3,370 matches
-
căpătâiul paturilor În dimineața următoare, să-i aducem În dormitor și să scotocim acolo În ei, ca să asiste și ea la bucuria noastră. După ce m-am trezit, m-am consultat repede cu fratele meu, după care, am Început să pipăim nerăbdători ciorapii Îndesați cu mici daruri și foșnind foarte plăcut; le-am scos pe rând, cu precauție, am desfăcut panglicile, am tras puțin hârtiile de Împachetat, examinând totul În lumina firavă care se strecura printr-o crăpătură a jaluzelelor, apoi le-
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
călătorii de la St. Petersburg la Ekaterinoslav, părăsise liniștit șoseaua spre Luga, la Rojestveno‚ traversase podul (zgomotul Înfundat al copitelor se prefăcu pentru scurt timp În uruit) și o luase pe vechiul drum desfundat de la vest de Batovo. Acolo Îi aștepta nerăbdător, În fața conacului RÎleev. Cu puțin timp În urmă Își trimisese soția, Însărcinată În ultima lună, la moșia ei de lângă Voronej, și abia aștepta să termine mai repede cu duelul - și, cu ajutorul lui Dumnezeu, să se ducă la ea. Parcă simt
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
toate accesoriile - sonerie, pompă, trusă cu scule din piele maro și chiar clame pentru pantaloni - fusese pregătită În taină de un aliat, valetul polonez al tatei. Drumurile murdare și pline de gropi și potecile de pădure bombate Îl duceau pe nerăbdătorul Max spre Îndepărtatul loc de rendez-vous, o cabană de vânătoare - În magnifica tradiție a adulterelor elegante. Cețurile reci ale zorilor și patru câini rasa marele danez, cu memorie scurtă, Îl vedeau pedalând Înapoi și la 8 dimineața Începea pentru el
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Crăciunului din 1904 (eu aveam cinci ani și jumătate, el, șapte), În Wiesbaden: Îmi aduc aminte că a ieșit dintr-un magazin de suveniruri și a alergat spre mine cu un breloc, un minuscul pistol de argint, pe care era nerăbdător să mi-l arate - și dintr-odată, s-a Întins pe trotuar, dar n-a plâns În timp ce se aduna de pe jos, nebăgând În seamă genunchiul care-i sângera și ținând Încă strâns În mână minuscula armă. În vara lui 1909
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Între călăreți, „să-i fiu de folos Doñei Isidora, salvând-o odată de niște indieni necuviincioși“. „Un mic serviciu, Îi spui dumneata!“ exclamă tânăra creolă. „Un bărbat care face atâtea pentru mine!...“ „Tu ce-ai face pentru el?“ Întrebă Maurice nerăbdător. Pardieu! L-aș iubi!“ „ Atunci mi-aș da jumătate din viață ca să te văd În mâinile Pisicii Sălbatice și a tovarășilor lui beți - și cealaltă jumătate ca să te salvez de primejdia asta.“ Și În acest punct, bravul autor interpolează o
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
epitetul avea noțiunea de „străin“) din cuștile de ascensor ale zgârie-norilor transparenți surprinși În momentul când luminile din birouri se topesc În cerul verzui. Agitația de pe străzi te Îmbăta de dorul pădurilor și al câmpiilor. Tamara și cu mine eram nerăbdători să ne Întoarcem În vechile noastre refugii, dar toată luna aprilie mama ei a oscilat Între alternativa de a Închiria aceeași vilă și aceea de a face economie rămânând la oraș. În cele din urmă, cu o anumită condiție (acceptată
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
meu, mă voi însoți cu Voichița! declară solemn Alexandru. Voichița își caută de lucru cu un coșuleț, cu niște feși, cu bandaje... Dacă doriți voi aceasta, spune Maria cu drag, cu blândețe, să vă ajute Dumnezeu. Intră Sora. Doamna Maria, nerăbdătoare, o întreabă din ochi: I-ai spus? N-am apucat, șoptește Sora stânjenită. Aseară, a sosit sol de la Sfântul Papă de la Roma. În odaia lui Ștefan a ars lumânarea toată noaptea, i-am văzut umbra pe pereți. Dimineață a ținut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și trage pe cap cămașa de zale, poruncește răspicat: A sosit clipa! Caii!! Pornim spre Cetatea Albă!! Steagurile vitejilor, înainte!! După noi, în goană, "Oastea de curte"!! Și-apoi "Oastea cea mare"!! Șendreo!! Adunarea!! Sună adunarea!! Ai plecat?!?! întreabă el nerăbdător, privind după hatman care iese în goană. Tu, Tăutule! Și tu, Dumo! Încălecați! Dați pinteni! Goniți! Ziua și noaptea! La Cracovia! La Buda! Duceți lui Mateiaș, lui Cazimir știrea "Vin turcii!!" Să vină cu oștile! Să nu ne lase să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
iahnie călugărească de fasole cu murătură usturată. Era zi de post și Ștefan deși îmbiat de ieromonah cu câteva păcătoase bunătăți de frupt dosite prin cămările mânăstirii nu voi a călca rânduiala. Nu începuse încă slujba de vecernie, că Ștefan, nerăbdător să cerceteze zugrăveala desăvârșită de neîntrecutul zugrav de icoane Roșca, cere să i se deschidă ușile grele, ferecate în fiare, de puteai trage în ele cu pușcile cele mari. Când intră în biserică, îl izbește un pătrunzător miros de ulei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
negri, grei se bolovăneau furioși, mânați de o vijelie ce se stârnise de rupea copacii. Deși începuse să curgă din cer cu găleata, murați până la piele, oameni și cai hotărâră să nu se adăpostească. Prea aproape de casă erau, și prea nerăbdători, și prea obosiți erau, încât nici n-au avut nevoie de pinteni și caii voiau "acasă". Au pornit într-un galop întins, înfruntând pieptiș furtuna. Biciuit de ploaie, cu pletele zălude lipite pe obraz, cu veșmintele pătrunse de apă, dârdâind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
distant, mai rezervat, mai puțin doritor de a plăcea, poate chiar în aparență mai egoist, poate uneori cu un caracter mai dificil. Nu e de pus multă nădejde în prietenia altruiștilor fără astâmpăr, maniaci ai negării de sine și idealiști nerăbdători ; aș crede chiar că o oarecare nuanță de mizantropie e mai curând proprie unor prietenii adevărate. Generozitatea, fără de care nu e de conceput o mare prietenie, nu e deloc tot una cu altruismul ; ea presupune o conștiință de sine mult
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
tot corpul! La fel ca și pentru rugăciune: cu sufletul, spiritul și corpul, toate trebuie să participe la creație, totul trebuie să-și pună urmele, „marca de fabricație” pe ce creează omul în momente unice. Dar cum eu sunt prea nerăbdătoare, neașteptând momentele de inspirație să dea peste mine, mă silesc să fiu prezentă cu cele trei „instanțe” (sufletul, spiritul, corpul) în fiecare zi, chiar în fiecare pas, impulsul creației fiind cel mai puternic în mine. Nu are nici o importanță ce
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
șoselele pe care curge oțel fin în formă de mașini de tot felul. Voi aprinde candelabrele, ca de obicei, pentru a întâmpina Noul An, voi deschide Biblia să văd ce va fi în timpul care „bate din copite” ca un mânz nerăbdător să ne ia pe spate (pe cei cărora ne place să călărim pe tot felul de pegași aerieni), să ne zdruncine bine și să ne bată cu părul lui aspru fețele mai bătrâne cu un an. Stockholm, 19 octombrie 1974
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
repartizate apartamente în blocurile care se construiau frenetic în zona industrială a orașului. Numărul locuințelor era aproximativ egal cu al celor care se angajau, de aceea, orice tânăr căsătorit, după cel mult doi ani, primea un apartament. Pentru cei mai nerăbdători se construiau apartamente proprietate personală, ce puteau fi plătite în rate și achitate în cel mult zece ani. Dacă plăteai și un avans substanțial, locuința se putea achita în cinci ani. La terminarea cursurilor de specializare din București, după nașterea
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
secretară de județ de la ziarul Scânteia și apropiată a tovarășei Elena Ceaușescu. Ce faci, tovarășa Tudora? Ești bine, sănătoasă? Ți-ai revenit? Mi-am revenit, i-am răspuns moale și oarecum mirată că avea cunoștință despre recenta mea suferință. Eram nerăbdătoare să văd ce îmi va propune, dar în același timp și hotărâtă să accept orice, numai să am de lucru și să scap de tensiunea din fabrică. Am venit să-ți propun să mergi activistă de partid la Fundoaia. Mi-
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
un panou decolorat și strâmb, abia se mai zărea scris: „Bine ați venit în satul Fundoaia!”. Senzația de sărăcie m-a urmărit tot drumul și nu am scăpat de ea nici când am coborât în fața primăriei. O mulțime pestriță și nerăbdătoare aștepta să vadă cine sunt viitoarele activiste. Primăria abia se vedea din stradă, acoperită de pomii cu frunzișul des. Ca să ajungi la clădirea primăriei trebuia să urci niște scări străjuite de balustrade din lemn. În fața gardului, de o parte și
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
a mă linguși. M-am așezat pe scaunul primarului, care era singurul scaun tapițat din birou. Casa în care locuise primărița era liberă și mutarea de la bloc a durat puțin, deoarece nu aveam prea multe lucruri și toți erau foarte nerăbdători să mă ajute. Câteva zile la rând oamenii din sat mi-au făcut încă o sobă, mi-au adus ceva lemne, o cloșcă cu pui mici, două pichiri gălăgioase, câțiva pui de curcă de la o fermă de păsări și ceva
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
înțeleg acea lume și cred că jurnaliștii maturi au uneori interese să fie amnezici. În consecință voi resuscita propriile mele amintiri despre acea perioadă despre care este acuzată Mona Muscă de către noii inchizitori. Aceștia sunt, de regulă, fie tineri și nerăbdători să dărâme mituri politice ca să instaureze altele, fie maturi și tare ipocriți sau interesați, unii nu tocmai de „adevăr”, cuvânt atât de frecvent în limbajul marilor demagogi ai neamului. Mona Muscă era asistentă universitară în Timișoara la programele pentru anul
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
cea mai bună Românie posibilă Puteam să nu pierdem primii zece ani? Integrarea noastră în lumea europeană va fi un nou proces lung și greu fiindcă straturile înapoierii noastre sunt foarte adânci. Mulți formatori de opinie, adesea tineri și, firesc, nerăbdători, împărtășesc ideea că numai relele intenții ale clasei politice românești ne-au condus la aderarea târzie și la pierderea primilor 10 ani după căderea comunismului. Nu împărtășesc decât parțial această idee. În regimurile democratice politica se face și cu cetățeni
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
reîntoarcă». Cuvântul «reîntoarcere» era deseori întâlnit în documentele oficiale ale Bisericii Romei. Dar erau moduri și moduri pentru a înțelege acest cuvânt. Se putea înțelege în mod static, de imobilism: ei trebuie să se miște; sau, în mod dinamic, de nerăbdătoare și activă așteptare, cum o înțelegea don Calabria. El spunea: «Trebuie să se facă mai mult pentru a le ieși în întâmpinare». El a încercat să o pună în practică, din micul și umilul său atelier. După ce și-a abandonat
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
iar redacțiile unei anumite prese, susținută pe față de marea finanță și puternica industrie israelite, tipărea articole menite să manevreze opinia publică după directivele primite de la Berlin. Pe lîngă această infiltrare continuă și profundă, Ungaria era pe cale să scape de sub control, nerăbdătoare să realizeze, altfel decît cu bucățica, dezideratele naționale, lansîndu-le pe calea unei revolte deschise, sub conducerea unei coaliții a liderilor Apponyi, Andrassy, Justh și fiul celebrului Kossuth: obstrucție, prin refuzul de a accepta responsabilitatea guvernării, refuzul de a plăti impozite
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
asigurau tălmăcirea în franceză și engleză. Treaba mergea greu, discursul era încetinit și tocat mărunt. Președintele, în plină formă fizică și psihică, nu părea mulțumit. Terminase cu citatele din Ovidiu, nu mai avea nevoie de hârtia din fața lui și era nerăbdător să-și dezvolte o întreagă teorie cu privire la necesitatea statului social-democrat în corectarea exceselor capitalismului. Traducătorii nu erau, după părerea lui, nici destul de rapizi, nici destul de fideli. Așa că le lua vorba din gură și se traducea singur. Și în franceză, și
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
A nins fără încetare, zi și noapte. Zăpada s-a așternut peste tot , îmbrăcând pămăntul într-o haină albă și pufoasă. - Mergem la săniuș? a întrebat-o Emanuel pe soră sa. Nu a fost nevoie să întrebe de două ori. Nerăbdători să se bucure de darul pe care tocmai li-l făcuse iarna, Emanuel și Ioana au plecat fericiți spre derdeluș, luându-l cu ei și pe Lăbuș. Pe drum s-au întâlnit și cu alți copii. Toți erau dornici să
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
oameni de zăpadă, în jurul cărora roiesc fluturii botezului de gheață. În casă e cald. Miroase a cetină de brad și a vanilie. - Ramona, aranjează pe masă colăceii și prăjiturelele pe care le-am pregătit pentru colindători, îmi spune mama. Privesc nerăbdătoare ceasul. În curând voi pleca și eu să-mi colind prietenii și vecinii. Privirea îmi alunecă de la ceas la bradul din camera mea. Împodobit cu multe luminițe strălucitoare, cu o mulțime de globuri si beteală, e tare mândru și parcă
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
cu un Styx, Sena, pe care trec cadavre de înecați, cu o populație de apași și femei pierdute, cu o veselie factice îndărătul căreia "e groaznic orice trai", amenințat de zgomotul tunului, cu instituții șubrede, cu genii relegate în mansardă, nerăbdătoare de a se ridica în Empireu. În fața acestei bolgii se deschide perspectiva extatică a unei geografii "de porțelan", fragile, dincolo de necazuri și păcat. Japonezii sunt între popoare "copii de griji neștiutori", podurile peste ape sunt de onix și fluviile poartă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]