5,593 matches
-
caz, nu poate fi asimilată unei afaceri care, rentabilizată, să poată aduce unui individ, unei comunități sau chiar statului profituri majore. Prostituția lezează demnitatea umană, valoare promovată de legea supremă a unui stat. Astfel, prostituția este în vădită contradicție cu moralitatea vieții de familie și cu sarcinile ce revin familiei în creșterea și educarea copiilor. În abordarea acestui fenomen social trebuie avute în vedere costurile emoționale și psihologice ale celor care practică prostitutia, posibilele beneficii de natură financiară aduse de liberalizarea
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
control al activităților cu caracter pornografic și stabilește modalitățile de acces la materialele pornografice disponibile prin intermediul sistemelor informatice. Scopul este de a pune în ordine informația care se prezintă în acest domeniu în vederea protejării minorilor, a demnității persoanei, pudorii și moralității publice, a educației și creșterii minorilor și a tineretului în general. Concret, se dorește limitarea răspândirii materialelor cu caracter sexual și erotic. Cazul asistentului universitar de la Suceava și declarațiile lui de o sinceritate dezarmantă vin parcă să confirme, din păcate
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
control al activităților cu caracter pornografic și stabilește modalitățile de acces la materialele pornografice disponibile prin intermediul sistemelor informatice. Scopul este de a pune în ordine informația care se prezintă în acest domeniu în vederea protejării minorilor, a demnității persoanei, pudorii și moralității publice, a educației și creșterii minorilor și a tineretului în general. Concret, se dorește limitarea răspăndirii materialelor cu caracter sexual și erotic. Cazul asistentului universitar de la Suceava și declarațiile lui de o sinceritate dezarmantă vin parcă să confirme, din păcate
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
urmă mediază, așadar, o revenire sporită, o regăsire transfigurată în care doar se câștigă și în care este îngăduită renunțarea doar cu prețul unei desprinderi necesare de vechi. Conștiința de sine strânge laolaltă un întreg mănunchi axiologic, raportând omul la moralitate, la instrumentul cognitiv teoretic, la câmpul orizontului pragmatic și, nu în ultimul rând, la orice implicare judicativă în teritoriul esteticului. Astfel, conturarea unei doctrine etice sau lungul efort de cernere și elaborare ale unui pachet de reguli de conduită (cum
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
probleme neutre sau străine, conferindu-i patina umanității sale și investind-o astfel cu culoare etică, adică reconfigurând-o după o schemă valorică personalistă. Ea practică preluarea voluntară a unei situații și devine astfel expresia curajului singularității asumate, extinzând zona moralității pe măsură ce extinde influența subiectivității asupra obiectivității. Totuși, din această obiectivitate ajunge să facă parte și norma morală, în măsura în care devine purtătoare a unui mesaj transcendent, adică în măsura în care reprezintă suprastructura valorică universală și colectivă. Ea coboară în concretul situațional bifurcându-și influența
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
opera rațiunii, adică o intervenție strict omenească). Apoi, natura intimă a eticului face din capul locului tranșabilă o altă distincție: cea între cerințe imperative și cerințe opționale. Ea pare operabilă la nivelul economiei curente a adaptativului, dar inutilizabilă în dimensiunea moralității, întrucât tot ce este normă etică (inclusiv cea circumstanțială) se arată a fi de ordinul comandamentului necesar. Și ea solicită conștiința de sine pe linia unei identificări a disponibilității active de adecvare și aplicare și pretinde subiectului actant o adevărată
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
ale persoanei pentru a urmări omogenizarea structurilor morale între participanții comunitari, ci doar pentru a pregăti desfășurarea oarecum tipică a unei integrări a fizionomiei individuale, a elaborării unei strategii de răspuns la nevoi punctuale și la solicitări singularizate. Generalul specific moralității introduce un standard al regularității permisive, nu un canon de înregimentare menit mai curând să umbrească deschiderea conștiinței decât să cheme la reflectare co-responsabilă. Grupul uman este un ansamblu de individualități, iar general-umanul este aspirat de norma morală și transformat
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
profesionalismului, fac obiectul corpului educativ fundamental și sunt integrate celor mai înalt investite valori sociale. Individual, drumul de interiorizare a normelor și preceptelor operaționale până la întruparea condiției de virtute noetică presupune sistematice eforturi reflexive (similar angajate cu cele din câmpul moralității), iar colectiv, această conștiință de sine, tradusă în acceptarea și creșterea propriei valori, se universalizează pe fundalul construcției ierarhiilor sociale întemeiate în recunoașterea statutului fiecărui teoretician de performanță. Există, deci, o conștiință a valorii mutual-împărtășite întemeiată pe conștiința de sine
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
reflexivitatea, deci tensiunea cognitivă a replierii în perimetrul noetic. În general, principiile de acțiune sunt extrase din corpusul normativ etic, ceea ce presupune, în imaginea globală a unui destin individual, elaborarea unui proiect. A viza fapta din înălțimea suverană a legilor moralității înseamnă a da sens metafizic orizontului pragmatic fără a risca suspendarea lui într-un spațiu al valorii constrângătoare, fără a prelua morga solemnă a imperativelor categorice care definesc raționalitatea axiologică. Așa devine posibilă, cu înaltă investitură și cu veșmânt spiritualizat
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și pot reprezenta principiul de emergență pentru noi desfășurări evenimențiale. În interioritate se revine cu un scop pragmatic legat de optime strategii de inserție și legat de necesități colective cu semnificație etică. Conștiința de sine înseamnă disciplină exersată (pe latura moralității) și funcționează ca bază pentru evoluția socială a individului. Oriunde în câmpul comunitar se regăsesc urme ale codurilor etice care legiferează ființarea în interacțiune interpersonală și care construiesc scenariul întâlnirii între conștiințe. Iar din dialogul cu norma se desprinde formula
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
pericolul propriilor neajunsuri, doza de nenoroc pe care fiecare o poate construi pornind chiar de la sine. Ea primește viața în posesie și, o dată cu aceasta, o sarcină înaltă de care trebuie să se achite în conformitate cu un sistem normativ multiplu determinat de către moralitate și celelalte vizuni comunitare regulative. Conștiința de sine devine, astfel, un punct nodal în ritualul activităților esențiale ale omului responsabil și angajat. Ea conduce igiena spirituală personală și este principiu pozitiv al unei organizări psihologice cu efecte mult extinse în afara
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și concluzie formalizată a unei cursivități cu aspect de unicitate. Totul depinde de natura situației și de înclinația personalității care se angajează în act pentru statuare în travaliu formator sau pentru suplinire inteligentă a efortului. În sfârșit, recursul necesar la moralitate al contemporaneității cheamă reflexivitatea și determinările ei în forme noi care să relege individul chiar pe latura sa subiectivă de transcendență (Theodor Adorno afirma că "nici o lumină nu cade asupra oamenilor sau asupra lucrurilor în care transcendența să nu apară
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
politico-morală pentru România. A știut să treacă peste provocările abjecte ale lui C.V. Tudor, pentru că a înțeles substanța simbolică a discursului său: pe de o parte, acesta certifica despărțirea, la nivelul autorităților statului, de trecutul comunist (într-o pledoarie pentru moralitate și memorie în primul rând) și, în același timp, fiind rostit în mod oficial, în fața Camerelor reunite ale Parlamentului, acest discurs a devenit în sine un act legislativ care a punctat câteva chestiuni esențiale: înființarea la București a unui Muzeu
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
acționat în numele extremei drepte sunt condamnați public, internațional și definitiv, cei care au acționat în numele extremei stângi sunt scuzați, pentru că ideologia în numele căreia au exterminat ar fi... pozitivă și idealistă. Ciudată diferență și blamabilă atitudine morală! Dacă mai putem vorbi de moralitate și nu cumva suntem îndrituiți să folosim, în acest caz, termenul amoralitate. Devirusarea României? Farmacistele bătrâne care joacă astăzi rolul vrăcițelor de odinioară au uneori dexterități de politicieni sau măcar de diagnosticieni ai vremurilor. Una dintre ele, vrednică locuitoare în
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
care încearcă să risipească această panică morală și să restabilească o serie de concepte (și fapte) într-o lumină morală neutră. Desigur, cartea sa nu este una tehnică, ci un exercițiu filosofic de argumentare în favoarea liberalizării și scoaterii de sub „umbrela moralității“ a unor probleme contemporane. Poziția sa minimal-liberală nu este deloc una comună astăzi, când deciziile se iau mai degrabă în raport cu opinia publică (a majorității), nu în urma unei analize critice a implicațiilor morale și a consecințelor. Volumul discută o nouă posibilitate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
copil „prelucrat“ genetic sau de a apela la o mamă-purtătoare în cazurile dificile nu ține de o decizie politică și, după cum reușește să demonstreze autoarea, nici măcar nu poate implica valori cu pretenții de universalitate (cum ar fi „demnitatea umană“). Politica moralității Cele două texte de fundal ale cărții, care constituie obiectul criticii la nivelul politic, sunt Convenția de bioetică a Consiliului Europei (din 1997) și Protocolul său adițional privind clonarea (din 1998) la care România e parte (dar care nu au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
statului în aceste decizii nu poate fi decât nefastă. Dacă eugenia era interdicția de a te reproduce, ingineria genetică e motivată tocmai de acest drept la reproducere. O altă distincție pe care o face autoarea e cea între legalitate și moralitate. Nu orice lucru greșit moral (dacă trăim într-o societate plurală) implică interzicerea sa legală. Probabil cea mai mare opoziție la ingineria genetică vine tocmai dinspre cei cu dizabilități, în virtutea unui drept la diferență pe care și-l proclamă. Cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
ameliorare a suferinței pot discrimina generațiile viitoare. După ce a stabilit cu claritate obiectul de studiu, domeniul (bioetica) și metodologia, autoarea trece la o critică frontală a documentelor europene, în partea a doua a cărții. În primul rând, o politică a moralității (politicile care se referă la principiile fundamentale, cum ar fi valoarea vieții: politicile privind eutanasia, avortul, pedeapsa capitală etc.) nu e întotdeauna una fericită: de cele mai multe ori deciziile se iau în raport cu majoritatea. Ceea ce blochează accesul spre tehnologii altor persoane care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
coerentă și lucidă, Daniela Cutaș a impus, în România, un alt nivel al dezbaterii în problema ingineriei și tehnologiilor genetice. Sper că într-o zi acest document va deveni fundamentul unei politici publice liberale. Daniela Cutaș, GenEtica Reproducerii. Politici ale moralității și moralitatea politicilor, Editura Ideea Europeană, 2007, 26,16 lei Daniela Cutaș este doctor în științe politice din 2006 și absolventă a masterului de Etica și dreptul îngrijirii medicale de la Universitatea din Manchester. A colaborat cu bioeticieni de renume (John
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
lucidă, Daniela Cutaș a impus, în România, un alt nivel al dezbaterii în problema ingineriei și tehnologiilor genetice. Sper că într-o zi acest document va deveni fundamentul unei politici publice liberale. Daniela Cutaș, GenEtica Reproducerii. Politici ale moralității și moralitatea politicilor, Editura Ideea Europeană, 2007, 26,16 lei Daniela Cutaș este doctor în științe politice din 2006 și absolventă a masterului de Etica și dreptul îngrijirii medicale de la Universitatea din Manchester. A colaborat cu bioeticieni de renume (John Harris), a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
are o conotație pozitivă pe care, din păcate, n-o găsim în realitate. Nu-i adevărat că suntem un grup, un val, deși mi-ar plăcea să fim. Nu gândim la fel, nu avem aceeași părere despre cinema și despre moralitate și, mai ales, nu putem să ne unim și să luptăm împotriva imposturii și mediocrității din cinematografie. De fapt, asta mă enervează cel mai tare, că nu suntem în stare să profităm de un moment pe care tot noi l-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
are o conotație pozitivă pe care, din păcate, n-o găsim în realitate. Nu-i adevărat că suntem un grup, un val, deși mi-ar plăcea să fim. Nu gândim la fel, nu avem aceeași părere despre cinema și despre moralitate și, mai ales, nu putem să ne unim și să luptăm împotriva imposturii și mediocrității din cinematografie. De fapt, asta mă enervează cel mai tare, că nu suntem în stare să profităm de un moment pe care tot noi l-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
electorat. 9. Care a fost impactul lărgirii către est a UE asupra Europei? Voi sublinia două lucruri, deși sunt sigur că vom vedea și alte efecte pe măsură ce timpul trece. Mai întâi, sunt mereu uimit de modalitățile în care atenția către moralitate este adusă în discursul european de către reprezentanții noilor state membre. Să ne reamintim că suportul liderilor acestor țări pentru războiul din Irak s-a bazat, cel puțin în parte, pe ideea că războiul va ajuta la îndepărtarea unui dictator și
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
investit capital francez. Este adevărat că acesta nu era un fapt nemaiîntîlnit în Europa. Butada lordului Burnham "Cea mai mare parte a ziarelor seamănă cu acele dame elegante din West End care se preocupă mai mult de silueta decît de moralitatea lor" este caracteristică acestui subiect. Numărul ziarelor publicate nu trebuie totuși să ne determine să omitem că multe din acesta nu aveau practic nici o audiență. Publicațiile-fantomă, menținute de cîțiva afaceriști (n scopul unor șantaje avantajoase, ziarele politice subvenționate de un
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
viziunea paulesciană ca fiind mistică, fără a-i pătrunde înțelesul, este un gest hazardat și contraproductiv. Iată de ce se impune valorizarea gândirii filosofice paulesciene prin aprofundarea modului său de abordare, pentru că, printre altele, pare a fi singura cale către instituirea moralității în viața individuală și socială a omului, în sfârșit către pacificarea omenirii la care visa Paulescu. Marele învățat român Nicolae C Paulescu avea să vadă lumina zilei la 30 octombrie 186 în casa părinților săi din mahalaua bucureșteană Răzvan, din
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]