4,567 matches
-
sfârși cu toată Transilvania...”. Ne aflăm în timpul luptelor duse de Radu de la Afumați cu sprijinul lui Zapolia. „Dacă sultanul ar organiza o campanie contra românilor „și dacă ar porni el <însuși>, s-ar sfârși nu numai cu românii și cu moldovenii, despre care am spus mai sus că sunt numiți daci, dar cei mai mulți socotesc că s-ar sfârși curând și cu ungurii și cu polonii întrucât nu se vede să fie la unguri mijloace de luptă cu care să poată ține
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu care să poată ține piept unui principe atât de puternic”. În aceste împrejurări, este formulată ideea colaborării militare între cele trei Țări Române. Căci, indiferent de ce s-ar putea întâmpla, dacă Zapolia i-ar trimite pe transilvăneni și dacă moldovenii ar fi binevoitori și s-ar uni cu transilvănenii „și românii (muntenii) ar rămâne credincioși, se crede că primejdia nu va fi așa de mare”. Această unitate de acțiune nu s-a realizat și Ungaria s-a prăbușit; deci, după
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
recunoscut rolul bătăliilor date de noi pe plan european. Iată ce scria Ferdinand Lot: „Ne preocupă luptele sterile din Franța și Anglia în secolele XIV și XV. Ceea ce este important pentru istoria europeană este rezistența grecilor, sârbilor, ungurilor, valahilor (muntenilor), moldovenilor, rușilor, în cele din urmă față de turci din secolul al XIII-lea până în secolul al XVI-lea. Grație sacrificării „balcanilor” și slavilor de răsărit, civilizația occidentală a putut să continue în Europa occidentală și de acest lucru nu își dau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și în străinătate. Unul dintre veniturile însemnate ale domniei îl constituia cirezile de vite vândute în Europa și chiar în Imperiul Otoman, când raporturile cu Poarta se vor multiplica, unele în detrimentul libertăților noastre. Antonio Maria Gruziani, scria în 1564, că moldovenii preferă să crească vite din cauza calității deosebite a pășunilor și că “ Este socotit un păcat să se taie vițeii. Din Moldova deci se scoate acea mulțime de boi din a căror carne se hrănesc nu numai popoarele vecine ale Ungariei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din întreaga istorie a Moldovei, mai mult, mai trainic și mai frumos. Construcțiile ridicate în ultimele decenii ale veacului al XV-lea și în primii ani ai celui următor reprezintă, fără îndoială, ca ansamblu, apogeul artei de a construi a moldovenilor și în același timp una dintre cele mai originale creații artistice românești.” Până în 1487, când începe construirea celor mai multe biserici, Ștefan cel Mare a ridicat un singur locaș de cult, mânăstirea Putna cu hramul Sfintei Născătoare de Dumnezeu. Începută la 4
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe istoricul de artă André Grabar să presupună că pictura de la Pătrăuți a fost făcută de un zugrav venit din sudul Dunării. Tetraevanghelul lui Gavril Mic are însă text grecesc paralel cu cel în limba slavonă, iar Gavril era un moldovean, ceea ce înseamnă că printre zugravii și pisarii noștrii se aflau și unii care aveau cunoștințe de limba greacă, deci, nu are nevoie ca la Pătrăuți să vină un zugrav din sudul Dunării. Deoarece din punctul de vedere al programului iconografic
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
parte dintr-o solie trimisă la Constantinopol, trecând prin Țara Românească a fost invitat la masă de domnitor. Stvyikowski, după ce amintește victoriile obținute de Ștefan cel Mare asupra lui Matei Corvin, asupra tătarilor, a turcilor și a polonilor, afirmă că moldovenii și muntenii cântă mereu la toate adunările lor pe scripci sârbești, rostind în limba lor: „Ștefan, Ștefan voievod, Ștefan, Ștefan voievod a bătut pe turci, a bătut pe tătari, a bătut pe unguri, pe ruși și pe poloni”. La curtea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
încărcătură magică, deja cunoscută nouă din colinde: „ - Stăpâne - zâce - pune-mi frâu-n cap și-ncalică pă mine - și zâce - să-mi aflizâce - zboru meu - zâce. Ăsta a fost Galben de Soare.” (Boișoara - Vâlcea). Dublul eroului care imită zeii este voinicul moldovean care îl salvează din gura șarpelui. Calul acestuia este tot șarg și vine din cea mai însorită zonă românească: „Tare-m' vine, frate dragă,/ Să vez', d-un mic moldovean/ P-un cal galben, dobrogean/,/ Coama-i galbenă șiofran,/ Coama
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
voinicul-șarpe, structurile emfatice dezvăluie rapiditatea mișcării proprie astrului diurn. Mai mult decât atât, ca o culminare a forței luminii, voinicul venit în ajutor este sfătuit să se așeze în lumina soarelui pentru a se sustrage privirii malefice: „ - Ale-j', mic d moldovean/ P-un cal galben, dobrogean,/ Dă-te-n raza soarelui,/ Din vederea șearpelui,/ Taie capu șearpelui!” (Giurgiu). Apelativul Galben al calului, frecvent întâlnit, are echivalențe multiple în textele citate. Jocul și săriturile lui furnizează însă unul dintre cele mai impresionante
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
raze ca sfântul soare”. Devo¬rarea parțială a lui Mistricean este de fapt anularea condiției umane, descrisă adesea drept carne păcătoasă. În colinde aceasta se va scutura singură de pe oase ca efect al otrăvii ofidiene și va fi înlocuită de către moldovean, personajul adjuvant, cu veșminte de mătase, ca semn al inițierii în lumea imaterială a arhetipurilor. Plecat să vâneze „păsărele gălbioare/ Că sînt bune la mâncare”, Mistricean trece spre cealaltă dimensiune printr-o „ceață dengrozit,/ Negură până-n pământ” ce-i provoacă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a venit timpul ritual al definitivării creației. Nu întâmplător marama, simbol al lumii, este darul nupțial pentru mire, el este coautorul arhetipal al noii lumi. Unele colinde conțin intrarea în scena potopului a voinicului inițiat, similară cu apariția dramatică a Moldoveanului în balada șarpelui. Aflată în leagănul de mătase dintre coarnele Boului Negru (htonian) înotător, fecioara vede nu doar colindătorii (ca revers al abilității lor de a o privi și de a ne-o arăta), ci și iubitul consacrat deja: „Cam
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vedea,/ Din guriță mi-i grăia:/ «Stai, Andreiaș, nu mai da,/ C-am să-ți spun de-o ghicitoare,/ Ghicitoare, vorbă mare:/ C-acolo-i o fată mare/ Cu cosița pe spinare/ Și la față rumeoară/ Și e soața dumitale»” (Moldoveni - Ialomița). Decodarea ipostazei solare („păsărică gălbioară”) echivalează cu ieșirea din etapa liminară inițiatică, fiindcă traduce simbolurile sacre în registru social („soața”) și pregă¬tește reintegrarea în comunitate sub noua identitate. Mesajul fecioarei metamor¬fozate este caracterizată de porunca imperativă urmată
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vadă lumina tiparului. Mulțumim pe această cale amabilității urmașului eroului acestor memorii, prietenului Leonard Meliș care a avut amabilitatea să pună la dispoziție manuscrisul original. lector univ. dr. Radu Florian Bruja, Suceava, noiembrie 2007 STUDIU INTRODUCTIV Supranumit "un Popa Tanda moldovean", învățătorul și publicistul Gheorghe N. Rădășanu a fost un personaj important în vremea sa ca răspânditor al științei și culturii române în mediul rural. A purtat corespondență cu mari personalități ale culturii române, între care amintim doar pe Mihail Sadoveanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
venind la școli un ministru rău Vlădescu, [26] a desființat Școala normală Costachi Negri, de la Galați, și au mai venit de colo încă 30 de elevi și 70 fac drept 100. Eram mulți și foarte răi și obraznici. Eram și moldoveni și munteni hărțăgoși și mândri și dobrogeni, adică chiar bulgari. Și până în clasa a III-a am mers noi cum am mers, dar atunci am dat de greu cu Algebra. De la 1 septembrie și până mai era 2 săptămâni până în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
lui erau importante pentru mine. El reușise să-l cunoască destul de bine pe activistul de partid devenit ambasador. El îmi spusese mai multe trăsături negative ale viitorului meu șef, pe care îl caracterizase succint și fără ocolișuri, astfel: "Este un moldovean rău, ranchiunos, plin de sine și recalcitrant la orice sugestie. Evită să se ducă la acțiunile protocolare, întrucât nu știe nici românește bine". Aprobarea deplasării a apărut repede și mi s-a fixat termen de plecare în prima decadă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
persoană de permanență. La ambasada U.R.S.S., îi cunoșteam pe toți diplomații, fiecare îmi solicitase cel puțin o dată să îi facilitez unele cumpărături la magazinele diplomatice din vecinătatea misiunii lor diplomatice, de pe Șoseaua Kiselev. L-am preferat pe unul dintre moldovenii din schema ambasadei, solicitându-i în mod expres săptămânalul "Literatura și Arta". Când m-a condus până la ieșirea din misiune, diplomatul mi-a zi pe un ton conspirativ. Știu ce te interesează, în două zile dau pe la Protocol și îți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
a mântui Biserica creștină din Polonia se expusese Rusia la războiul cu turcii; pentru a mântui Biserica creștină din Țările Române se băteau oștirile sale și se vărsa sângele supușilor săi; în sfârșit, tot pentru mântuirea credinței, cereau rușii ca moldovenii și muntenii să deschidă punga lor și să întrețină oștirile moscovite”. Este important de știut că în Testamentul său, Petru I nu face nici cea mai vagă aluzie la acest „rol mesianic” al Rusiei. Testamentul este cât se poate de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Statelor Unite și vă rog să luați contact cu reprezentanții americani, Transsiberian stop. Binevoiți a comunica aceasta lui Pantazi. Ministrul de Finanțe, /ss/ N. Titulescu. 42 1917, decembrie 2/15, Chișinău. Declarația Sfatului Țării de constituire a Republicii Democratice Moldovenești autonome Moldoveni și noroade înfrățite ale Basarabiei ! Republica rusească se află în mare primejdie. Lipsa de stăpânire la centru și neocârmuiala în toată țara, care este istovită prin lupta cu dușmanul de din afară duce la peire întreaga republică. În această clipă
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
să se încheie pace fără răpiri de pământuri străine și, iară despăgubiri de război, dându-se noroadelor dreptul de a-și hotărî soarta; pacea trebuie să fie încheiată în înțelegere cu întovărășiții și cu toate noroadele Republicei Democratice Federative Rusești. Moldoveni și naționalități înfrățite ale Republicii Moldovenești, În clipa aceasta grozavă, când stăm la marginea prăpastiei, anarhiei, vărsării de sânge frățesc, sărăciei, foametei și a frigului - Sfatul Înalt al Țării vă cheamă împrejurul său, să puneți toate puterile voastre pentru lupta
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
sărăciei, foametei și a frigului - Sfatul Înalt al Țării vă cheamă împrejurul său, să puneți toate puterile voastre pentru lupta hotărâtoare împreună cu toate noroadele Republicei Moldovenești, ca să sprijinească din răsputeri și să apere adunarea întemeietoare rusească. Sfatul Țării cheamă pe moldoveni și pe toate noroadele înfrățite ale Basarabiei să se apuce harnic de lucru obștesc, clădind viața nouă pe temelia slobozeniei, dreptății și a frăției ! Numai astfel vom scăpa noi țara noastră și vom feri-o de peire pe maica noastră
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
la Moscova. Românii de la Moscova au adresat o cerere Sovietelor pentru ca eu să rămân însărcinat cu interesele românești, ca reprezentant al coloniei. Guérin 56 1918, ianuarie 24/februarie 7, Chișinău. Declarația Sfatului Țării prin care se proclamă independența Republicii Moldovenești Moldoveni și noroade înfrățite ale Republicei Moldovenești ! Marea revoluție rusească ne-a scos din întunericul de robie, în care am trăit atâta amar de vreme, la calea slobozeniei, dreptății și frăției ! Prin jertfa și osteneala voastră a tuturora, țara noastră, înfăptuindu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
stăpânirea Republicei Moldovenești au în vedere să lucreze în cel mai scurt timp un șir întreg de zacoane și măsuri, care să îndestuleze nevoile de azi ale țării, în scopul de a o scoate din bezna întunericului, sărăciei și foamei. Moldoveni și noroade înfrățite ale Republicei Moldovenești ! Suntem la cotitura cea mai însemnată a istoriei noastre ! De la conștiința și înțelepciunea voastră atârnă viitorul țării. Prin venirea oștilor frățești române pe pământul republicei noastre s-a întocmit o stare prielnică pentru munca
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
stăpânească, nu se potrivesc cu adevărul și se împrăștie de dușmanii Republicei noastre. Că oștile românești nu ne primejduiesc neatârnarea, slobozenia și drepturile câștigate prin revoluție, - chezășie ne sunt Franța, Anglia și America cu mărturiile lor, precum și declarațiile împuterniciților României. Moldoveni și noroade înfrățite ale Republicei Moldovenești ! Fiind încredințați că zidirea vieții noastre nu va fi atinsă de nimeni și că nimic nu primejduiește neatârnarea și slobozeniile, dobândite prin revoluție, noi vă chemăm pe toți spre unire, spre muncă pașnică și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pe Nistru, și la Nemirova, pe Bug, și unde judecata se făcea în limba română, în numele Domnului Moldovei. Dominația moldovenească n-a durat mult, dar, către mijlocul secolului al XVIII-lea, în orașe precum Moghilev existau încă, printre funcționarii municipali, moldoveni, iar Domnul Moldovei percepea biruri, ca și la Rascov ori în alte orașe din Podolia. Ultimul exod a avut loc între 1788 și 1795 când, la insistențele Ecaterinei a II-a, care le-a dăruit mari întinderi de pământ, numeroși
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
motiv și afirmă de mai multe ori că românii nu alcătuiesc majoritatea populației Basarabiei, majoritate ce ar aparține popoarelor nemoldovenești, printre care foarte mulți ucraineni. Autoritățile Regale cunosc publicațiile panslaviste, sursă a afirmațiilor mai sus enunțate, după care românii sau moldovenii ar reprezenta doar 49% sau 46% din totalul populației basarabene; de asemenea au luat din timp măsurile necesare pentru a verifica datele conținute în aceste publicații, mai mult sau mai puțin oficiale, verificare ce a condus la concluzia că numărul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]