10,770 matches
-
pacienții stabili cu boală coronariană, cu sau fără istoric de infarct miocardic, precum și la subiecții cu risc pentru boală coronariană. Pentru o perioadă de urmărire de 44 de luni nu s -au obținut diferențe semnificative din punctul de vedere al mortalității și evenimentelor cardiovasculare (16) . Cu toate acestea, există dovezi în favoarea folosirii precoce a betablocantelor în infarctul miocardic acut, cu rezultate de scădere a riscului pentru șoc cardiogen, aritmii ventriculare și insuficiență cardiacă acută. Totuși, folosirea precoce a betablocantelor în aceste
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
acestea, există dovezi în favoarea folosirii precoce a betablocantelor în infarctul miocardic acut, cu rezultate de scădere a riscului pentru șoc cardiogen, aritmii ventriculare și insuficiență cardiacă acută. Totuși, folosirea precoce a betablocantelor în aceste cazuri a determinat o creștere a mortalității în spital (odds ratio 1,41; 95% interval de confidență: 1,03-1,92) față de reducerea semnificativă a mortalității în cazul administrării întârziate ( odds ratio 0,44; 95% interval de confidență 0,26-0,74) (17). Folosirea precoce a betablocantelor în infarctul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
pentru șoc cardiogen, aritmii ventriculare și insuficiență cardiacă acută. Totuși, folosirea precoce a betablocantelor în aceste cazuri a determinat o creștere a mortalității în spital (odds ratio 1,41; 95% interval de confidență: 1,03-1,92) față de reducerea semnificativă a mortalității în cazul administrării întârziate ( odds ratio 0,44; 95% interval de confidență 0,26-0,74) (17). Folosirea precoce a betablocantelor în infarctul miocardic acut rămâne limitată în cazul pacienților vârstnici sau care asociază disfuncție ventriculară moderată sau severă (18). Beneficiile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
arterială, blocantele canalelor de calciu de a doua și a treia generație pot determina beneficii prognostice similare cu ale beta-blocantelor (19). 16.3.4. Antiagregantele plachetare Un studiu publicat în 2010 demonstrează efectele aspirinei, de scădere a riscului global de mortalitate al pacienților cu boală coronariană (odds ratio = 0,80; 95% interval de confidență: 0,75 0,86), precum și o scădere a riscului de evenimente cardiovasculare la acești pacienți (odds ratio = 0,71; 95% interval de confidență 0,67 0,76
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
3.6. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei Trialul HOPE a investigat rolul inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei, respectiv ramiprilului, la pacien ii cu risc pentru evenimente cardiovasculare, dar fără insuficiență ventriculară stângă. Rezultatele au arătat reduceri semnificative ale mortalității cardio -vasculare (6,1% versus 8,1% la placebo), infarctului miocardic (9,9% versus 12,3% la placebo), procedurilor de revascularizare (16,3% versus 18,8% la placebo). Aceste rezultate susțin prescrierea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei pentru prevenția
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
nitroglicerină folosite săptămânal (95% interval de confidență - 1,47 - 2,20, - 0,73; p < 0,0001) și îmbunătățește timpul de efort până la apariția subdenivelării segmentului ST de 1 mm (p = 0,0002). Totuși, există puține date referitoare la efectele asupra mortalității, evenimentelor cardiovasculare și calității vieții. 16.3.9. Ivabradina Ivabradina acționează prin blocarea canalelor If la nivelul nodulului sinoatrial, determinând scăderea frecvenței cardiace. Eficiența ivabradinei în angina pectorală stabilă a fost dovedită de studiile care demonstrează creșterea perioadei până la apariția
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
la testul de efort la cicloergometru (28). Trialul INITIATIVE a analizat comparativ efectele antianginoase și antiischemice ale ivabradinei și atenololului, demonstrând non inferioritatea ivabradinei pentru toate criteriile studiate (29). Trialul BEAUTIFUL a arătat că ivabradina nu ameliorează la toți pacienții mortalitatea cardiovasculară sau rata internărilor pentru decompensări ale insuficienței cardiace, dar poate fi folosită pentru reducerea bolii coronariene la un subgrup de pacienți care au o frecvență cardiacă peste 70 bătăi/minut (30). Dovezile existente la momentul actual susțin folosirea ivabradinei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
tortuoase, prezintă calcificări, crește frecvența afectării multivasculare coronariane, respectiv incidența bolii arteriale periferice. Cu toate acestea, tehnicile de bypass aortocoronarian și intervențiile coronariene percutanate sunt folosite cu succes la pacienții vârstnici, cu efecte favorabile asupra calității vieții, statusului funcțional și mortalității. Aproximativ două treimi dintre intervențiile coronariene percutanate sunt efectuate la pacienți cu vârsta peste 60 de ani, 11% dintre acestea fiind realizate chiar la vârste peste 80 de ani (33). Rata de succes în intervențiile coronariene percutanate depășește 90% la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
de ani, 11% dintre acestea fiind realizate chiar la vârste peste 80 de ani (33). Rata de succes în intervențiile coronariene percutanate depășește 90% la pacienții vârstnici. Într-o analiză a datelor din National Cardiovascular Disease Registry se arată că mortalitatea în spital la pacienții peste 80 de ani la care s-a efectuat intervenție coronariană percutanată a scăzut de la 3,5% la 3% din anul 2001 până în 2006 (33). Trialul randomizat TIME (Trial of invasive versus medical therapy in elderly
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
publicată în 2012. Aceasta a inclus 12 trialuri clinice totalizând un număr de 7.182 de pacienți. Analiza primară a datelor nu a demonstrat beneficii semnificative ale angioplastiei coronariene percutanate, în raport cu tratamentul farmacologic, din punctul de vedere al riscului de mortalitate globală, mortalității de cauză cardiacă, incidenței infarctului miocardic non-fatal sau necesită ii repetării procedurii de revascularizare. Analiza de sensibilitate, prin restricția la studiile în care s-au folosit stenturi la cel puțin 50% dintre cazuri, a arătat însă diminuarea mortalității
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
2012. Aceasta a inclus 12 trialuri clinice totalizând un număr de 7.182 de pacienți. Analiza primară a datelor nu a demonstrat beneficii semnificative ale angioplastiei coronariene percutanate, în raport cu tratamentul farmacologic, din punctul de vedere al riscului de mortalitate globală, mortalității de cauză cardiacă, incidenței infarctului miocardic non-fatal sau necesită ii repetării procedurii de revascularizare. Analiza de sensibilitate, prin restricția la studiile în care s-au folosit stenturi la cel puțin 50% dintre cazuri, a arătat însă diminuarea mortalității de orice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
mortalitate globală, mortalității de cauză cardiacă, incidenței infarctului miocardic non-fatal sau necesită ii repetării procedurii de revascularizare. Analiza de sensibilitate, prin restricția la studiile în care s-au folosit stenturi la cel puțin 50% dintre cazuri, a arătat însă diminuarea mortalității de orice cauză în favoarea angioplastiei. Efectul superior al angioplastiei a fost evident și în cazul diminuării episoadelor anginoase (raportul de risc 1,20), evident indiferent de perioada de urmărire (35). Un studiu german publicat în 2014 a investigat particularită ile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
punct de vedere. Incidența globală a evenimentelor adverse cardiace și cerebrovasculare a fost redusă, dar semnificativ mai importantă pentru vârsta peste 75 de ani, față de cei cu vârsta sub 75 de ani (0,9% față de 0,6%, p < 0,001), mortalitatea în raport cu vârsta având o tendință similară. În plus, studiul nu a identificat diferențe majore între grupele de vârstă privind incidența evenimentelor intraprocedurale. Având în vedere rezultatele obținute, concluzia studiului este în favoarea aplicării terapiei intervenționale la vârstnici și a evitării folosirii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
pentru bypass aortocoronarian între 1990 și 2005 aduce date interesante privind riscurile asociate acestei tehnici la pacientul vârstnic. Profilul riscului preoperator s-a modificat în decursul anilor, prin creșterea procentului pacienților cu diabet, dislipidemie, hipertensiune și afectarea trunchiului coronarei stângi. Mortalitatea în spital a scăzut de la 7,1% (1990-1999) la 3,2% (2000-2005). Prevalența sindromului de debit cardiac scăzut, a inserției de balon de contrapulsație intraaortică și a accidentului vascular cerebral (AVC) a avut de asemenea o evoluție descrescătoare în timp
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
spital a scăzut de la 7,1% (1990-1999) la 3,2% (2000-2005). Prevalența sindromului de debit cardiac scăzut, a inserției de balon de contrapulsație intraaortică și a accidentului vascular cerebral (AVC) a avut de asemenea o evoluție descrescătoare în timp. Pentru mortalitatea în spital au fost identificați mai mulți predictori independenți: infarctul miocardic preoperator, afectarea trunchiului coronarian stâng, anul intervenției (1990-1994 versus 1995-1999). De-a lungul perioadei studiate au scăzut de asemenea perioada medie de internare în terapie intensivă, durata internării postoperatorii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
comparat eficiența și riscurile acestor metode aplicate la vârstnici. O meta-analiză a 66 de studii incluzând octogenari care au beneficiat de terapie de revascularizare coronariană, arată rezultate similare pentru intervenția coronariană percutanată, respectiv bypass aortocoronarian, din punctul de vedere al mortalității la 30 de zile (7,3% versus 5,4%) și la un an (86% versus 87%) (39). O altă meta-analiză a zece trialuri clinice, incluzând 7.812 pacienți, cu o perioadă medie de urmărire de 5,9 ani, arată rate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
30 de zile (7,3% versus 5,4%) și la un an (86% versus 87%) (39). O altă meta-analiză a zece trialuri clinice, incluzând 7.812 pacienți, cu o perioadă medie de urmărire de 5,9 ani, arată rate ale mortalității similare pentru bypass aortocoronarian (15%), respectiv pentru intervenție coronariană percutanată (16%). Vârsta a fost un factor determinant al mortalității la pacienții din grupa 55-64 ani și peste această vârstă (40). În concluzie, decizia recomandării tehnicilor de revascularizare coronariană la pacientul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
a zece trialuri clinice, incluzând 7.812 pacienți, cu o perioadă medie de urmărire de 5,9 ani, arată rate ale mortalității similare pentru bypass aortocoronarian (15%), respectiv pentru intervenție coronariană percutanată (16%). Vârsta a fost un factor determinant al mortalității la pacienții din grupa 55-64 ani și peste această vârstă (40). În concluzie, decizia recomandării tehnicilor de revascularizare coronariană la pacientul vârstnic trebuie să fie una individualizată, avându-se în vedere posibilitatea ca aceasta să aducă o cre tere a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
comorbidităților (diabet zaharat - DZ, boala cronică de rinichi, boli pulmonare cronice, accident vascular cerebral - AVC, anemie etc.) fac ca vârstnicii să evolueze frecvent după IMA cu disfuncție sistolică severă, fenomene de insuficiență cardiacă, ceea ce conduce la o spitalizare prelungită și mortalitate crescută intraspitalicească. După externare, recuperarea și reabilitarea vârstnicilor este dificilă, mulți dintre ei aso - ciind dizabilități motorii, afecțiuni psihice de tip depresie sau demență, sau locuiesc singuri, ceea ce face dificilă urmărirea lor. Pacienții cu deficit cognitiv comportă un prog -nostic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
teste de performanță fizică și chestionare (1). În final, fragilitatea nu trebuie să împiedice administrarea terapiilor convenționale, ci să ajute la administrarea unui tratament personalizat, adaptat individului. De asemenea, fragilitatea are o importantă valoare prognostică, aceasta asociindu‑se cu o mortalitate și morbiditate de două ori mai mare în tot spectrul de boli cardiovasculare (1). Tratamentul farmacologic adjuvant al vârstnicilor post-IMA Când se discută despre tratamentul medicamentos post-IMA în cazul pacienților vârstnici, trebuie avute în vedere două observații:vârstnicii au fost
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
pus în evidență o afecțiune hepatică inaparentă clinic până la acel moment (steatohepatită non-alcoolică, infecție cronică cu virus hepatitic C, alte boli hepa- tice cronice). Tratamentul cu blocanți ai sistemului renină-angiotensină-aldosteron (SRAA) Blocarea farmacologică a SRAA după IMA conduce la scăderea mortalității generale și cardiovasculare, ameliorează progresia către insuficiența cardiacă și scade recurența eveni - mentelor coronariene acute (23-29) . Aceste efecte benefice au la bază, cel puțin în parte, atenuarea remodelării ventriculului stâng (VS) după IMA (efectele pozitive imediate, în primele zile după
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
ale blocanților SRAA și ale inhibării prompte ale activării neuro-hormonale). Creșterea volumului VS este unul dintre cei mai importanți factori de prognostic negativ post-IMA, pacienții cu dilatație cardiacă evoluând cu fenomene de insuficien ă cardiacă și asociind un exces de mortalitate. Din acest punct de vedere, vârstnicii ca subgrup al pacienților cu IMA evoluează mai frecvent decât pacienții tineri cu dilatație VS, fracție de ejecție VS scăzută și fenomene de insuficiență cardiacă. În consecință, vârstnicii ar beneficia cel mai mult de pe urma
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
seniorilor (25,26). După rezultatele îngrijorătoare ale studiului CONSENSUS II cu privire la administrarea de enalapril injectabil la vârstnicii cu IMA (30), studiul GISSI-3, în care aproape 30% dintre subiecți aveau peste 70 de ani, a demonstrat o reducere cu 12% a mortalității generale și a progresiei către insuficien ă cardiacă/disfuncție sistolică în rândul vârstnicilor care au primit lisinopril (25). De asemenea, studiul VALIANT, ce a inclus 2.777 de pacienți de peste 75 de ani (383 de pacienți cu vârste peste 85
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
terapeutice studiate în administrarea pe termen lung post-IMA și constituie încă și astăzi componente integrante ale schemei de tratament pe care o primește un pacient cu IMA la externare. Registrele arată că la pacienții peste 80 de ani betablocantele reduc mortalitatea postinfarct cu 32% (37). Studiile cu betablocante în IMA din anii 80 au inclus pacienți cu vârsta peste 65 de ani în proporție de 35-40% (38). La acea vreme, aspirina era administrată la o proporție mică de pacienți, iar IECA
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
era actuală a angioplastiei primare, dar conform ghidurilor nu ar exista motive pentru care rezultatele studiilor anterioare să nu fie extrapolate în contextul terapiei moderne a IMA (7). Există opinii care sus in că, după angioplastia primară, betablocantele ar scădea mortalitatea doar la pacienții cu risc GRACE crescut și nu ar fi absolut necesare pacienților cu risc scăzut (39). Pacienții vârstnici cu IMA asociază mai frecvent disfuncție sistolică și evoluează de multe ori cu fenomene de insuficiență cardiacă, ceea ce justifică cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]