4,726 matches
-
tendințele pluraliste câștigă în importanță și dintr-un alt motiv. Ele se manifestă pe fondul ascensiunii spiritului pozitiv care a generat în epoca modernă o neostoită nevoie de a stabili criterii, de a delimita, de a defini și a clasifica, multiplicând mereu perspectivele prin varietatea unghiurilor de analiză. Rezultatul imediat al acestui fenomen a fost un nesfârșit cortegiu de tipologii, de -isme de tot felul, imposibil de conceput pe vremea când cunoașterea era înțeleasă din capul locului ca un întreg unitar
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
științele fac eforturi de a deveni autonome, își creează propriile filozofii, își declară ostilitatea față de metafizica tradițională, față de modelul unității și al totalității deopotrivă, față de transcendentalitatea clasică și față de continuitate, în egală măsură. Teoria relativității, logica polivalentă și geometriile neeuclidiene multiplică viziunile despre lume, discontinui din punct de vedere al conținutului chiar și în cadrul aceluiași domeniu. În urma acestor evoluții, omul dobândește o altă imagine despre sine și un alt orgoliu. Descoperindu-și istoricitatea, omul capătă conștiința unicității sale ca individ integrat
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pentru înțelegerea și trăirea noii realități a lumii. Percepem, difuz, doar conturbatio mundi, zbuciumul zilnic al lumii în care trăim. La sfârșitul celui de-al doilea mileniu creștin, frământările civilizației euroatlantice cu privire la destin s-au amplificat exploziv. Speranțele s-au multiplicat până la paroxism, iar spaimele s-au cristalizat în paranoia. Am evocat în cartea mea Mitul lui Chiron (2001)4 metamorfozele acestei mentalități paradoxale care se nutrește, în mod egal, cu delicii apocaliptice și spaime paradiziace. Nu voi relua aici hermeneutica
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a Europei este istoria „specializării culturale”. Așa s-a ajuns la „prăpastia culturală” dintre „umanism” și „realism” de la jumătatea secolului XX. Fenomenul s-a adâncit vertiginos în ultimele cinci decenii ale acestui veac, din cauza revoluției științifico-tehnice. „Cultura realistă” s-a multiplicat în numai un secol de câteva ori - întrerupând orice comunicare cu „cultura umanistă”. Prăpastia s-a adâncit și cele două culturi au devenit lumi antagonice. Trăim, de fapt, o adevărată catastrofă paideutică - rezultat vădit al obsesiilor epistemice unilaterale și univoce
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
germinează și sporii produc o coroană de sporedii(spori mici ). Acestea se unesc prin canale (în forma literei H) și apoi dau naștere la filamente de infecție. Uneori, pe sporedii înainte sau mai adesea după conjugare apar sporediole care pot multiplica ciuperca în sol. Miceliul infecțios pătrunde în plantă pe la baza plantei sau prin răni. Atacul are loc la 9-12șC în condiții de 60 % umiditate a solului și durează până când plantele au 2 cm înălțime. Miceliul crește în același ritm cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
spori de rezistență sau sub formă de miceliu de infecție în mugurii lăstarilor de dracilă. Sporii rezultați din germinarea sporilor de rezistență asigură infecțiile primare de pe frunzele de dracilă și mahonie. Răspândirea ciupercii în primăvară se face prin intermediul sporilor, ce multiplică infecția pe plantele gazdă intermediare, dracilă și mahonie. Sporii formați pe plantele gazdă pot germina 3-6 săptămâni la temperaturi de 518șC. Sporii de vară care apar pe grâu, pot germina imediat dacă există o umiditate atmosferică mare (99 %) și o
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pierd aproape complet germinația, dar puterea de infecțiozitate a bacteriei nu scade. Transmiterea poate fi asigurată și prin resturile vegetale rămase pe sol, în care bacteria poate fi viabilă timp de 9 luni. În timpul germinării seminței de soia, bacteria se multiplică și va ataca primele frunze. Un caz aparte de rezistență este întâlnit la plantele atacate de păianjenul roșu care nu sunt atacate de această bacterie. Prevenire și combatere. Măsura cea mai eficientă este semănarea de sămânță sănătoasă. Expunerea la soare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din răni apare lichidul bacterian. Transmitere-răspândire. Bacteria se transmite prin semințele ce provin de la plantele bolnave, ele putând supraviețui la suprafața semințelor chiar 10 luni. Bacteria iernează în resturile vegetale infectate, dar neîngropate în sol, însă ea rezistă și se multiplică, în pământul de lângă rădăcinile grâului (dacă semănăm grâu după ardei,tomate). Temperatura de 23-28șC și umiditatea atmosferică de peste 85 % declanșează atacul, iar precipitațiile însoțite de vânt asigură răspândirea bacteriei, care pătrunde în plantă prin răni sau prin deschiderile naturale (stomate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
comunitățile nu pot fi studiate izolat. Atunci când studiem comunitatea într-un context social mai cuprinzător trebuie să o comparăm cu alte forme de solidaritate prezente în acea societate. Fapt social de bază în toate societățile complexe, formele de loialitate se multiplică și diversifică în timp. "Unele dintre aceste loialități sunt față de comunități, în timp ce celelalte pot fi legate de poziția cuiva într-o categorie abstractă mai generală, de exemplu profesională, angajat al unei corporații, proprietar de locuință, cetățean" (Bender, 1991: 59). Trebuie
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de asemenea noi societăți de g(ndire, reviste (n jurul cărora se agregă grupări ce promovează idealuri (nalte. Dezvoltarea structurilor economice generează la r(ndul ei noi forme de agregare ș( diversifică treptele stratificării sociale. Legăturile dintre diversele localități se multiplică, satul (nsuși (ncep(nd să se transforme timid. Deschiderea tinerilor către școală, contactul ((ndeobște mediat) cu noi ș( noi realități vin să formeze (n s(nul noilor generații categorii care tind către ceva diferit. Nici (n acest plan nu s-
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Laurențiene - prin abundența și dispunerea abilă a elementelor de arhitectură, reușește să disimuleze adevăratele dimensiuni ale marelui ricetto 82, creând impresia unui element spațial amplu. Arhitectura Renașterii particula‑ riza elementele printr‑o exprimare clară, unică. În arhitectura sa, Michelange‑ lo multiplică elementele; acest lucru s‑a dovedit a fi necesar și din cauza unor dimensiuni cu totul improprii efectelor pe care le‑a urmărit permanent. 82 Ricetto - spațiu adiacent unei construcții de amplasare. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 103
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
îndeplinită. De exemplu, dacă un elev nu poate rezolva o problemă cu enunț verbal ce presupune calcularea vitezei unui obiect cunoscându-se distanța și timpul, înseamnă că el are dificultăți în rezolvarea sarcinilor prealabile. Aceste sarcini cuprind deprinderea de a multiplica numerele și de a înlocui expresiile simbolice cu valori numerice. Prima treaptă în diagnosticarea și tratarea dificultăților de învățare este să se descopere dacă elevul poate îndeplini fiecare dintre sarcinile prealabile. În același fel trebuie să se procedeze și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
erudit fără trufie, un hermeneut mobil și carismatic, om de gust și rafinament, care se delectează întreținând un dialog, mereu seducător, cu cititorul; pe acesta îl măgulește inducându-i ideea că jocul este deschis, că perspectivele și ipotezele pot fi multiplicate la infinit. Văzut și ca „un avar în domeniul artistic, care se desparte de ceea ce posedă în imaginație la fel de greu ca orice harpagon de ceea ce posedă în realitate” (Nicolae Manolescu), O. este totuși un epicureu, care trăiește autentic doar în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
produc îmbătrânirea celulelor și, printre altele, a celulelor pielii. Or, copiii trizomici îmbătrânesc foarte repede, anumiți cercetători remarcând chiar similitudini între această îmbătrânire accelerată și boala Alzheimer. Alte cercetări arată chiar că benzile 21-22 conțin în plus o genă care multiplică precursorul unei proteine numite A4, ce joacă un rol în regenerarea membranelor celulare. Or, această proteină se află în exces în creierul subiecților trizomici și în cazul demenței de tip Alzheimer, iar surplusul „acoperă” spațiile dintre neuroni, împiedicându-le transmisiile
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
modifica atât capacitatea de apărare a gazdei, cât și agresivitatea micro organismelor. Contactul gazdei cu microorganismele din mediu poate avea următoarele consecințe: ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 9 Contaminare: prezența pe tegumente sau mucoase a unui microorganism care nu se multiplică și nu interacționează cu gazda Colonizare: multiplicarea microorganismelor la nivelul țesuturilor gazdei, fără ca acesta să interacționeze cu gazda Infecție: microorganismele se multiplică și interacționează cu gazda. Se disting trei tipuri de relații între gazdă și celelalte microorganisme: Comensalism: gazda este
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 9 Contaminare: prezența pe tegumente sau mucoase a unui microorganism care nu se multiplică și nu interacționează cu gazda Colonizare: multiplicarea microorganismelor la nivelul țesuturilor gazdei, fără ca acesta să interacționeze cu gazda Infecție: microorganismele se multiplică și interacționează cu gazda. Se disting trei tipuri de relații între gazdă și celelalte microorganisme: Comensalism: gazda este indiferentă față de microorganismele care supraviețuiesc pe seama ei Simbioză: gazda și microorganismele beneficiază reciproc de conviețuirea lor Parazitism: gazda este afectată de microorganismele
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
în organismul gazdei, ca urmare a unei infecții clinic manifeste sau inaparente VHB, VHC HIV bruceloza malaria toxoplasmoza Purtători de germeni foști bolnavi sau persoane sănătoase care dețin si elimină agenți patogeni, continuu sau intermitent, temporar sau cronic microbii se multiplică la poarta de intrare, leziunile sunt absente sau minime, fără răsunet general Salmonella tiphy VHB ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 12 1.3 Factori legați de agentul infecțios Patogenitatea reprezintă capacitatea unui agent infecțios de a produce boala. Virulența este
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
mobile (plasmidii, transpozomi). Doza infectantă reprezintă pragul critic al numărului de germeni la care apar semnele bolii. Perioada de incubație este intervalul dintre momentul pătrunderii agentului infecțios în organism și apariția primelor semne de boală. În acest timp gemenii se multiplică până la nivelul dozei infectante, care poate depăși mecanismele de apărare ale gazdei. În cazul în care multiplicarea are loc la poarta de intrare, apare un răspuns inflamator local, care poate stinge infecția la acest nivel. În aceste situații răspunsul imunologic
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
alcoolul Tetracicline Tulburări gastrointestinale Ulcerații esofagiene Linezolid Mielosupresie Nevrită oculară și periferică Daptomicină Dureri și slăbiciunea musculaturii distale 3.3 Rezistența la antibiotice Rezistența la antibiotice este definită de capacitatea unor germeni patogeni de a supraviețui sau de a se multiplica în prezența antibioticului. Cauzele apariției și răspândirii rezistenței la antibiotice sunt antibioticoterapia excesivă și inadecvată. Diagnosticul rezistenței la antibiotice se bazează pe testarea sensibilității germenilor la antibiotice. Rezistența genetică la antibiotice este de două tipuri: naturală și dobândită. Rezistența naturală
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
toxine eritrogene (A, B, C), responsabile de apariția erupțiilor. Bolile eruptive MAJORE 58 Poarta de intrare a streptococului βhemolitic grup A este frecvent orofaringiană, mai rar cutanată și foarte rar puerperală. Streptococul rămâne la nivelul porții de intrare, unde se multiplică și produce toxina eritrogenă, care difuzează și diseminează sanguin, explicând starea generală alterată de tip toxic și erupția. 4.1.4 Tablou clinic Incubația medie este de 3 zile (1-10 zile). Debutul este brusc, cu febră, curbatură, vărsături, disfagie, uneori
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
vaccinal sunt receptive la boală. Calea de transmitere este directă, aerogenă, prin intermediul secrețiilor respiratorii. Imunitatea după boală este durabilă. 4.2.3 Etiopatogenie Virusul rujeolic face parte din familia Paramixoviridae. Poarta de intrare este mucoasa nazală și conjunctivală. Virusul se multiplică la nivelul epiteliului respirator și apoi diseminează prin intermediul limfocitelor și monocitelor din sânge. Erupția în rujeolă este determinată prin mecanism imunalergic. 4.2.4 Tablou clinic Incubația medie este de 10 zile (8-10 zile). Debutul este progresiv, în decurs de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Etiopatogenie Virusul varicelo-zosterian este un virus ADN din familia Herpesviridae. Varicela este expresia clinică a primoinfecției. În cursul primoinfecției, virusul pătrunde în organism pe cale nazo/orofaringiană sau conjunctivală, apoi invadează epiteliului respirator superior, diseminând în ganglionii limfatici regionali, unde se multiplică. De la acest nivel, virusul diseminează în mai multe etape de viremie, care corespund valurilor eruptive. Primoinfecția cu VVZ, exprimată clinic prin varicelă, este urmată de persistența latentă a virusului pentru întreaga viață în celulele ganglionilor senzitivi ai nervilor cranieni și
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
De la poarta de intrare, reprezentată de epiteliul faringian, VEB ajunge în formațiunile limfoide locale sau la INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 89 distanță, prin diseminare limfatică. După atașarea pe receptorii specifici ai limfocitelor B, VEB infectează aceste celule, în care se multiplică și produce noi antigene virale. Tabel 5.4 Clasificarea herpes virusurilor umane Subfam. Tipul Patologia clinică α(alfa) HHV1: herpes simplex virus-1 (VHS-1) Herpes oral și sau genital (predominant oro-facial) α (alfa) HHV-1: herpes simplex virus-2 (VHS-2) Herpes oral și
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
avea fenotip toxigen (tox+) sau netoxigen (tox-), capacitatea de toxigeneză fiind transmisă prin intermediul unui bacteriofag. Toxina tulpinilor toxigene este factorul principal de virulență al C. diphteriae. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 95 C. diphteriae rămâne cantonat la poarta de intrare, unde se multiplică și produce fenomene inflamatorii locale caracteristice, edem și false membrane. Toxina produsă la poarta de intrare difuzează în organism pe cale sanguină și produce fenomene toxice la distanță, în mod deosebit la nivelul sistemului nervos, cordului și rinichiului. Mecanismul de acțiune
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
crioglobulinemia, ulcerul cornean, etc. Replicarea VHC a fost evidențiată în limfocitele periferice, dar semnificația infectării limfocitelor nu este cunoscută. Hepatitele acute virale 137 Agresiunea hepatică începe prin legarea VHC de receptorii CD81 hepatocitari și intrarea virusului în celulă. VHC se multiplică în hepatocit, eliberând mici cantități circulante de virus. Leziunile hepatice se produc prin mecanism citopatic direct, dar mai ales indirect, mediat imun celular, la care contribuie și reacțiile încrucișate dintre unele antigene virale și autoantigenele gazdei. În cursul infecției cu
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]