3,664 matches
-
activitate diplomatică, cu trei familii stabile, locuind permanent în Nicosia; aveam închiriate trei apartamente. Urma să sosească de la București soția mea cu copiii noștri, care reușiseră să intre la liceul pe care îl absolvise și Silvia, deci așteptam cu destulă nerăbdare reunirea familiei pe insula Cipru, devenită o etapă în viața noastră, o etapă de noi încercări, de noi provocări în fața necunoscutului. Regretam că fusesem absent la consumarea unui mare eveniment, a saltului fundamental în biografia băieților mei, când numai Nicoleta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
ardeau dorințele noastre să ne întâlnim și nu aveam alte mijloace de comunicare. Era periculos însă pentru că telefonistele noastre ascultau de multe ori convorbirile celor încâlciți în mrejele idilelor și le difuzau la cine nu trebuie. Curiozitatea de femeie și nerăbdarea de-a se destăinui și altora, să nu facă indigestie dacă știu numai ele. De fapt secretul este secret atât cât este știut numai de două persoane, când ajunge la a treia,deja și-a pierdut valoarea, s-a desconspi-rat
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
cu grâu sau porumb la moara satului. Locul avea toate amenajările pentru odihna cailor, care veneau sau plecau de la moară inclusiv o fântână cu jgheab de adăpare a vitelor. Din locul acela mai erau doar câțiva metri până la intrarea morii. Nerăbdarea dar și părerea de rău, de a părăsi locurile acelea, mă făceau să privesc în direcția de unde trebuia să apară autobuzul. Privind în direcția respectivă am observat, cu coada ochiului, cum razele soarelui îmbracă într-o aură luminoasă peisajul din
Un nou început. In: Caravana naivilor by Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1101]
-
din cauza atitudinii acestuia față de Restaurație, precum și aceia care aderaseră la formațiunea politică de sub conducerea lui Gheorghe Brătianu cu speranța că ar avea șanse mai mari de a ajunge la guvernare într-un timp scurt, au început să dea semne de nerăbdare. În luna mai, "Viitorul" aducea la cunoștința opiniei publice faptul că: "elemente de seamă ale grupării [georgiste] s-au întrunit [...] la dl. Valjean și, constatând că a merge pe liste separate înseamnă a pune gruparea în dezacord cu îndemnul regal
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mi-am revenit imediat." Între timp, o ambulanță îl transporta pe pilotul rănit, aflat, din fericire, în afara oricărui pericol. Și acum, ce urma să se întâmple?...Trebuia neapărat să mă întorc repede la București, unde știam că sunt așteptat cu nerăbdare." Pe aerodrom era o agitație de nedescris. Piloții veniți să asiste la demonstrație încercau să-și explice ce s-a întâmplat. După un moment, a sosit colonelul Gunn, însoțit de comandantul unității. Conștient de gravitatea situației și de importanța misiunii
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
vegetația lui... Ce voi găsi oare pe aerodromul Schwechat? Activitate aeriană? Fiind situat în zona franco-engleză nu puteam, în orice caz, să mă aștept la vreo surpriză neplăcută. Mai puțin de 200 km și ajung. Nu aveam niciun sentiment de nerăbdare, zborul ar fi putut dura încă multă vreme, chiar aș fi dorit să se prelungească mult, cât mai mult, până la infinit. Și iarăși tot felul de gânduri mă cuprindeau. Și iarăși, aproape ca o obsesie: ce avea să se întâmple
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
destinație. Aveam, în sfârșit, o speranță. N-am dormit toată noaptea. Nu m-am dezbrăcat și m-am învârtit prin celulă. Prea obosit, târziu, mi-am pus o cuvertură pe umeri și m-am așezat pe marginea patului. Plin de nerăbdare așteptam dimineața. Timpul se scurgea atât de greu. N-aveam astâmpăr. Totul era de necrezut. Cum e posibil? De ce? Se făcuse deja ziuă când am auzit mișcare pe culoar. Acum nu aveam în minte decât că trebuie să scriu, scurt
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
fereastră, pândind persoana care să-mi pară susceptibilă de a-mi face acest serviciu atât de important pentru mine. Cu adresa scrisă exact, citeț și subliniată, hârtia bine înfășurând o bucată de moloz găsit pe marginea ferestrei sparte, așteptam cu nerăbdare trecerea unui pieton care să-mi inspire încredere. A durat ore întregi până când, în sfârșit, m-am decis: un bărbat de vreo 50 de ani, îmbrăcat destul de corect și cu un mers sigur, aș putea spune, de militar. Am aruncat
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
pentru a-i pregăti locul în biserica armeană din Gherla. Într-adevăr, după cca trei-patru săptămâni (în acea vreme, transporturile se făceau încet și erau cam 800 km de parcurs), delegația armeană și toată comunitatea armeană din Gherla aștepta cu nerăbdare sosirea tabloului, locul ales pentru a-l adăposti fusese între timp consolidat, în interiorul bisericii într-o latură a acesteia, folosindu-se un zid ce putea fi întredeschis și închis cu ajutorul unui sistem destul de ingenios, cunoscut numai de conducătorii comunității. Astfel
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
cea mai bună calitate. Singurul pericol care pândește paginile este epuizarea timpului, și asta dă celor două capitole din Straja dragonilor pe care bolnavul a mai apucat să le scrie, capitolele despre primii săi douăzeci de ani de viață, o nerăbdare și o precipitare dezordonate, ca îmbulzeala ultimelor fire de nisip la gura clepsidrei. Deși încalcă tot soiul de tabuuri, deși descriu jocurile erotice ale copilului și adolescentului (cu fetițe, cu băieței, apoi cu colegi și, mai ales, cu soldați, ordonanțele
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
sexului meu în erecție, cu care se juca fără să-i dea în minte să-l determine la orgasm. Trebuie să mărturisesc că psihic nu eram prea excitat și, cu toate că povestea asta a durat vreo trei nopți, nu muream de nerăbdare să vină seara. A patra zi dimineața, a apărut tata cu un camion militar, în care urcase și mama, și ne-a transportat la Aiud, cu întreg bagajul minus fata, care s-a despărțit de noi plângând, spre a se
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
petiția sau mai degrabă ordinul cluburilor, care ne pune în vedere să ne pronunțăm imediat în favoarea Poloniei. „Grăbiți-vă, răspunsul este așteptat“, se strigă din toate părțile. Adunarea continuă să nu dea nici un semn de viață; de altfel, poporul, în nerăbdarea și în dezordinea lui, face o zarvă asurzitoare, care ne scutește să răspundem. Președintele Buchez, în care unii au vrut să vadă un netrebnic și alții un sfânt, dar care nu încape îndoială că în ziua aceea a fost un
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
dus pe la sora ... ci am urcat direct în autobuzul de Bârlad-Bacău ... din care m-am dat jos la câțiva km de sat (la stația Fântânele) și de aici ... pe jos ...peste două dealuri ... m-am apropiat de Stâncășeni. Cu câtă nerăbdare o făceam altă dată ... și ce inimă grea aveam acum ... Coborând printr-o vie de a noastră ... pe o cărare ce ducea spre casă ... minunea minunilor ... tatăl meu prășea la vie ... Este ușor de înțeles ce a urmat ... A doua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
că acum avem sentimentul vag, mai mult ca un presentiment, de fapt, că nu vrem să știm mai mult. Ne e frică de final și am preferea să nu-l știm. Iată, deci, unde ne-a adus drumul romanului: de la nerăbdarea copilărească de a afla ce face Dickens cu eroii lui (chiar și cu cei nefericiți) la frică. Trans-cititorul, ca să-l numim așa, se teme de deznodământ și e fericit în cazul când romanul rămâne fără final. În cazul lui Ishiguro
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
prințesa, nu se mulțumește cu o singură prințesă, așa că pleacă iar și iar, în vreme ce Prințesele salvate își comparau Poveștile triste, se lăudau cu cât suferă, Exagerau durerea. Se coafau una pe alta, făceau schimb de Halate și bijuterii, așteptau cu nerăbdare Să vadă cine li se va mai alătura. Acest gen de discurs, pe jumătate ironic nu prea se potrivește cu rima. Rima nu răspunde nevoii lui Fainlight de a contrazice tot ce-i iese în cale, inclusiv dorința lectorului de
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
experimentaliști caută confuzia: propria creație îi surprinde pe nepregătite. Textele lor par un flux de asociații întâmplătoare. În miezul acestei pânze de păianjen, inteligența creatoare e mai bogată ca niciodată, dar e și infinit mai nerăbdătoare decât arhitectura solidă tradițională. Nerăbdarea lui Eliot și Joyce în fața vorbelor leneșe, care nu pot spune totul deodată, a fost greu de uitat. Poezia e și acum derutantă, sare de la o idee la alta, fără legături explicite între fragmente. Larg folosit la începutul anilor 1920
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Ceea ce chiar așa e. Cum s-a văzut mai târziu, experimenta pe noi besteller-ul lui, Angela's Ashes. În fiecare vineri se cerea elevilor să prezinte paginile adolescentine, pline de spaime, mâzgălite de ei, iar eu nu mai puteam de nerăbdare să plictisesc pe toată lumea cu producțiile mele. Cam toți ceilalți, străluciți la matematică ori științe concrete care erau profilul școlii alegeau cursul lui McCourt fiindcă era simplu ca bunăziua. Dădea tuturor note foarte mari și nu se dădea lucrare. LV
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
element de a atrage investiții majore este reprezentat de un personal înalt calificat, însă din păcate nu este și elementul decisiv. Oricât de ireal ar părea, ține de noi ca toate aceste elemente să se înlănțuie în viitor. Aștept cu nerăbdare momentul în care Iașul, trecând printr-o accelerată dezvoltare economică, să ofere tuturor inginerilor absolvenți ocazia de a performa. La mulți ani, IEEI
SA NU ÎNLOCUIM PERFORMANŢA CU INDIFERENŢA. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by ADRIAN BUTUCĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1009]
-
foloseau pentru decorare coji de ouă colorate. Bradul tradițional ucrainean era ornat cu o pânză de păianjen, pentru noroc. Acum bradul nu lipsește din nici o casă, iar momentul magic al împodobirii bradului și în Ajunul Crăciunului îl așteptăm totdeauna cu nerăbdare și cu suflete curate. Toate popoarele lumii au diverse datini și superstiții legate de Sărbători, fie ele creștine sau nu. Superstiția, așa cum este ea definită, apare ca o credință primitivă, bazată pe rămășițe ale magiei, pe admiterea forței spiritelor bune
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de mărgean. Iar când a fost să iasă din iatac, Maicuța l-a pândit de după ușă, Să nu te vâre din greșala-n sac, Ca pe-o papușă! Bine-ai venit, Moș Crăciune! Bine-ai venit, Moș Crăciune! Te așteptam cu nerăbdare, Căci păpușa mea cea mică A rămas fără picioare. Și căluțul lui Costică Cel cu numle Harap I l-a trântit o pisică Și-a rămas fără de cap. Tu! dar plină ce ți-e traista! Ai păpuși și cai și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
foloseau pentru decorare coji de ouă colorate. Bradul tradițional ucrainean era ornat cu o pânză de păianjen, pentru noroc. Acum bradul nu lipsește din nici o casă, iar momentul magic al împodobirii bradului și în Ajunul Crăciunului îl așteptăm totdeauna cu nerăbdare și cu suflete curate. Toate popoarele lumii au diverse datini și superstiții legate de Sărbători, fie ele creștine sau nu. Superstiția, așa cum este ea definită, apare ca o credință primitivă, bazată pe rămășițe ale magiei, pe admiterea forței spiritelor bune
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de mărgean. Iar când a fost să iasă din iatac, Maicuța l-a pândit de după ușă, Să nu te vâre din greșala-n sac, Ca pe-o papușă! Bine-ai venit, Moș Crăciune! Bine-ai venit, Moș Crăciune! Te așteptam cu nerăbdare, Căci păpușa mea cea mică A rămas fără picioare. Și căluțul lui Costică Cel cu numle Harap I l-a trântit o pisică Și-a rămas fără de cap. Tu! dar plină ce ți-e traista! Ai păpuși și cai și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ceea ce au văzut serviciile Securității statului român după 1945, când, în mai multe etape, au fost persecutați chiar și cei despre care bănuiau doar că simpatizaseră cu ideile fostului prim-ministru ungar, executat în urma condamnării ca criminal de război. Dincolo de nerăbdarea față de starea de lucruri din Ungaria, era vorba, cel puțin în aceeași măsură, și de intenția de emancipare pentru a ajunge din urmă țara mamă, ca și de critica ierarhiei sociale existente, care, după martie 1944, a generat acțiuni inimaginabile
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Kelledy a trebuit, deseori, să ia apărarea salariaților primăriei în fața acuzațiilor de discriminare națională sau de corupție; el a declarat că funcționarii primăriei depuneau un volum de muncă imens pentru bani puțini, și, în schimb, constata "un grad ridicat de nerăbdare din partea publicului"; o mare parte a locuitorilor "nu putea, sau nu vroia să înțeleagă necesitatea renunțărilor". Despre nevoia de încălțăminte el raporta un număr de 15 mii de cereri primite lunar, din care, prin repartizare ministerială, nu puteau fi satisfăcute
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
largă; și o tristețe nouă s-a născut: tristețea sufocantă în jurul mesei, sub lampa familială. Tinerii sînt irevocabil convinși de inferioritatea părinților. Pater familias moțăie resignat în fotoliu: fiindcă nu mai inspiră frică, el, pe toată linia, n-are dreptate. Nerăbdarea de a nu-l mai vedea sau de a-l neutraliza complet de abia se mai ascunde. Interesele și forma modernă a societății, împreună cu trebuința adînc naturală, deci legitimă, a copilului de a ieși în lumea care-l solicită din
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]