tinerească a eliminat pe bătrîni, adică modelul. Fiindcă modelul fatalmente e din altă generație. - E cel care a adunat spiritualicește. - Exact. Cei care strîng n-au început să strîngă, sau nu vor să strîngă cît au strîns ceilalți, sau li se pare că au strîns prea mult
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
la Paris în '68. Știm foarte bine care au fost dascălii. Știm ce s-a întîmplat. Pînă la urmă a fost imitat în Italia și în alte părți. Un fel de frondă tinerească a eliminat pe bătrîni, adică modelul. Fiindcă modelul fatalmente e din altă generație. - E cel care a adunat spiritualicește. - Exact. Cei care strîng n-au început să strîngă, sau nu vor să strîngă cît au strîns ceilalți, sau li se pare că au strîns prea mult și din
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
care strîng n-au început să strîngă, sau nu vor să strîngă cît au strîns ceilalți, sau li se pare că au strîns prea mult și din ceea ce li se cuvenea. Oricum, mi se pare mie, că lipsa asta de modele s-ar putea să fie o treabă, e o bănuială, dar care se întărește cu faptele prin împrejur adunate, legată și de o atitudine nouă față de istorie. N-aveți dumneavoastră, domnule Ilisei, impresia că în Europa nu prea se mai
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
dorul și-l împlinește/ dorul primește darul și îl sfințește/ Dar de rouă/ Cine are dor de cules, să culeagă". Cu alte cuvinte, de vină e cititorul care n-are "dor de cules" și nu artistul care perpetueză la nesfîrșit modelul iresponsabilității ieftin spectaculoase care alimentează o întreagă industrie de produs așa-ziși poeți. Cu "logostele" care trebuie să "constele" nu prea se face un dar, fie el și "de rouă", ci doar un dar de la Rao, o editură serioasă ca-
Lucindă felicitate cu logostele by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16894_a_18219]
-
Nici un ecou al marilor revoluții care au mișcat curentele critice europene înainte și după primul război mondial, din critica "stilistică" a lui Walzel sau Spengler, din Wölfflin, din noua critică engleză etc. nu vine să tulbure apele molcome ale acestor modele în care publicistica noastră se oglindea de vreo jumătate de secol. Singurul critic care a încercat să iasă din stereotipia acestui tradiționalism prea puțin receptiv fie și numai la forme, D. Caracostea, a fost - în cel mai bun caz - obiectul
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
comisiei biroului pentru înființarea unei edituri a Uniunii și m-am opus punctului de vedere susținut de un secretar al C.C. și de ministrul culturii, ce îi era în subordine, de a forma o editură numai pentru scriitorii contemporani, după model sovietic. Deși era membru supleant al C.C., m-am opus acestui proiect" etc. etc.). Chiar o "luptă acerbă"?! Au fost și răniți?! Trecerea de la persoana a treia la persoana întîi se petrece în carte de numeroase ori, maniacal, Nicolae Breban
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
diferențiate, dar dominant pozitive, asupra cărții tinerei scriitoare: Un număr de scamatorie, Peste tot și niciunde, Marea pe scaun, De păr, Acasă în străinătate, Un număr de virtuozitate și umor negru, Suferințe în manej, Salvați copilul din mămăligă!, O copilărie model (am citat în traducere aproximativă titlurile recenziilor apărute în intervalul cîtorva luni, în ziarele "Die Welt", "Frankfurter Allgemeine Zeitung", "Süddeutsche Zeitung", "Stuttgarter Zeitung", "Neue Zürcher Zeitung", "Der Zürcher Oberländer" sau în revista "Der Spiegel"...). La originea succesului unei cărți s-ar
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
teritoriu de graniță între istorie și filosofie. Și e drept să se accepte această apreciere, deși marele cărturar a negat mereu aplecarea sa spre cugetarea filosofică. Dar nu trebuie să se absolutizeze aceste repetate delimitări. Important e relevarea aici drept modele ale marelui nostru istoric (și ca modele formative) pe Leopold Ranke, Lamprecht (care i-a și fost profesor la propriu) dar și romanticul Michellet. Iar la Conferința rostită al Congresul istoricilor de la Londra, afirmă, după Ranke, că "istoria universală nu
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
Și e drept să se accepte această apreciere, deși marele cărturar a negat mereu aplecarea sa spre cugetarea filosofică. Dar nu trebuie să se absolutizeze aceste repetate delimitări. Important e relevarea aici drept modele ale marelui nostru istoric (și ca modele formative) pe Leopold Ranke, Lamprecht (care i-a și fost profesor la propriu) dar și romanticul Michellet. Iar la Conferința rostită al Congresul istoricilor de la Londra, afirmă, după Ranke, că "istoria universală nu este un corpus masiv de incidente istorice
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
mai importantă - aceea cu greva ilegală de la RATB. Cu toate acestea, presa cotidiană s-a grăbit să-i acorde mari merite în disputa cu buticarii și a ignorat că Băsescu a lăsat cale deschisă grevelor spontane la RATB, luîndu-se după modelul Lis. Ziarele centrale au titrat, cu o satisfacție greu de înțeles, fie că Băsescu rade chioșcurile ilegale, fie că el a început războiul cu buticarii. Or, acești buticari, cu cele 20.000 de mii de prăvălii ale lor aflate în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16902_a_18227]
-
a manierei la efectul de sugestie urmărit. Maniera, cum s-a văzut, recurge la factori repetitivi (refrene, cu deosebire) în scopul obținerii fondului monoton sonorităților prozaice, cîmpului semantic dominat de dizarmonie. Primul articol din care am și citat (Bacovia, un model al tranziției) consideră că scriitura "albă" are drept scop să reflecte decupajul deconcertant și atît de memorabil, relativa simetrie strofică fiind mărită de seducția pleonasmelor, de percutanța unor enunțuri stridente, pe alocuri chiar lacunare. Iată din Sine die și Vizită
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
de trăsături eterogene. Punctul de plecare este simbolist zice cu dreptate Mircea Scarlat. Intervin, apoi, felurite fracturi în tehnica de construcție și în structura limbajului artistic încît poetul va fi, pe rînd, atras și respins de simbolism. Atras de unele modele (tipare) cu succes sigur, respins cînd le incorporează în combinații distanțate pe planul imaginarului de convențiile inițiale. Așa stînd lucrurile bacovianismul, în punctul lui de sosire, se lasă în stăpînirea efemerului, cotidianului torturant, singularizării agonice. Fără a se putea confunda
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
nou, cum dispare cel vechi? relația cu grupurile sociale purtătoare, cu contextul cultural etc. La asemenea întrebări au încercat să răspundă majoritatea referatelor ilustrate și cu unele analize de caz. De exemplu, prof. Oskar Elschek de la Bratislava a urmărit un model melodic baroc dintr-un manuscris mănăstiresc de la sfârșitul secolului al XVII-lea pe traseul evoluției sale de-a lungul timpului, atât în muzica populară cât și în cea cultă, detectabil până în zilele noastre în dansurile haiducești din Slovacia, Ungaria, Polonia
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
Vary apare înfloritor, inclus în scripte la "categoria A", deci în primul eșalon valoric al festivalurilor internaționale de film, alături de Cannes, Veneția, Berlin. Sigur că, să compari Karlovy Vary cu Cannes-ul, e ca și cum ai compara o Skoda (fie și model nou) cu un Mercedes. Și totuși, Karlovy Vary are un farmec unic, inconfundabil. Spre deosebire de alte festivaluri,"hiperindustrializate", Karlovy Vary, deși de categoria A, are un aer intimist, e un festival de atmosferă; un decor arhitectural teatral și romantic, într-o
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
viitorului poet, se ascunde taina curioasei transformări. Atunci, pe lîngă predispoziția spre nevroză și tristețe în felul său de a fi, s-a inculcat multă sugestie și autosugestie. Și asta, crede biograful, pentru că tînărul Bacovia devine de timpuriu, prizonierul unui model mental: poetul decadent, de care nu s-a mai eliberat toată viața. A devenit, altfel zicînd, un personaj bacovian, opera, cum s-a spus, distrugînd omul. Drama lui Bacovia, ca om și ca poet, provine din identificarea totală cu modelul
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
model mental: poetul decadent, de care nu s-a mai eliberat toată viața. A devenit, altfel zicînd, un personaj bacovian, opera, cum s-a spus, distrugînd omul. Drama lui Bacovia, ca om și ca poet, provine din identificarea totală cu modelul ales, neîngăduindu-i să se integreze în societate. S-a considerat și a trăit, toată viața, ca un marginalizat (cu psihologia specifică), concentrînd tristețea moldovenească și provincială. De n-ar fi fost această conștiință a marginalizării și a tristeții iremediabile
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
de o relevanță reală, întrucît aici este vorba, în primul rînd, de o atitudine, de o anumită filosofie, și nu de o soluție particulară -, trebuie spus că miza experienței de la Tescani este conștientizarea peisajului în dubla lui ipostază: aceea de model și de formă de construcție și de codificare. Ceea ce au încercat și de această dată cei unsprezece pictori, în prelungirea unui comportament pe care cei mai mulți l-au impus deja cu o mare forță, este o manifestare liberă, complet dezinhibată, în fața
Permanențe 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16916_a_18241]
-
și de formă de construcție și de codificare. Ceea ce au încercat și de această dată cei unsprezece pictori, în prelungirea unui comportament pe care cei mai mulți l-au impus deja cu o mare forță, este o manifestare liberă, complet dezinhibată, în fața modelului și transformarea privirii pioase în act conștient, în tehnică de analiză și în formă de posesiune. Deși, aparent, în cele trei săptămîni ei și-au ales priveliști și au identificat expresii ale configurațiilor naturale, în esență actul lor de observație
Permanențe 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16916_a_18241]
-
-l cu binecunoscuta-i privire ironică, acesta l-a persiflat: "Dom' Traian, azi nu dau meditații pe gratis!"), domnul Băsescu, așadar, înțelege să se bucure de toate avantajele poziției actuale, dar să nu renunțe la nici una din cele trecute! Un model ce a făcut, face și va face prozeliți! A doua știre, mult mai puțin burlescă, îl are ca erou nedorit pe Geo Dumitrescu. Pentru Traian Băsescu, poate ar trebui spus că poetul octogenar e autorul volumelor "Aritmetică" (1941), "Aventuri lirice
Problema spinoasă a yalelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16922_a_18247]
-
și interactivă a disciplinei face din ea un "moderator" ideal în disputele și trendurile ideologice; de pildă, astăzi, între globalism și multiculturalism. Dacă e să așteptăm un nou umanism, crede autorul studiului, acela va fi estetic și va media, după modelul literaturii comparate, între universalitate și specific, între globalizare și idiomurile culturale de tot felul.
Rolul literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16941_a_18266]
-
de șevalet, dar și dovada că, la acest nivel al practicii artistice, artiștii români și bulgari au în comun atît un repertoriu de elemente formale, cît și tensiunile și motivațiile specifice. Recursul la memorie, fie ea istoricistă sau mai apropiată modelelor spirituale, vitalismul cromatic și arhitecturile cerebrale sînt componente ale unui cadru moral, ale unui peisaj interior, dar și ale unor realități contextuale, dacă nu identice, atunci extrem de asemănătoare. Acestă mică expoziție de pictură contemporană bulgărească, în pofida vizibilei neîncrederi cu care
Chinurile unei nașteri amînate (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16952_a_18277]
-
Isus (Dietrich Henschel) este tot atât de necesar un glas potolit care să transmită blândețe, demnitate, o totală stăpânire a reacțiilor violente (chiar atunci când este adus în fața lui Pilat cu lanțuri la picioare, ca un tâlhar), ca și o înfățișare nestingheritoare pentru modelele ilustre din plastică. Și nici pentru acelea, mai recente, din cinematografie. Le are pe amândouă. Personaje cu relief sunt Reinhardt Hagen (excelent Juda); Peter Edelmann (Petru); Lenus Carlson (Pilat), Marc Clear (Thaddäus). Mai multe profiluri feminine intră cu roluri nedefinite
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]
-
Juda); Peter Edelmann (Petru); Lenus Carlson (Pilat), Marc Clear (Thaddäus). Mai multe profiluri feminine intră cu roluri nedefinite în derularea istoriei. Muziciene bune, emoțional expresive: regret că nu pot numi exact pe cele două soprane interprete ale unora din ariile model pentru "Matthäus Passion" (grupul lor a fost alcătuit din Michaela Kaune, Fionnula McCarthy și Abbie Furmansky). Imprevizibilă ca soluție radicală înscenarea a dat o măsură convingătoare a muzicalității raționamentelor ei și pentru episodul "Erbarme dich" (Ai milă, Dumnezeul meu). O
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]