4,211 matches
-
prin punerea cap la cap a diverselor părți de hotar cunoscute de un țăran sau altul (Stahl, 1998, vol. I, pp. 121-122; vol. II, p. 80) . După cum afirmă Stahl (1998, vol. I, p. 122), amestecul dintre intervenția statului și intervenția obștii varia de la caz la caz, în funcție de statutul social al celor implicați în litigiile respective. De exemplu, în cazul moșiilor domnești, mănăstirești sau boierești, ponderea amestecului statului era mai mare. După ce am văzut care erau elementele specifice nivelului constituțional și cele
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
dus la necesitatea prelungirii posibilității de exploatare a aceluiași teren pe perioade mai lungi și apoi permanent. Astfel, apare și obligația tuturor de a lăsa miriștile drept izlaz la dispoziția tuturor locuitorilor satului. Prin urmare, dacă în prima etapă intervenția obștii asupra exploatărilor agricole era aproape inexistentă, în următoarele etape ea se accentuează, iar deciziile operaționale devin din ce în ce mai reglementate de nivelul alegerii colective și chiar și de nivelul constituțional, după cum vom vedea mai jos. „Tehnica moinei sălbatice silvo-pastorale” este cel mai
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pagube agricole (Stahl, 1998, vol. I, pp. 276-277). „Tehnica izlăjirii sau a păscutului în miriște” consta în permiterea pășunatului pe orice teren agricol după strângerea recoltei, chiar dacă acel lot fusese în folosință individuală, denotând încă o dată puterea de intervenție a obștii asupra individului. Creșterea animalelor avea un caracter predominant colectiv, în principal datorită capacității reduse de a prelucra individual produsele obținute pe de urma creșterii animalelor. Acestea fie erau lăsate nepăzite în izlazul devălmaș, fie erau împiedicate sau priponite. Cele două
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
în care animalele nu aveau voie să pască, și nu a celor în care aveau voie (Stahl, 1998, vol. I, pp. 258-261, 277). Existau însă și terenuri agricole pe care, datorită valorii lor economice, se produceau aglomerări. Soluția identificată de obște a fost aceea de a scoate acele terenuri din regimul izlazului și a face loturi egale care să fie distribuite către cei îndreptățiți. Suma acelor loturi se numea țarină și avea o formă de patrulater, alungită, din cauza faptului că era
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
și se instalează statornic pe ele, an după an, terenul rămas pentru pășunat scade. „Nu mai este posibil, deci, ca păscutul în ogor să rămână nereglementat și se caută fie o plafonare a drepturilor de păscut, fie o despăgubire a obștii pe calea unei plăți făcute de posesorii vitelor.” (Stahl, 1998, vol. I, pp. 282-292) Despre această problemă vom discuta însă în paragrafele următoare. Tot ca regulă de cuprindere, fiecare gospodărie avea obligația de a exploata terenurile agricole cu propriile forțe
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
acte oficiale conform Codului civil, ci se apela la simpla înțelegere. Actele oficiale se realizau în cazurile în care copilul era fie înfiat, fie în afara unei legături recunoscute oficial. În cazul transmiterii terenurilor prin simpla înțelegere, se remarcă faptul că obștea funcționa ca agent de monitorizare a acestor transferuri. Prin urmare, tatăl nu împărțea averea între copii după bunul-plac, ci după un tipic practicat de toate gospodăriile. Astfel, părintele trebuie să-și împartă averea la numărul copiilor pe care îi are
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
bătrân. O altă regulă consta în faptul că băiatul cel mic rămânea în casa părintească, dar el era obligat să contribuie la construirea caselor fraților lui (Stahl, 1998, vol. II, pp. 104-107). În calitatea ei de martoră a acestor transferuri, obștea îndeplinea două funcții: una era aceea de a asigura corectitudinea împărțirii averii unei gospodării între moștenitori, iar cea de a doua de a împiedica pătrunderea străinilor în obște. Astfel, pentru a îndeplini a doua funcție, exista regula general acceptată conform
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
vol. II, pp. 104-107). În calitatea ei de martoră a acestor transferuri, obștea îndeplinea două funcții: una era aceea de a asigura corectitudinea împărțirii averii unei gospodării între moștenitori, iar cea de a doua de a împiedica pătrunderea străinilor în obște. Astfel, pentru a îndeplini a doua funcție, exista regula general acceptată conform căreia fetele nu aveau voie să moștenească pământ. Existau însă și cazuri în care o astfel de regulă nu putea fi respectată datorită faptului că singurii moștenitori erau
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
fi respectată datorită faptului că singurii moștenitori erau fete. În asemenea situații, femeia era considerată bărbat, iar bărbatul cu care se căsătorea devenea noră. Regula inversării rolurilor era făcută cu scopul de a nu da unui străin drepturi depline în obște; de unde deducem că femeia nu avea drepturi depline decât în astfel de cazuri sau atunci când era văduvă și, implicit, „proprietara” terenurilor (Stahl, 1998, vol. II, p. 117). Folosirea termenului „proprietate” în cazul acestor terenuri agricole este improprie. După cum am mai
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
o altă cauză este amplasarea respectivelor stăpâniri - fie blocarea unui drum, fie situarea într-o țarină supusă obligației de a fi dată periodic în folosință ca izlaz; o a treia cauză o constituie amplasarea stăpânirii pe un teren pe care obștea dorea să-l împartă în loturi și să-l distribuie tuturor sătenilor. Toate aceste conflicte erau rezolvate de către obște în principal prin mutarea forțată a stăpânirii într-un alt loc, denotând astfel norma puternic internalizată de toți conform căreia obștea
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
a fi dată periodic în folosință ca izlaz; o a treia cauză o constituie amplasarea stăpânirii pe un teren pe care obștea dorea să-l împartă în loturi și să-l distribuie tuturor sătenilor. Toate aceste conflicte erau rezolvate de către obște în principal prin mutarea forțată a stăpânirii într-un alt loc, denotând astfel norma puternic internalizată de toți conform căreia obștea are întâietate asupra intereselor private. Stăpânirile locurești, deși mai stabile ca alte terenuri agricole, nu erau nici ele permanente
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
obștea dorea să-l împartă în loturi și să-l distribuie tuturor sătenilor. Toate aceste conflicte erau rezolvate de către obște în principal prin mutarea forțată a stăpânirii într-un alt loc, denotând astfel norma puternic internalizată de toți conform căreia obștea are întâietate asupra intereselor private. Stăpânirile locurești, deși mai stabile ca alte terenuri agricole, nu erau nici ele permanente din cauza imposibilității tehnice de a menține mulți ani la rând același teren în exploatare agricolă. Odată cu apariția tehnicilor de exploatare perpetuă
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
exploatarea agricolă se făcea în continuare pe mai multe categorii de terenuri aflate în devălmășie, nicio gospodărie neputând supraviețui doar prin exploatarea ocinilor (Stahl, 1998, vol. II, p. 171). Pe lângă factorii tehnici și demografici care au contribuit la apariția ocinilor, obștea avea o serie de reguli explicite cu privire la modalitatea de transformare a stăpânirilor locurești în ocini. Un prim criteriu era legat de statusul pe care respectivul apropriator îl avea în obște. Astfel, în raport cu acest criteriu, justificarea se făcea fie prin relația
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
factorii tehnici și demografici care au contribuit la apariția ocinilor, obștea avea o serie de reguli explicite cu privire la modalitatea de transformare a stăpânirilor locurești în ocini. Un prim criteriu era legat de statusul pe care respectivul apropriator îl avea în obște. Astfel, în raport cu acest criteriu, justificarea se făcea fie prin relația lui cu domnia, și anume prin faptul că el avea un rol executoriu al hotărârilor statului, fie prin rolul său în rezolvarea anumitor probleme obștești. Un alt criteriu consta în
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
destrămarea treptată a vechilor aranjamente locale de guvernare tocmai din cauza lipsei regulilor de procedură. Astfel, plata birului le dă chiar și nebăștinașilor un oarecare drept la o distribuire de loturi, proporțional cu cota-parte bănească plătită. Pe lângă permiterea pătrunderii străinilor în obște, criteriul plății în bani ajunge să altereze și vechile aranjamente care reglementau moștenirea, făcând ca regula de moștenire să nu mai fie rudenia, ci măsura în care moștenitorii au contribuit la cheltuielile în bani ale gospodăriei. Un al treilea efect
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
ca regula de moștenire să nu mai fie rudenia, ci măsura în care moștenitorii au contribuit la cheltuielile în bani ale gospodăriei. Un al treilea efect al introducerii criteriului banilor constă în scoaterea respectivelor terenuri din sfera celor asupra cărora obștea avea întotdeauna dreptul de a le redistribui, făcând astfel loc unor noi norme care intră în conflict cu vechea normă a întâietății obștii asupra individului (Stahl, 1998, vol. II, pp. 173-177). Extinderea zonelor de exploatare agricolă permanentă ajunge să influențeze
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
al treilea efect al introducerii criteriului banilor constă în scoaterea respectivelor terenuri din sfera celor asupra cărora obștea avea întotdeauna dreptul de a le redistribui, făcând astfel loc unor noi norme care intră în conflict cu vechea normă a întâietății obștii asupra individului (Stahl, 1998, vol. II, pp. 173-177). Extinderea zonelor de exploatare agricolă permanentă ajunge să influențeze principiile generale pe baza cărora este organizat întregul sat. Această zonă este baza dezvoltării clasei acaparatorilor locali (Stahl, 1998, vol. II, pp. 16
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
dezvoltării clasei acaparatorilor locali (Stahl, 1998, vol. II, pp. 16 17). Există însă și zone, fie agricole, fie conexe, care nu au trecut prin transformări atât de radicale, dat fiind caracterul lor de exploatări statornice încă de la început. Astfel, amestecul obștilor în exploatarea viilor și livezilor este cu mult mai redus pentru că acestea nu puneau probleme tehnice de exploatare, de epuizare a solului. Iazul, fie artificial, fie natural, este o creație a întregii colectivități, a muncii la comun. Drumurile nu constituiau
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
vol. II, p. 164). Dată fiind structura dovezilor empirice furnizate de studiul lui Stahl, analiza asupra acestor sisteme de resurse se va centra pe zona Vrancei. Împărțirea inițială a Munților Vrancei a fost un rezultat al colaborării dintre cele 14 obști sătești originare, fără niciun amestec din partea statului. Trecerea de la devălmășia de ocol la împărțirea pe sate a munților a avut ca primă cauză preocuparea de a asigura tuturor satelor un acces egal la anumite locuri de pășunat. Astfel, conform opiniei
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
astfel dreptul Sfatului cel mare de intervenție asupra acelor părți, fapt care echivala cu contestarea unei norme de bază a întregii organizări devălmașe. Acest șir de conflicte este întrerupt de momentul acaparării unei mari părți a Vrancei de către Costache Roset. Obștile de coalizează pentru recuperarea averii devălmașe. Astfel, în 1801, apare un nou criteriu de împărțire a munților, și anume proporția contribuției fiecărui sat la cheltuielile de judecată pentru recuperarea terenurilor acaparate de Roset. Nici acest criteriu nu a fost însă
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
uneori, calitativă) dintre aproprierea de resurse pentru satisfacerea nevoilor gospodărești, de supraviețuire, și aproprierea de resurse cu scopul de a obține venituri, fiind permis doar primul tip de apropriere. Aproprierea cu scopul obținerii de venituri putea fi permisă doar de către obște și doar în urma despăgubirii comunității prin efectuarea unei plăți într-un fond comun, obștesc. În Câmpulung, pe lângă acest criteriu, se mai aplică regula exploatării din punct de vedere comercial a pădurii, în mod colectiv, prin dare în arendă. Veniturile de pe urma
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
tăierile abuzive care părea să fie mai bine pus la punct, dar despre care nu avem suficiente detalii este acela al tăierilor colective și repartizării lemnelor tăiate, în cantități egale, prin tragere la sorți. Acest sistem prezintă avantajul că toată obștea este de față atunci când se fac tăierile, iar cantitatea nu este „după puteri” sau „după nevoi”, ci este fixă. În lipsa unor detalii empirice, presupunem că acest sistem avea costuri de monitorizare reduse pentru că, date fiind dimensiunile reduse ale comunității, cu
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
a copacilor care au fost în prealabil însemnați sau reglementarea modalității de înființare și funcționare a gaterelor. Regulile cu privire la gatere erau foarte stricte. Ele nu erau în toate satele aceleași: trei sate interziceau total construirea acestora; două sate permiteau doar obștii ca atare să le construiască; unele sate nu permiteau unui singur sătean să facă un gater, el fiind obligat să se asocieze cu alți membri decât cei care îi erau rude (Stahl, 1998, vol. II, pp. 186-188). Pe lângă necesitatea de
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
extinderii zonelor agricole care puteau fi exploatate permanent și, implicit, a micșorării zonelor de izlaz. Stahl (1998, vol. II, pp. 188-189) dă ca studiu de caz Vrancea, cu precizarea că noile reguli nu erau respectate. Ca și în cazul pădurilor, obștea este cea care autorizează dreptul de a paște în izlaz. Unele sate stabilesc la 30, cu o taxă de 10 lei pe cap de vită, altele la 20 și altele la 10 numărul vitelor mari care pot fi duse la
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
taxă; un sat prevedea obligația de a ține animalele la munte, pe izlaz putând fi aduse la păscut doar vitele trăgătoare și vacile de lapte; cinci sate prevedeau ca cel care nu are animale să fie despăgubit în bani de către obște. Noile reguli erau poate prea detaliate pentru a fi respectate dintr-odată de comunități, care erau obișnuite cu accesul liber la sistemele de resurse și cu patternuri decizionale și comportamentale care nu individualizau acțiunile de exploatare a sistemelor de resurse
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]