3,559 matches
-
se află în prezent în localitatea Ticu-Colonie din județul Cluj unde a fost adusă în 1935 din satul Tămașa, Sălaj. Ea a fost ridicată probabil în decursul secolului 18, fiind antedatată de pictura murală din 1775. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica de lemn Sfânta Varvara a fost adusă aici din Tămașa-Sălaj, în anul 1935, de proprietarii minelor de cărbuni, din familia Manoilescu, ocazie cu care pictorița
Biserica de lemn din Tămașa () [Corola-website/Science/309840_a_311169]
-
istorice sub codul LMI: . Biserica de lemn Sfânta Varvara a fost adusă aici din Tămașa-Sălaj, în anul 1935, de proprietarii minelor de cărbuni, din familia Manoilescu, ocazie cu care pictorița Elena Popeia a încercat și o restaurare „creatoare” a picturii murale care fusese realizată de zugravul de biserici Ursu Braina. Biserica a fost clădită blockbau din bârne de stejar, îmbinate în coadă de rândunică și cheotoare dreaptă, tălpile fiind fixate la noul amplasament, din cimitirul satului, pe o destul de solidă fundație
Biserica de lemn din Tămașa () [Corola-website/Science/309840_a_311169]
-
închide Sfânta Troiță în centru. Ansamblul pictural al absidei se completează pe peretele vestic, deasupra golurilor de uși, cu scena Jertfei lui Isaac, zugrăvită de asemenea cu puțină culoare și mult desen. Naosul desfășoară spațiul cel mai generos pentru decorul mural. Bolta cuprinde în ax o compoziție decorativă, pe Isus Pantocrator, imaginea celor 4 vânturi, pe care le păzesc îngerii, după care se succed pe poalele bolții, scene din viața lui Isus și din Patimi: Botezul, Rugăciunea lui Isus, Samariteanca la
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
se află în localitatea omonimă din județul Sălaj și a fost consacrată în anul 1828. În această biserică se păstrează o pictură murală semnată de Eliiazar Tocaci zugravul din Piroșa, datată din 1833, renumită pentru o scenă unică: "Roata vieții". Biserica este înregistrată pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . 1530: Atestarea documentară a satului. 1566: În urbariul satului Mesteacăn apare
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
acestea, s-au efectuat unele lucrări sumare de reparații în 1785 și o acoperire a bisericii în 1835. Pe lângă nepăsare, călugării greci au dat dovadă și de nepricepere. Astfel, reparațiile efectuate în jurul anului 1844 mai mult au dăunat monumentului. Picturile murale interioare din altar, naos și încăperea mormintelor au fost acoperite cu zugrăveli în tehnica „a secco”, în stil neorealist, realizate grosolan și de proastă calitate. De asemenea, ferestrele gotice din pridvor și pronaos au fost zifite unele în întregime, iar
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
de mobilier. Aflate într-o stare de conservară precară, frescele interioare și exterioare ale Bisericii „Sf. Nicolae” au fost consolidate, stabilizate și integrate structurală. S-a scos la lumină fresca interioară originală (din 1532), prin contribuția unor restauratori de pictură murală din România, Austria, Italia, Germania, Franța, Polonia, Cehia, Elveția și Columbia. În prezent, Mănăstirea Probota are în proprietate 25 ha teren arabil, 3 ha de livadă, o grădină de zarzavat și o gospodărie anexă cu păsări și animale. În cadrul mănăstirii
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
beneficiat încă de o deplină cunoaștere a tehnicii de către meșterii zugravi, fapt ce a condus la degradarea treptată a frescei. Din cauza ploilor și zăpezilor, zugrăveala exterioară s-a șters în mare parte. Nu se cunosc încercări de restaurare a picturii murale exterioare. Din frescele exterioare păstrate se mai deslușesc doar câteva pe peretele sudic, mai adăpostit de vânturi și ploi. Este vorba de urme din Imnul Acatist sau Arborele lui Iesei etc. Valoarea picturilor murale de la Probota a fost constatată de
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
cunosc încercări de restaurare a picturii murale exterioare. Din frescele exterioare păstrate se mai deslușesc doar câteva pe peretele sudic, mai adăpostit de vânturi și ploi. Este vorba de urme din Imnul Acatist sau Arborele lui Iesei etc. Valoarea picturilor murale de la Probota a fost constatată de mulți specialiști în artă, concluzionându-se că ""dacă arta în sine a zugravului e departe de a egala pe aceea a florentinului, nu știu dacă nu îl trece prin puterea sentimentului religios"". Cu ocazia
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
monumente din cărămidă ale perioadei gotice din Brandenburg. Construcția a fost grav avariată în timpul bombardamentelor celui de-al Doilea Război Mondial. Lucrările de renovare se derulează din 1990. În sacristia bisericii Sf. Maria s-a păstrat un ansamblu de pictură murală din perioada gotică care a fost atribuită de Uta Hengelhaupt spațiului cultural boemian-luxembourghez de la finele secolului al XIV-lea, după o primă analiză tehnologică și stilistică a picturilor, în 2007. Sacristia este situată la răsăritul laturii nordice a bisericii. În
Beeskow () [Corola-website/Science/309361_a_310690]
-
o perioadă anterioară bisericii actuale și este atribuită parțial unui edificiu pe ale cărui fundamente s-a înălțat începând cu anii 1370-1380 o nouă biserică. Din perioada edificării construcției actuale datează probabil atât zidurile perimetrale ale sacristiei cât și pictura murală. Picturile din îi înfâțișează pe cei patru părinți latini ai bisericii. Din ansamblul inițial au rezistat vremii reprezentările lui Grigore cel Mare, Ieronim și Augustin. Imaginea sfântului Ambrozie, care completa probabil ciclul, nu s-a păstrat. Cele trei personaje sunt
Beeskow () [Corola-website/Science/309361_a_310690]
-
este reprezentat papa Grigore I. cu însemnele oficiului său, scriind la pupitru, în partea sudică a traveei de vest se află imaginea lui Augustin. Atributele acestui sfânt nu mai sunt vizibile astăzi. Aceste resturi aparțin probabil unui ansamblu de pictură murală care împodobea întreaga sacristie.
Beeskow () [Corola-website/Science/309361_a_310690]
-
păstrat surpinzător de complet, dar numai prin piesele dreptunghiulare. Lipsa porțiunilor care umpleau trafoarele ferestrelor s-ar putea datora schimbărilor efectuate în cursul unei renovări din 1703/1705, cu ocazia căreia corul fusese împodobit cu un nou ansamblu de pictură murală. De-a lungul timpului porțiunile deteriorate au fost înlocuite de fragmente din compoziția altor vitralii, care fuseseră considerate de calitate inferioară. În special ciclul cu animale a fost descompus pentru înlocuirea lacunelor în celelalte panouri; din totalul originar de 24
Vitraliile Bisericii Sf. Dionisiu din Esslingen () [Corola-website/Science/309399_a_310728]
-
se află un mănunchi de patru spice de grâu, flancat de câte un ciorchine de strugure, toate de aur. În vârful scutului, în câmp albastru, se află Monumentul Eroilor "Mircea cel Bătrân", de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mircea Vodă se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95
Comuna Mircea Vodă, Constanța () [Corola-website/Science/310376_a_311705]
-
de superiorul ordinului să-și continuie carieră artistică. Debutează cu portrete și desene, realizate sub îndrumarea lui Jean-Baptiste Carpeaux, după care, în anul 1864, începe să lucreze în atelierul sculptorului Albert Carrier-Belleuse, reprezentant al stilului denumit ""seconde Empire"", realizând decorații murale, modele de ornamente și vase la manufacturile de porțelan din Sèvres. În acest an o întâlnește pe Roșe Beuret, o lucrătoare de croitorie în vârstă de 20 de ani, care îi va servi ca model și devine tovarășa lui de
Auguste Rodin () [Corola-website/Science/304966_a_306295]
-
două măști acolate, de teatru, reprezentând simbolic tragedia și comedia, ambele de argint. În vârful scutului, pe fond albastru, broșează o terasă verde, pe care se află un viaduct de cale ferată, de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Cele două măști și cortina amintesc de activitatea teatrală tradițională, în această localitate aflându-se Teatrul "Mihai Eminescu", cel mai vechi teatru din Banat, construit în anul 1817 și care astăzi adăpostește Muzeul Culturii
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
din Banat, construit în anul 1817 și care astăzi adăpostește Muzeul Culturii Cărășene. Viaductul de cale ferată este un element de arhitectură specific acestor locuri. Terasa curbată arată prezența unui relief colinar, localitatea aflându-se la poalele Munților Aninei. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul ca localitatea are rangul de oraș. Cum s-a arătat mai înainte, încă de la primele ei începuturi, Oravița s-a afirmat ca un centru industrial. În afară de aur, ca bogăție a subsolului acestui oraș, a
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
și la Comisia Națională de Heraldică a Republicii Moldova. Autorul simbolicii localității este dr. Silviu Andrieș-Tabac; pictor - Veaceslav Racov. Stema - un câmp fascinat în burele ondulate, roșu-vișiniu și argint alternîndu-se, o cupă de vin de aur. Scutul timbrat de o coroană murală de aur cu trei turnuri. Drapelul - pânză drepunghiulară (3x2) fasciată în 15 brîie, roșu-vișinii și albe alternându-se. Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: În orașul Ialoveni sunt înregistrați 1.300 agenți economici, cea mai mare parte
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
roșu, se află două cârlibane (toiege păstorești) încrucișate, ambele având mânerele tradiționale în chip de stindard dacic: capul de lup și coada de balaur. În partea stângă, în câmp albastru, se află trei pești. Scutul este timbrat de o coroană murală cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Împărțirea scutului în două semnifică unirea vechii așezări Crihana și a noii vetre Vâlcova, prima remarcându-se din vechime prin stăpânirea de câmpuri și pășuni întinse, iar a doua fiind un cătun de
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
pești simbolizează o altă ocupație străveche de bază a locuitorilor satului - pescuitul, dar și bogăția bălților și iazurilor din localitate, precum și apartenența majorității absolute a populației din localitate la creștinism, peștele fiind unul dintre simbolurile de bază ale creștinismului. Coroana murală cu un singur turn crenelat, de tip românesc, semnifică faptul că localitatea este populată preponderent de etnici români și are rangul de unitate administrativă de nivelul întâi. Drapelul localității Crihana Veche reprezintă o pânză dreptunghiulară (2×3) împărțită în două
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
unitate administrativă de nivelul întâi. Drapelul localității Crihana Veche reprezintă o pânză dreptunghiulară (2×3) împărțită în două jumătăți, dintre care prima este de culoare albastră, iar a doua de culoare roșie, având în centru stema localității, timbrată cu coroana murală. Combinația cromatică utilizată corespunde regulilor heraldice și celor estetice, aplicând principiul dualismului (trup și suflet, cer și pământ) și pe cel al contrastului în unitate (rece și cald la un loc). Roșul (culoare caldă) este simbolul a tot ceea ce este
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
casei David. Reformatorul interpretează pasajul drept o subliniere a apariției nesperate a Mântuitorului din vița lui David. Lista surselor: În arta bizantină reprezentările s-au orientat inițial după un canon, așa cum reiese din "Manualul de pictură de pe Muntele Atos". Pictura murală ține însă doar parțial seama de reglementările transmise prin acea "Ermhneia". O inițială îi reprezintă pe Iisus și Maria, susținuți de ramurile unui arbore care iese din trupul lui Ieseu într-o inițială de pe la 1200-1215 de pe folio 4r a manuscrisului
Ieseu () [Corola-website/Science/306110_a_307439]
-
mai recent dintre ele, Par. gr. 1128 din secolul al XIV-lea, conține un ciclu al legendei despre . Una din primele reprezentări monumentale ale ciclului, afectată din păcate de restaurările secolului al XIX-lea, se întâlnește în cadrul ansamblului de pictură murală din secolul al XV-lea din naosul Bisericii Înălțării din incinta Mănăstirii Neamț.
Varlaam și Ioasaf () [Corola-website/Science/306165_a_307494]
-
Arbore a fost paraclis de curte al pârcălabului Luca Arbore. La scurtă vreme după ridicarea monumentului (2 aprilie - 29 august 1503), ctitorul a fost executat din porunca domnitorului Ștefăniță. Biserica a fost pictată în 1541 de ieșeanul Dragoș Coman. Pictura murală se remarcă prin excepționala durabilitate a pigmentului albastru. Caracteristică este marea nișă de pe fațada vestică. Mănăstirea este o ctitorie boierească, fapt evidențiat prin absența turlelor. Concepută și construită într-o formă simplă, pornind de la ideea unei biserici de tip longitudinal
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
Adormirea Maicii Domnului a Mănăstirii Humor din Humor a fost ridicată în 1530 de logofătul Toader Bubuiag și pictată în 1535 de echipa meșterului Toma („Toma de la Humor”). Caracteristic pentru acest monument este pridvorul cu două arcade frânte și pictura murală a "Fecioarei cu pruncul" din luneta ușii de intrare și portretele votive din naos. Domnitorul Vasile Lupu a ridicat în 1641 turnul clopotniță. Biserica Mănăstirii Humorului este așezată într-un cadru natural de o rară frumusețe, cu priveliști încă sălbatice
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
Vestire a Mănăstirii Moldovița din comuna Vatra Moldoviței a fost ctitorită de domnitorul Petru Rareș în 1532. Pictura realizată în 1537 este atribuită meșterului Toma ("Toma de la Humor"), cel care a pictat și Mănăstirea Humor. Cele mai bine păstrate picturi murale sunt cele de pe fațada sudică. Înspre vest, intrarea în biserică se face printr-un pridvor cu cinci arcade: trei se deschid spre vest și câte una spre nord și sud. Cele trei abside exterioare - una la altarului și două ale
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]