3,917 matches
-
la 13 ianuarie 1280 într-un act de schimb de moșii. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei (Sectio 140), realizată la ridicarea topografică din anii 1769-1773 este marcată în felul următor prezența unor exploatări de sare abandonate în zona actualului oraș Ocna Mureș: "Ruiniert, Saltz Gruben, Okne". Localitatea s-a dezvoltat abia la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când a început exploatarea organizată a sării, respectiv, când administrația austriacă a preluat controlul producției de sare. În perioada interbelică a fost sediul plășii
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
Localitatea s-a dezvoltat abia la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când a început exploatarea organizată a sării, respectiv, când administrația austriacă a preluat controlul producției de sare. În perioada interbelică a fost sediul plășii Ocna-Mureș din cadrul județului Alba (interbelic). Ocna Mureș a fost declarat oraș în anul 1956 și are în subordine cinci localități; două localități componente (Uioara de Sus și Uioara de Jos) și trei sate (Cisteiu de Mureș, Micoșlaca și Războieni-Cetate). Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
Mureș a fost declarat oraș în anul 1956 și are în subordine cinci localități; două localități componente (Uioara de Sus și Uioara de Jos) și trei sate (Cisteiu de Mureș, Micoșlaca și Războieni-Cetate). Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Ocna Mureș se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (78,15%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (8,75%) și romi (6,6%). Pentru 6,43% din populație
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
51% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Activități economice principale: extragerea sării, industria chimică anorganică, fermentarea tutunului. Alte activități economice: construcții civile și industriale, agricultură, confecții îmbrăcăminte, comerț, morărit și panificație. Principalele întreprinderi economice ale orașului au fost: La Ocna Mureș au existat în trecut 2 gări industriale (exclusiv pentru transport de mărfuri), în prezent nefuncționale:<br> Gara 1 (înainte de 1944), coordonate: 46.391916, 23.854712<br> Gara 2 (după 1944), coordonate: 46.390858, 23.857631 Ocna Mureș este un
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
au fost: La Ocna Mureș au existat în trecut 2 gări industriale (exclusiv pentru transport de mărfuri), în prezent nefuncționale:<br> Gara 1 (înainte de 1944), coordonate: 46.391916, 23.854712<br> Gara 2 (după 1944), coordonate: 46.390858, 23.857631 Ocna Mureș este un oraș situat la altitudinea de 258 m. Dispune de un climat continental-moderat, cu temperatura medie anuală de 9 °C (peste 20 °C în iulie și sub −4 °C în ianuarie). Are un interes turistic deosebit, datorită lacurilor
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
Vâlcele. Orașul se află în sud-vestul județului, pe malurile râului Trotuș, acolo unde acesta primește apele afluenților Slănic și Vâlcele, și unde intră în depresiunea Tazlău-Cașin. Este străbătut de șoseaua națională DN12A, care leagă Oneștiul de Miercurea-Ciuc. În localitatea Târgu Ocna, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN12B, care duce la Slănic-Moldova și tot DN12A se intersectează acolo cu șoseaua județeană DJ116, care o leagă spre sud de Pârgărești și Oituz (unde se termină în DN11) și spre nord de
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
DJ116, care o leagă spre sud de Pârgărești și Oituz (unde se termină în DN11) și spre nord de Bârsănești (unde se termină tot în DN11). Prin comună trece și calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservită de stația Târgu Ocna și de haltele de călători Saline și Cireșoaia. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Târgu Ocna se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,99
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
nord de Bârsănești (unde se termină tot în DN11). Prin comună trece și calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservită de stația Târgu Ocna și de haltele de călători Saline și Cireșoaia. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Târgu Ocna se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,99%), cu o minoritate de romi (1,47%). Pentru 7,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
de provizii. În această perioadă (neolitic) își are începutul exploatarea sării din această regiune; centrul de exploatare va deveni mai cunoscut în Evul Mediu. La 15 martie 1410, Alexandru cel Bun întărea satul Stoenești (ulterior își va schimba numele în "Ocna"), peVâlcica, unor frați de origine transilvăneană, iar la 3 septembrie 1448 voievodul Petru al-II-lea dăruia satul Tisești tot unor frați transilvăneni. Celelalte așezări sunt menționate fie la sfârșitul secolului al VIII-lea Gura Slănicului, Mosoare, fie în prima jumătate a
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
transilvăneni. Celelalte așezări sunt menționate fie la sfârșitul secolului al VIII-lea Gura Slănicului, Mosoare, fie în prima jumătate a secolului al XIX-lea Geoseni, Văleni, Poieni, Pacuri, fie mai recent cartierul Galean. În sec. al-XVIII-lea, cele două localități vecine, Ocna și Trotuș , se vor afla în competiție pentru întâietate în zonă, iar la inceputul sec. al XVIII-lea așezării Târgu Ocna i se atribuie calitatea de târg. Călătorul suedez Erasmus Heinrich Schneider de Weismantel este primul care îi atribuie calificativul
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
al XIX-lea Geoseni, Văleni, Poieni, Pacuri, fie mai recent cartierul Galean. În sec. al-XVIII-lea, cele două localități vecine, Ocna și Trotuș , se vor afla în competiție pentru întâietate în zonă, iar la inceputul sec. al XVIII-lea așezării Târgu Ocna i se atribuie calitatea de târg. Călătorul suedez Erasmus Heinrich Schneider de Weismantel este primul care îi atribuie calificativul de târg, în anii 1713-1714. În această perioadă târgul Ocna are un ritm foarte rapid de creștere teritorială, mai ales prin
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
în zonă, iar la inceputul sec. al XVIII-lea așezării Târgu Ocna i se atribuie calitatea de târg. Călătorul suedez Erasmus Heinrich Schneider de Weismantel este primul care îi atribuie calificativul de târg, în anii 1713-1714. În această perioadă târgul Ocna are un ritm foarte rapid de creștere teritorială, mai ales prin includerea unor foste sate. Timp de trei secole, Târgu Ocna a fost cea mai însemnată localitate de pe Valea Trotușului, dominând economic și cultural întreaga zonă trotușeană. În epoca modernă
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
Heinrich Schneider de Weismantel este primul care îi atribuie calificativul de târg, în anii 1713-1714. În această perioadă târgul Ocna are un ritm foarte rapid de creștere teritorială, mai ales prin includerea unor foste sate. Timp de trei secole, Târgu Ocna a fost cea mai însemnată localitate de pe Valea Trotușului, dominând economic și cultural întreaga zonă trotușeană. În epoca modernă, localitatea cunoaște o evoluție spectaculoasă. Trebuie subliniat faptul că în această perioadă , Târgu Ocna a fost cel mai mare oraș nereședință
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
foste sate. Timp de trei secole, Târgu Ocna a fost cea mai însemnată localitate de pe Valea Trotușului, dominând economic și cultural întreaga zonă trotușeană. În epoca modernă, localitatea cunoaște o evoluție spectaculoasă. Trebuie subliniat faptul că în această perioadă , Târgu Ocna a fost cel mai mare oraș nereședință de ținut din Moldova. Între anii 1864-1918 orașul cunoaște o dezvoltare mai lentă, putându-se vorbi chiar de un regres. Astfel în timpul evenimentelor de la 1821, un detașament de 800 de eteriști sosesc la
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
fost cel mai mare oraș nereședință de ținut din Moldova. Între anii 1864-1918 orașul cunoaște o dezvoltare mai lentă, putându-se vorbi chiar de un regres. Astfel în timpul evenimentelor de la 1821, un detașament de 800 de eteriști sosesc la Târgu Ocna sub conducerea lui , care va ordona ocuparea mănăstirii Răducanu, ce avea o bună poziție strategică. În timpul Revoluției de la 1848, generalul Bem a adresat o proclamație către locuitorii Moldovei, făcându-le cunoscut că toți cei ce voiau să lupte pentru libertate
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
ce avea o bună poziție strategică. În timpul Revoluției de la 1848, generalul Bem a adresat o proclamație către locuitorii Moldovei, făcându-le cunoscut că toți cei ce voiau să lupte pentru libertate să se prezinte la cartierul său general de la Târgu Ocna, pentru a fi organizați militărește. Costache Negri, locuind în modesta căsuță de la Ocna corespondă cu Domnitorul Principatelor Unite Române - Alexandru Ioan Cuza. Târgocnenii își vor aduce contribuția la obținerea independenței , atât prin reprezentanții lor din compania a 6-a Târgu
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
adresat o proclamație către locuitorii Moldovei, făcându-le cunoscut că toți cei ce voiau să lupte pentru libertate să se prezinte la cartierul său general de la Târgu Ocna, pentru a fi organizați militărește. Costache Negri, locuind în modesta căsuță de la Ocna corespondă cu Domnitorul Principatelor Unite Române - Alexandru Ioan Cuza. Târgocnenii își vor aduce contribuția la obținerea independenței , atât prin reprezentanții lor din compania a 6-a Târgu Ocna a batalionului 2 Bacău din Regimentul 14 dorobanți, comandat de căpitanul Dimitrie
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
pentru a fi organizați militărește. Costache Negri, locuind în modesta căsuță de la Ocna corespondă cu Domnitorul Principatelor Unite Române - Alexandru Ioan Cuza. Târgocnenii își vor aduce contribuția la obținerea independenței , atât prin reprezentanții lor din compania a 6-a Târgu Ocna a batalionului 2 Bacău din Regimentul 14 dorobanți, comandat de căpitanul Dimitrie Bușilă, cât și prin acțiunile de sprijinire a frontului prin rechiziții , transporturi, subscripții pentru cumpărarea de arme, prin donații în bani sau alimente. La sfârșitul secolului al XIX
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
2 Bacău din Regimentul 14 dorobanți, comandat de căpitanul Dimitrie Bușilă, cât și prin acțiunile de sprijinire a frontului prin rechiziții , transporturi, subscripții pentru cumpărarea de arme, prin donații în bani sau alimente. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Târgu Ocna, declarată comună urbană în 1846, era reședința plășii Trotușul a județului Bacău, avea 8033 de locuitori și în ea funcționau două fabrici de gaz, 5 mori, o tăbăcărie, două fabrici de pălării țărănești, una de săpun, una de lumânări de
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
Primului Război Mondial s-au purtat lupte sângeroase în timpul cărora s-au remarcat medicul Mircea Bruteanu și locotenentul Gheorghe Enescu, alături de alți eroi ai orașului. Tot acum a căzut la datorie, luptând eroic cu o singură mână, legendarul Constantin Mușat. Localitatea Târgu Ocna a fost bombardată de trupele inamice , provocând incendii și pagube materiale. Lupte sângeroase s-au purtat la Cireșoaia și Cosna. Marele istoric Nicolae Iorga ne lăsa câteva însemnări interesante despre această perioadă: "13 octombrie 1917 - Nemții bombardează Ocna. 9 ianuarie
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
Localitatea Târgu Ocna a fost bombardată de trupele inamice , provocând incendii și pagube materiale. Lupte sângeroase s-au purtat la Cireșoaia și Cosna. Marele istoric Nicolae Iorga ne lăsa câteva însemnări interesante despre această perioadă: "13 octombrie 1917 - Nemții bombardează Ocna. 9 ianuarie 1918- Ocna e părăsită și distrusă". În afara zecilor de monumente ridicate în această zonă, a denumirii unor străzi ale orașului, începând din 1919, s-a creat o tradiție locală de comemorare a eroilor în fiecare an la Înălțare
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
fost bombardată de trupele inamice , provocând incendii și pagube materiale. Lupte sângeroase s-au purtat la Cireșoaia și Cosna. Marele istoric Nicolae Iorga ne lăsa câteva însemnări interesante despre această perioadă: "13 octombrie 1917 - Nemții bombardează Ocna. 9 ianuarie 1918- Ocna e părăsită și distrusă". În afara zecilor de monumente ridicate în această zonă, a denumirii unor străzi ale orașului, începând din 1919, s-a creat o tradiție locală de comemorare a eroilor în fiecare an la Înălțare și de 9 Mai
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
tradiție locală de comemorare a eroilor în fiecare an la Înălțare și de 9 Mai. Anuarul Socec din 1925 consemnează orașul ca reședință a aceleiași plăși Trotuș, având 7951 de locuitori. În 1950, orașul a devenit reședință a raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău. În 1968, el a pierdut rolul de reședință de unitate administrativă, fiind subordonat din nou județului Bacău, reînființat; tot atunci i s-au arondat și localitățile componente Poieni și Vâlcele; fostele sate Mosoarele și Păcuri au fost
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
i s-au arondat și localitățile componente Poieni și Vâlcele; fostele sate Mosoarele și Păcuri au fost atunci alipite localității componente Poieni, în vreme ce fostele sate Geoseni, Tisești și Gura Slănicului au fost alipite localității principale a orașului. În orașul Târgu Ocna se află două monumente istorice de interes național: (construită în 1580, cu modificări în 1768 și 1883), cu biserica propriu-zisă, zidul de incintă (construit în 1768) și ansamblul memorial 1916-1918 (realizat în 1932); (secolele al XVII-lea-al XVIII-lea
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
parte, decât cu aprobări speciale. Credem că singurul preot romano-catolic care ar putea primi viza de intrare în Cluj ar fi dr. Francisc Kajcsa (care fusese sancționat în 1957 de Aron Marton pentru colaborarea sa cu regimul comunist - n.n.) din Ocna Mureș care ar fi de acord să fie transferat la parohia Cluj-Mănăștur.” Opinia împuternicitului regiunii Cluj a avut, în mod firesc, ecou la Departamentul cultelor care decide prin referatul său din 10 august 1959 :"Episcopia romano-catolică din Alba-Iulia (...) a făcut
Áron Márton () [Corola-website/Science/301028_a_302357]