3,169 matches
-
lucrările Convenției Constituționale americane din 1787. Majoritatea delegaților preferau constituția britanică (nescrisă) pentru că se sprijinea pe acea "separație a puterilor" între: componenta judecătorească, independentă deopotrivă de puterea legislativă și executivă; un corp legislativ (parlamentul) independent de executiv; și un executiv (monarhul) independent de legislativ. Deși delegații au căutat să dovedească superioritatea valorică a constituției britanice, era exclusă ideea unei monarhii; astfel că s-au blocat în fața problemei executivului. Neavînd drept exemplu nici un model istoric relevant, au dezbătut această problemă timp de
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
reușit să înțeleagă era faptul că însuși sistemul constituțional britanic era supus unor schimbări rapide. Pe scurt, se transforma într-un regim parlamentar în care autoritatea executivă era propriu-zis deținută de primul ministru și de cabinetul său, iar nu de către monarh. Și, cu toate că era ales în mod simbolic de către monarh, primul ministru era de fapt desemnat de majoritatea parlamentarilor (iar mai apoi, de cea din Camera Comunelor) și urma să rămînă în funcție cu sprijinul majorității parlamentare. Primul ministru alegea la
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
britanic era supus unor schimbări rapide. Pe scurt, se transforma într-un regim parlamentar în care autoritatea executivă era propriu-zis deținută de primul ministru și de cabinetul său, iar nu de către monarh. Și, cu toate că era ales în mod simbolic de către monarh, primul ministru era de fapt desemnat de majoritatea parlamentarilor (iar mai apoi, de cea din Camera Comunelor) și urma să rămînă în funcție cu sprijinul majorității parlamentare. Primul ministru alegea la rîndul său ceilalți membri ai guvernului. Acest sistem era
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
astfel să-i fie asigurată supraviețuirea. Totuși, într-o țară oarecare anumite prevederi constituționale ar putea fi mai compatibile decît altele cu preceptele tradiționale universale de legitimitate. De pildă, oricît de paradoxal li s-ar părea multor republicani, menținerea unui monarh în calitate de șef al statului, în paralel cu adaptarea monarhiei la exigențele poliarhiei, a condus la un grad sporit de legitimitate a constituțiilor democratice din statele scandinave, Olanda, Belgia, Japonia, Spania și Marea Britanie. Prin contrast, în majoritatea țărilor democratice o încercare
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
în paralel cu adaptarea monarhiei la exigențele poliarhiei, a condus la un grad sporit de legitimitate a constituțiilor democratice din statele scandinave, Olanda, Belgia, Japonia, Spania și Marea Britanie. Prin contrast, în majoritatea țărilor democratice o încercare de a instaura un monarh ca șef al statului s-ar situa în dezacord cu convingerile republicane larg răspîndite. De aceea în cadrul convenției din 1787 propunerea lui Alexander Hamilton de numire pe viață a șefului executivului o "monarhie electivă" a fost respinsă fără a fi
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
arta dramatică (Du Théatre ou Nouvel Essai sur l'art dramatique, 1773), Louis-Sébastien Mercier (1740-1814) declară că nu ar putea fi de acord cu o tragedie care ar pune în scenă personaje regești decât dacă s-ar termina prin căderea monarhului. Racine nu este, pentru el, decât un "om de prost gust, (decât) un pictor manierist." În al său Tablou al Parisului (Tableau de Paris, scris între 1781 și 1788), la capitolul LXXXIII, consacrat "Tragediilor moderne", sătul de subiectele mitologice, mereu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
derularea evenimentelor au trebuit să aibă În vedere două chestiuni importante: a) menținerea Unirii Principatelor realizată În virtutea autonomiei țării și având o durată perpetuă și un caracter irevocabil, nelegată de persoana fostului domnitor și b) aducerea pe tronul țării ca monarh constituțional a unui principe străin care să Întemeieze monarhia ereditară. Demersurile făcute și, mai ales, plebiscitul organizat Între 2/14-8/20 aprilie 1866, prin care, cu o majoritate covârșitoare, cetățenii Principatelor Unite s-au pronunțat pentru aducerea lui Carol de
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
nemărginirii Zeii, luați fiecare În parte, nu sunt dotați nici cu nemărginire. Aceștia, după cum s-a menționat deja (subcapitolul 3.4a), Își Împart puterea divină, care este considerată nemărginită, dar care nu aparține unei singure divinități. Zeii sunt asemenea multor monarhi pământeni, care se condiționează reciproc și se tem unii de alții. Este adevărat că, potrivit tradiției mesopotamiene antice, Anuxe "Anu"(m) este divinitatea supremă din care s-au născut ceilalți zei; Însă Anu(m) nu este un monarh absolut, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
asemenea multor monarhi pământeni, care se condiționează reciproc și se tem unii de alții. Este adevărat că, potrivit tradiției mesopotamiene antice, Anuxe "Anu"(m) este divinitatea supremă din care s-au născut ceilalți zei; Însă Anu(m) nu este un monarh absolut, ci puterea pare să-i aparțină concret lui Enlilxe "Enlil" care deține „Tablele Destinelor” (cf. subcapitolul 4.5b); el este cel care conduce efectiv lumea divină, umană și Întreaga creație. Cu toate acestea, nici Enlil nu reușește să facă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de exemplu, cazul unui Ahilexe "Ahile" sau Agamemnonxe "Agamemnon"), ci și pentru case regale din perioada istorică: Biantizii și Melapizii din Argos se lăudau că se trag din iubirea lui Zeusxe "Zeus" cu Ioxe "Io". Credința În originea divină a monarhilor (este vorba evident despre divinități păgâne) nu este atestată explicit În Irlanda, unde toate mărturiile scrise sunt posterioare creștinării. Însă o direcție corectă pentru cercetare este dată de faptul că multe familii princiare irlandeze se lăudau că descind dintr-un
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și detestata "anarhie" a Legiunii, pe de alta. În zilele Anschluss-ului și ale isteriei pe care am descris-o mai sus, Iorga comenta că în perioada aceasta de agitație din Europa "poți să i te alături unui aventurier sau unui monarh; eu am ales să mă alătur acestuia din urmă"10. Iorga sprijinea puterile occidentale (primul loc în preferințele sale fiind ocupat de Franța) și își păstra neclintită dragostea față de Statele Unite. Voia însă să adapteze exemplul lor la condițiile României și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
popor". Cel de al cincilea volum este Cavalerii, care acoperă mijlocul și sfîrșitul Evului Mediu, fondarea Principatelor Române, perioada transilvăneanului Iancu de Hunedoara etc. Volumul șase, Vitejii, are drept obiect secolele al XVI-lea și al XVII-lea. Volumul șapte, Monarhii și volumul opt, Reformatorii, prezintă punctul de vedere mult prea favorabil al lui Iorga asupra epocii fanariote. Pentru el, cea mai importantă contribuție a fanarioților consta în faptul că nu întrerupseseră evoluția organică și că nu provocaseră o ruptură iremediabilă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
naziștii. Luată sub presiunea populară, această decizie ignora dorința a peste jumătate din populație și a creat diviziuni ce reflectau granițele comunitare și lingvistice: valonii au votat pentru detronarea lui Leopold, În timp ce 72% dintre flamanzi erau În favoarea lui. În lipsa unui monarh pe care să-și verse focul umilinței Îndurate În război, francezii s-au mulțumit să voteze În 1946 pentru Înlocuirea celei de-a Treia Republici cu a patra. Asemenea Legii Fundamentale a Germaniei din 1949, Constituția celei de-a Patra
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a mașinii de produs sticle, oamenii au fost mereu preocupați de forma ambalajului "cadoului lui Dionisos". Pe scurt, putem vedea istoria prin intermediul unei sticle de vin. I. O băutură istorică De la împărații romani la împărații carolingieni, de la capețieni la burboni, monarhii au protejat întotdeauna vinul cultivând diferite podgorii. Sub conducerea împăratului Probus, la începutul erei creștine, romanii au plantat primele vii alsaciene, acolo unde se găsește astăzi Dambach-la-Ville. În anul 831, Ludovic cel Pios confirmă privilegiul acordat de tatăl său, Carol
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
le posed eu în legătură cu Groapa Comună și unicele izvoare. Legionarii, în patria lor, nu au dreptul nici la mormânt. Nimic mai cutremurător, tulburător și dureros ca pășind pe drumul Sfintei Evanghelii a lui Hristos, într-o țară creștină, cu un monarh botezat în legea creștină, Carol al II-lea, și cu un patriarh al bisericii ortodoxe și prim minstru, Miron Cristea, decât reconstituirea celei mai mari crime istorice a timpului nostru, uciderea prin ștrangulare a lui Corneliu Zelea Codreanu, Șeful Legiunii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
După cum remarca și O. Ghibu (1975, p. 99), "Statului îi trebuiau cetățeni luminați din punctul lui de vedere". Luminare întru supunere și loialitate, aceasta pare să fi fost deviza în funcție de care au fost organizate reformele educaționale habsburgice. Ca întrupare a monarhului absolutist luminat, Iosif al II-lea a urmărit prin politicile sale educaționale să dezvolte învățământul primar public ca bază a loialității dinastice. Călăuzit de principii iluministe combinate cu precepte utilitariste, Iosif al II-lea a continuat reformele inițiate de Maria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
stat. c) Sisteme de guvernământ Sistemul de guvernământ reprezintă modul în care este organizată puterea executivă: parlamentar (Anglia, Germania, Italia, Grecia, Portugalia); prezidențial (S.U.A., Rusia); semiprezidențial (Franța, România); Sistemul parlamentar are următoarele caracteristici: puterea executivă este reprezentată de șeful statului (monarh, președinte) și guvern; atribuțiile șefului statului sunt simbolice; șeful statului numește Prim-Ministrul care, de obicei, este șeful facțiunii majoritare din Parlament; Guvernul răspunde în fața Parlamentului; Marea Britanie reprezintă sistemul parlamentar clasic. Cu excepția Elveției și Rusiei, cele mai multe state europene, republici și
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
șeful statului numește Prim-Ministrul care, de obicei, este șeful facțiunii majoritare din Parlament; Guvernul răspunde în fața Parlamentului; Marea Britanie reprezintă sistemul parlamentar clasic. Cu excepția Elveției și Rusiei, cele mai multe state europene, republici și monarhii, au un regim parlamentar. Modelul parlamentar englez Monarhul este șeful statului, simbolul continuității; Cabinetul, condus de Primul ministru, este format din miniștri responsabili în fața Parlamentului; Parlamentul este bicameral: Camera Comunelor și Camera Lorzilor; Deputații din Camera Comunelor sunt aleși prin vot universal de către alegători cu drept de vot
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
-un solidus, din 1658, de la Radu Mihnea (1658-1659); -monede emise de Dabija Vodă (1661-1665), din care două exemplare aflate în colecția autorului și alte câteva la Muzeul tecucean; -sute de monede, imitații și originale, emisiuni suedeze, poloneze, germane, cu numele monarhilor emitenți precum: Cristina, Gustav al II-lea Adolf, Carol al Xl-lea, George Wilhelm, Friedrich Wilhelm, deci care se înșiruie din 1611 până în 1697 (exceptând moneda din 1507, singura din argint și cu o dată diferită de celelalte. Este posibil să fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]