3,316 matches
-
instituțională de-a lungul Europei în sensul unei ,,uniformități" transnaționale. Din contră, fiecare țară adoptă aceste direcții generale în funcție de statutul specific și de cultura și tradițiile administrative 3. Este evident că poporul francez nu dorea să unifice numărul mare de municipalități sau să elimine complet sistemul prefectoral. Abordarea incrementalistă a schimbării instituționale a fost complementată de schimbarea din cultura, mentalitatea și valorile care stau la baza acestora, care aparțin elitelor din mediul politic și administrativ, și din procedeele de operare a
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
timpului nu a avut succes, iar lunile revoluționare au avut un succes mai mare, sistemul a fost abolit de Napoleon I în 1806. 22 Citat în R. Martelli, op. cit., pp. 134-135. 23 Am ales să traducem termenul francez "commune" prin "municipalitate", care reprezintă termenul cel mai uzual în studiile local-guvernamentale din Europa. 24 Pentru o istorie excelentă a democrației locale și descentralizării în Franța, vezi V. Schmidt, Democratizing France: the political and administrative history of descentralization (Cambridge: Cambridge University Press, 1990
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
al descentralizării și regionalismului a fost eruditul englez de la Oxford, Vincent Wright. Vezi, de exemplu, lucrarea sa, "Questions d'un Jacobin anglais aux regionalistes français", Pouvoirs, vol. 19, 1981. 6 Legea 82-213 din 2 martie 1982 cu privire la drepturile și libertățile municipalităților, departamentelor și regiunilor. 7 M. Verpeaux, op. cit., p. 3. 8 Ibid. 9 În mod similar, conservatorii din Marea Britanie s-au opus cu înverșunare planurilor de devoluție ale guvernului laburist din 1987, dar, odată ce Parlamentul scoțian și Adunarea Națională din Țara Galilor
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
France avec le système social et culturel (Paris: Seuil, 1963) și La Société Bloquée (Paris: Seuil, 1970). 14 Această secțiune se datorează datelor excelente oferite de M. Verpeaux, op. cit. 15 Legea 82-213 din 2 martie 1982 cu privire la drepturile și libertățile municipalităților, departamentelor și regiunilor. 16 Legea 83-663 din 22 iulie 1983, completare la legea 83-8 din 7 ianuarie 1983 cu privire la împărțirea competențelor între municipalitățile, departamentele și regiunile Statului. 17 Vezi J. Loughlin, Regionalism and Ethnic Nationalism in France: a Case Study
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
excelente oferite de M. Verpeaux, op. cit. 15 Legea 82-213 din 2 martie 1982 cu privire la drepturile și libertățile municipalităților, departamentelor și regiunilor. 16 Legea 83-663 din 22 iulie 1983, completare la legea 83-8 din 7 ianuarie 1983 cu privire la împărțirea competențelor între municipalitățile, departamentele și regiunile Statului. 17 Vezi J. Loughlin, Regionalism and Ethnic Nationalism in France: a Case Study of Corsica (Florența: European University Institute, 1989) și H. Hintjens, J. Loughlin și C. Olivesi, "The Status of Overseas France and Corsica", în
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
souffle", în A. Delcamp și J. Loughlin (editori), La décentralisation dans les États de l'Union européenne (Paris: La Documentation Française, 2003), pp. 153-178. 19 Legea din 22 iulie 1983 și legea din 7 ianuarie 1983 cu privire la împărțirea competențelor între municipalitățile, departamentele și regiunile Statului, au completat legile din 25 ianuarie 1985 și din 6 ianuarie 1986. 20 De fapt, inspirația pentru aceste principii care stau la baza acestor legi a venit din raportul Guichard, Vivre ensemble, Rapport de la commission de
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
37 O traducere mai corectă ar fi "autonomie" însă acest cuvânt are o istorie problematică în vocabularul politic francez. 38 A. Cole, "Descentralisation in France: Central steering, Capacity Building and Identity Construction", French Politics, vol. 4, 2006, pp. 31-57. 4. Municipalitatea (commune): între democrație locală și guvernare efectivă 1 Este greu să se măsoare populația orașelor capitală și uneori Parisul este privit drept cea mai mare capitală, iar alteori Londra ocupă această poziție. 2 Următoarea analiză are la bază P. Julien
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Interne. 7 Legea din 19 noiembrie 1982 8 Chiar dacă mulți primari sunt femei, ne vom referi în cazul de față cu genericul "el" pentru a fluidiza textul. 9 O privire de ansamblu utilă asupra modului în care descentralizarea a afectat municipalitățile și alte guverne locale poate fi găsită în E. Négrier, "The Changing Role of French Local Government", West European Politics, vol.22, nr. 4, Octombrie 1999, pp. 120-140. 10 Cifrele au fost luate de pe website-ul Ministerului de Interne, Direction Générale
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
du territoire. Supplément au no. 172 de la Lettre de la DATAR, octombrie 2001, p. 6. 37 "O unitate de tip pays acționează conform principiului întrajutorării și al subsidiarității. Chiar dacă stimulează și coordonează, inovează și adoptă o perpectivă de lungă durată, asistă municipalitățile și asociațiile intercomunale în ceea ce privește problemele tehnice pentru a le oferi dreptul de a încheia contracte cu statul și cu regiunile, cu toate acestea, o unitate de tip pays trebuie să rămână "un teritoriu proiect". 38 R. Rhodes, Understanding governance: policy
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de l'aménagement du territoire/DGCL, Les Collectivités locales en chiffres 2006, Capitolul 2, "Les femmes et les hommes dans les collectivités locales", p. 105. Cifre stabilite după alegerile municipale din 2001. 433 928 din acești consilieri se aflau în municipalități de mai puțin de 3 500 de locuitori care încă mai lăsaseră peste 80 000 în cele rămase. 7 Această cifră va crește la 346 până în 2010. 8 Pentru descrierea funcțiilor și puterilor acestuia vezi Anne Stevens, The Government and
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
cumulului de mandate electorale și de funcții elective. Doar una dintre funcțiile următoare putea fi deținută simultan de un deputat sau senator: în Parlamentul European, într-un consiliu regional, în Adunarea Corsicană (adăugată în 1995), într-un consiliu departamental, în municipalitatea Parisului, primar al unei municipalități de 20000 de locuitori sau mai mult, viceprimar al unei municipalități de 100000 de locuitori sau mai mult. 23 Legea organică nr. 2000-294 din 5 aprilie 2000 referitoare la incompatibilitatea dintre mandatele electorale (care tratează
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de funcții elective. Doar una dintre funcțiile următoare putea fi deținută simultan de un deputat sau senator: în Parlamentul European, într-un consiliu regional, în Adunarea Corsicană (adăugată în 1995), într-un consiliu departamental, în municipalitatea Parisului, primar al unei municipalități de 20000 de locuitori sau mai mult, viceprimar al unei municipalități de 100000 de locuitori sau mai mult. 23 Legea organică nr. 2000-294 din 5 aprilie 2000 referitoare la incompatibilitatea dintre mandatele electorale (care tratează situația parlamentarilor naționali) și legea
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
simultan de un deputat sau senator: în Parlamentul European, într-un consiliu regional, în Adunarea Corsicană (adăugată în 1995), într-un consiliu departamental, în municipalitatea Parisului, primar al unei municipalități de 20000 de locuitori sau mai mult, viceprimar al unei municipalități de 100000 de locuitori sau mai mult. 23 Legea organică nr. 2000-294 din 5 aprilie 2000 referitoare la incompatibilitatea dintre mandatele electorale (care tratează situația parlamentarilor naționali) și legea ordinară nr. 2000-295 din 5 aprilie 2000 referitoare la limitarea cumulului
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
2000-295 din 5 aprilie 2000 referitoare la limitarea cumulului de mandate electorale și de funcții elective și a leurs condițiilor de îndeplinire. 24 Politicienii naționali se pot înscrie doar în unul dintre următoarele corpuri: consilii regionale, consilii departamentale; Adunarea Corsicană, municipalitatea Parisului, o municipalitate de 3 500 de locuitori sau mai mult. 25 Un consilier regional sau departamental poate deține doar încă o funcție aleasă de la nivel local. 26 P. Bréchon, "Les partis dans le système politique", în Pierre Bréchon (ed.
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
aprilie 2000 referitoare la limitarea cumulului de mandate electorale și de funcții elective și a leurs condițiilor de îndeplinire. 24 Politicienii naționali se pot înscrie doar în unul dintre următoarele corpuri: consilii regionale, consilii departamentale; Adunarea Corsicană, municipalitatea Parisului, o municipalitate de 3 500 de locuitori sau mai mult. 25 Un consilier regional sau departamental poate deține doar încă o funcție aleasă de la nivel local. 26 P. Bréchon, "Les partis dans le système politique", în Pierre Bréchon (ed.), Les partis politiques
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
prefectului, Rapport des activités de service 2004, http://www.meurthe-et-moselle.pref.gouv.fr/administration/etat/servicesEtat/SE DOCUMENTS/050620RA2004 01PRFpref.pdf 30 Vezi Capitolul 4 de mai sus cu referire la regiune. 31 Vezi Capitolul 3 de mai sus cu referire la municipalitate. 32 D. Clark, "The Modernisation of the French Civil Service: Crisis, Continuity and Change", Public Administration, vol. 76, Primăvara 1988, p. 101. Vezi de asemenea, E. Négrier, "The Changing Role of French Local Government", West European Politics, vol. 22, nr.
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
subnaționale franceze REGIUNILE ȘI GUVERNUL SUBNAȚIONAL REGIUNILE ȘI GUVERNUL SUBNAȚIONAL 76 73 Aspecte generale privind situația franceză Centralizare și descentralizare în istoria Franței Les Trente Glorieuses (1945-1975) și urmările acesteia Programul de descentralizare: aspecte generale (1982-2006) REGIUNILE ȘI GUVERNUL SUBNAȚIONAL Municipalitatea (commune): între democrația locală și guvernarea efectivă 124 101 119 REGIUNILE ȘI GUVERNUL SUBNAȚIONAL REGIUNILE ȘI GUVERNUL SUBNAȚIONAL 236 155 Nivelul "mezo": regiunea vs. departamentul 235 Politica guvernării teritoriale franceze Administrarea guvernării teritoriale: statul contraatacă Responsabilități și resurse financiare Concluzii
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
baza fenomenului urbanistic medieval trebuie să așezăm comunitatea orășenească, a cărei definiție a fost magistral formulată, încă din secolul trecut, de P. P. Panaitescu: „comunitatea orășenească este o comunitate autonomă, privilegiată și închisă, având nu numai drepturile de azi ale municipalităților, ci și drepturi politice (...) precum vama și fiscul propriu, justiție proprie, oaste și monedă proprie”. Schimbările care au avut loc în perioada modernă au fost generate exclusiv de „naționalizarea” drepturilor politice și de procesele de industrializare și sistematizare. Nu putem
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
doar pe hârtie datorită devizului foarte ridicat propus de firma austriacă. Impulsionat de inițiativa Primăriei Iași, care, la începutul anului 1898, a demarat lucrările de electrificare a orașului, consiliul comunal Bacău a hotărât să reia negocierile. Astfel, în decembrie 1898, municipalitatea a invitat pe reprezentanții bucureșteni ai firmelor „Societatea Anonimă de Electricitate” - fostă Schuckert & Co. din Nürenberg - și „Simens” să trimită fiecare „în Bacău un specialist, care să studieze la fața locului posibilitățile de a instala lumina electrică”. Datorită onorariului mai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
muncitorii uzinelor Woith în luna decembrie 1922. Dintre detaliile amuzante legate de traseul parcurs de turbină de la magazia gării la hidrocentrală, amintim aici faptul că transportul a fost efectuat cu ajutorul „unui camion tras cu boii primăriei” - camionul fiind împrumutat de municipalitate de la S. Filderman. Pe data de 4 august 1923, conform datelor din procesul verbal de recepție provizorie a lucrărilor, inginerul Filip Hudic avea să constate următoarele: „(...) mașinile, aparatele și toate accesoriile lor au fost furnizate și montate după toate regulile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
realizându-se direct din râul Bistrița. Nici după producerea „marelui incendiu” Primăria orașului nu a fost suficient de convinsă de utilitatea investițiilor pentru dotarea pompierilor cu echipament modern. A fost nevoie de emiterea unui ordin al ministrului de Interne, pentru ca municipalitatea să achiziționeze în septembrie 1926 „o motopompă tip <<Magirus>>, cu un motor de 20 C. P. și un debit de 600 litri pe minut”, o scară metalică și patru extinctoare marca „Pompier”. În rest, datorită fondurilor bugetare insuficiente, s-a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în anul 1887 cu dou) sacale. Primul primar care a început bazaltarea (pavarea) trotuarelor a fost Costache Radu. Începute în anul 1889 cu muncitori aduși din București, lucrările au declanșat la vremea respectivă numeroase proteste din partea băcăuanilor. Aceștia au acuzat municipalitatea că risipește fără rost banii din bugetul comunei. Deși protestele au fost vehemente, de la Costache Radu și până la izbucnirea celui de-al doilea Război Mondial toate administrațiile locale au avut cel puțin o campanie de bazaltare pe mandat. Starea înapoiată
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Temeinicia motivelor invocate în petiția redactată de comercianții și procesatorii locali de carne a determinat sistarea lucrărilor. Decizia a dat peste cap întregul management financiar al proiectului, alterând serios legăturile Primăriei cu conducerea C.E.C. Pe bună dreptate, aceasta a acuzat municipalitatea de faptul că „situația cheltuielilor este neclară, de întârzierea plății anuităților și, nu în ultimul rând, de neexecutarea la timp a lucrărilor”. Munca depusă pentru elaborarea unui nou proiect, implicit a unui nou deviz, s-a dovedit a fi zadarnică
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
românii erau deja inițiați în practicile legate de costisitorul cult al iubitului Conducător. Modificări importante au survenit și în privința vestimentației cu care oficialitățile trebuiau să se afișeze la aceste evenimente. De pildă, pentru sărbătorirea zilei de 16 octombrie 1936, consilierii municipalității băcăuane au fost obligați să poarte următoarea ținută: „frac, cravată, mănuși albe și decorațiuni”. În aceste zile, autoritățile publice și școlile erau obligate să înceteze orice activitate și să arboreze drapelul național. În fiecare an, sărbătorile prilejuite de Zilele Naționale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
trupele de teatru din Botoșani sau Craiova - centre urbane cu o bogată activitate teatrală la acea vreme. Activitatea teatrală locală a cunoscut un moment de decădere în perioada 1889-1897, datorită incendiului ce a devastat hotelul Drăgoianu (1889). În anul 1897 municipalitatea a hotărât să ofere teatrului din localitate o sală proprie, la etajul Palatului Ateneului (construit între 1895-1897, pe baza celui de-al treilea împrumut al comunei, în valoare de 100.000 lei). Prin strădaniile primarului Costache Radu (1894 1895), aici
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]