3,243 matches
-
pe rând, orice lucru, orice obiect, orice limbaj particular al gândirii producătoare, anulând diferența dintre știință, eseu, oratorie, poezie, proză, creație religioasă, reportaje, film, text ezoteric, creație plastică. Din această perspectivă se discută și se descriu „casetele modelatoare” ale psalmilor, odelor, epigrafelor, ale textelor goliardice, ale povestirilor versificate sau ale imnurilor vechi. Canoanele contemporane de poeticitate nu mai permit omologarea lor ca atare, dar demonstrația lui N. îngăduie accesul la orizontul lor originar de receptare și mai ales identifică funcțiile pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
sentimente"11. La rândul său, Coleridge lasă să se înțeleagă că cele 340 de versuri ce compun "A letter to - [Sarah Hutchinson]", prima versiune a cea ce avea să fie publicat mai tarziu, în același an, sub titlul "Dejection: An Ode", au fost scrise, conform notei, care le însoțește, pe "4 Aprilie, 1802 - Duminică seara" ("April 4, 1802 - Sunday Evening")12, deci sub semnul inspirației de moment și sunt, de aceea, expresia nereținuta a propriilor trăiri. În A Defence of Poetry
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
restituie științei caracterul "sacru", în sensul accederii la Absolut. Tot astfel, cănd într-un interviu din 1927, respinge asocierea poeziei sale cu modernismul și susține că lirica să nu este decât "o înnodare cu cel mai îndepărtat trecut al poeziei: oda pindarica, în fapt, Ion Barbu nu face decât să revină pe terenul "lirismului absolut". Direct sau indirect, poetul român, trebuie sa fi luat cunoștință de estetică hegeliana, în care Pindar apare drept o întruchipare a poetului liric pur: [...] lui Pindar
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
arbori, plante, flori);de regulă ritmul este trohaic, care dă tonalități majore; - enumerația, repetiția, epitetul, metafora, hiperbola, personificarea, etc. Alte obiective, de urmărit: 1. mijloace de realizare a imaginilor artistice; 2. acuitatea observației; 3. participarea eului poetic la spectacolul naturii. ODA - este o specie a genului liric; - se exprimă sentimente: a. de admirație 1. pentru fapte mărețe; 2. evenimente; 3. personalități; 4. o colectivitate; b. stimă; c. mândrie 1. față de un eveniment; 2. o persoană; 3. țară; 4. eroi; 5. limbă
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
noțiunea evocată, preamărită (om, eveniment, etc.); - folosește un ton solemn; - dă glas unor tulburătoare sentimente de atașament și admirație; - predomină adresarea directă, prin folosirea pronumelor de persoana a II-a singular, a formelor verbale corespunzătoare; - uneori, chiar titlul conține cuvântul „odă, de regulă dezvăluind intenția poetului de a defini liric, subiectivat, noțiunea supusă admirației;modalități artistice: evocarea, invocația artistică, adresarea directă, descrierea, monologul liric, etc. Teme: a. apărarea patriei; b. salvarea patriei; c. eliberarea patriei; d. cultul eroilor; e. iubirea; f.
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
anii.” Sublimarea materiei și jubilația suverană din volumele citate și, cu atât mai marcată, din Vârful cu dor (1964), Versuri (1968), Simetrii (1970), Euritmii (1972), Aur și Pe drumul meu (1974) e rezumată în cadențele grave ale unei replici la Oda eminesciană, revelator intitulată Euritmie: „E-nlăuntrul meu înzestrat cu luxuri / selenar de clar și chenar mișcării. / Luminez grădini și agit în fluxuri / apele mării. // M-am mutat mai sus. Și mirat, Selene-și / pune zborul meu încrustat cununii. Aș putea s-ating
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
pentru formă. Altminteri, nimic din răceala / impersonalitatea parnasienilor, la care cultivarea formei e doar un pretext de sugrumare a expresiei eului. Or, particularitatea e tocmai exprimarea liberă a afectivității; poetul e un epicureu, un hedonist chiar, care glosează pe tema odei horațiene către Taliarh, încearcă să fixeze clipa în anluminura versului, elogiază fericirile periplului mundan: „Citește-mi din Horațiu iar și iarăși / poemul despre Taliarh, cu sobe / în care plâng păduri - cu vinuri vechi / ajunse ca oleiul, în cecuburi. Și-am
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
pe care o face persoanei lui Mihai Viteazul și în interpretarea pe coordonate naționaliste a faptei sale din 1600. Tomul al II-lea al extinsei sale trilogii intitulate paradoxal Idee repede de istoria Prințipatului țării Rumânești este în fapt o odă națională închinată lui Mihai Viteazul. Nu mai puțin de 208 pagini din cele 322 ale volumului sunt dedicate lui "Mihaiu II. Viteazul" (Aaron, 1837, pp. 114-322). Dacă în scrierile Școlii Ardelene, Mihai era portretizat în termenii unui domn ambițios, odată cu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
LUCRĂRII ȘTIINȚIFICE (P. 54 ÎN ȘPALT)!!! DE INTRODUS SI LEGENDA Bibliografie specială Florea, 1983. Șerbănescu, 2001. IV. Speciile textului științific Fiecare dintre cele patru stiluri publicistice și-a cristalizat specii proprii. Astfel, În cazul stilului beletristic, vorbim despre sonet, rondel, odă, roman, schiță, povestire, nuvelă, dramă etc. Stilului administrativ Îi sunt specifice petiția, cererea, procesul-verbal, CV-ul, scrisoarea de intenție, scrisoarea de recomandare, după cum stilul publicistic are următoarele specii: știrea, interviul, ancheta, reportajul, editorialul etc. Este și normal ca stilul științific
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Istoria românilor. Într-un număr din România literară, Ioana Pârvulescu arăta că, În cartea Viața cotidiană În perioada interbelică, de Ioan Scurtu, publicată la Editura RAO În 2001, Într-un capitol dedicat modei, autorul i-a reprodus fragmente din articolul Odă modei, apărut la rubrica Revista revistelor interbelice, În România literară, nr. 33, 1997. Autoarea pune În paralel cele două texte, al ei și al lui Ioan Scurtu, iar În final afirmă: Deși scrie despre „viața cotidiană a românilor din perioada
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
un tablou fotografic cu 72 persoane din grupul I „Drumeții bârlădeni" al emigranților, lucrat la stabilimentul I.V.Socec. Cuprindea: Noul exod de B (Iacob Iacobeanu, colaborator la Adevărul); Din fugă, Caraghioslâcuri, Note și reflecții; Ceilalți 38 drumeți și poeziile: Emigranți, Odă, Profil de Adolf Axelrad; Stafii, Câtorva, Cronică, Scrisoare foileton, de Emilian, Kohem Efraim, Șmil, pseudonimele lui Emil Feinsilber; Idealuri de Ibes (Iacob Weinfeld); Din istoria emigranților de M.K (Mauriciu Kolfler); Plecarea drumeților, raport complet de (Herman) Friedmann date citate
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
el trăiesc / Și tot în el mă odihnesc / Când anii vieții mele apun.../ Eu ar și semăn, și prășesc, / Pământul mi‐ i prieten bun; ca în „Imn plugarului”, după ce strigă repetat: „Frate, plugar, frate” să termine într‐ un fel de odă pălmașului: Tu care‐ mi dai pâine Astăzi ca și mâine Și ești țării Scutul De când e‐nceputul 209 Binecuvântat Fii din leat în leat...” Când crede că spusele cu binișorul nu sunt suficiente, George Nedelea nu pregetă să recurgă la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
GATT) MRS Mecanismul Ratelor de Schimb (UE) MST Tratatul privind Securitatea Reciprocă între SUA și Japonia MTCR Regimul de Control al Tehnologiilor pentru Rachete NATO Organizația Tratatului Atlanticului de Nord NDPO Reperele Programului de Apărare Națională NPT Tratatul de Neproliferare ODA Asistență pentru Dezvoltarea peste Hotare OECD Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică OMC Organizația Mondială a Comerțului ONU Organizația Națiunilor Unite OSCE Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa PAC Politica Agricolă Comună (UE) PLD Partidul Liberal Democrat (Japonia) PESC
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
economice cu SUA și Europa pot fi citate ca dovezi ale conflictului structural emergent din cadrul sistemului internațional. În plus, strategiile economice ale Japoniei față de țările est-asiatice manifestă tendințe mercantiliste puternice. Politicile sale privind investițiile străine, Asistența pentru Dezvoltarea peste Hotare (ODA), și băncile multilaterale de dezvoltare reflectă acest tipar. În anii 1990 au apărut politici care presupuneau cooperarea strânsă între guvern și mediul de afaceri, și folosirea investițiilor private pentru a ajuta multinaționalele japoneze să construiască rețele de producție integrate pe
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
presupuneau cooperarea strânsă între guvern și mediul de afaceri, și folosirea investițiilor private pentru a ajuta multinaționalele japoneze să construiască rețele de producție integrate pe verticală în Asia (Pyle, 1998, p. 128). Această strategie este susținută prin recursul Japoniei la ODA și prin rolul ei în cadrul Băncii Asiatice de Dezvoltare (ADB). Politica de asistență a Japoniei, una dintre cele mai ample din lume în anii 1990, are o "orientare comercială pregnantă" și este pusă în practică în mare parte pe o
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
activ ridicarea sancțiunilor impuse Chinei după oprimarea demonstranților din Piața Tiananmen din 1989, iar lideri din mediul de afaceri japonez au vizitat China la câteva luni de la evenimente, pentru a reclădi relația comercială. În prezent, cea mai mare parte a ODA japoneze este orientată către China. Ca o consecință parțială a investițiilor japoneze, ... economia chineză a crescut într-un deceniu într-un ritm de peste 10 la sută. (Heginbotham și Samuels, 1999, p. 195) Acest fapt i-a permis Chinei să își
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sută. (Heginbotham și Samuels, 1999, p. 195) Acest fapt i-a permis Chinei să își modernizeze forța navală și aeriană. În plus, în fața semnelor intensificării caracterului asertiv al Chinei în Asia de Est, anunțul japonez din 1991, că, în viitor, ODA acordată de Japonia va fi legată de comportamentul militar chinez, s-a dovedit a fi lipsit de conținut (Heginbotham și Samuels, 1999, p. 195). Un astfel de comportament contrazice puternic esența predicțiilor neorealiste despre comportamentul Japoniei în sistemul internațional după
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Poeziile exaltă un hedonism împrumutat din At. Christopoulos, lipsindu-le însă nota de senzualitate grațioasă caracteristică liricii acestuia, chiar dacă unele versuri sunt de-a dreptul traduceri. Stihurile bachicești preiau tonul cântecului de lume, dar patetismul (tânguiri, blesteme) le scade valoarea. Odă râvnitoare spre învățături, scrisă cu prilejul deschiderii la București a Școlii de la „Sf. Sava”, indică orientarea spre problemele epocii și spre ideile iluministe. Pentru mărirea omului, Pentru neputința omului amintesc discursurile lui Voltaire din Sur l’homme. Filosofia sceptică a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288275_a_289604]
-
Dan Barbilian. Cauza: "Nu aveam curajul să amestec pe geometru în poezie", deși întreaga sa operă lirică e o extază care celebrează logodna poezie-geometrie. Reperul de la care se revendică, în același interviu, este poetica vechii Grecii, cu directă ascendență din oda pindarică: "Neputînd să apar înaintea concetățenilor mei, ca poeții de altădată, cu lira în mînă și florile pe cap, mi-am poleit versul cu cît mai multe sonorități. Pe lîngă unitatea spirituală, adaug și una fonetică". Uvedenrode este poema pe
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de amintire a unui sens pierdut de frumusețe, înțeleasă, "între învierea prin reminiscență activă a misteriosului Combray și preocuparea liricei înalte: ridicarea unui helenism neistoric, altfel adevărat (prezent în gîndirea geometrică a lui Eudox și Apolonius, ajuns la expresiune în oda pindarică) - aceeași concurență făcută duratei curente se afirmă stăruitor". Cecității lovinesciene, exagerată polemic de autorul Domnișoarei Hus, îi contrapune imnul spiritual, scris, fără colaborare, dar coeficient, de poeți din țări și decenii diferite. O bună paralelă ar putea fi Poe-Barbu
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
bijuteriile și tablourile cumpărate din banii proprii - negociate de Carol al II-lea cu Antonescu atunci când a plecat în exil, în 1940); au urmat răstălmăcirile odioase și calomnia groasă (în care au excelat canalii de presă care erau autorii grețoaselor ode la adresa foștilor dictatori), ordonate de Iliescu imediat ce s-a profilat posibilitatea ca Majestățile lor să revină acasă. Apoi acest demers grosier (de huliganismul cu care au fost expulzați, sau, mai apoi, opriți să intre în țară după cum am mai amintit
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
păstreze aparențele modernității. Poate că reușita vine din faptul că toate producțiile sale poetice au o anume conotație scenică, tragicul fiind mai degrabă „jucat” decât resimțit ca destin, cum mărturisesc poemele Trubadurul mincinos, Lamentația poetului pentru iubita sa, A doua odă a lui Lactanțiu pentru iubita sa, Invitație la o artistă, Baladă studențească, Regele visător și mai ales Corydon, din care faimoase vor deveni versurile „Sunt cel mai frumos din orașul acesta,/ Pe străzile pline când ies n-am pereche,/ Atât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
materiei îi marchează lirismul. Poemele ulterioare se nutresc din aceeași magmă incandescentă, însă universul tematic se centrează pe eul liric răsfrânt asupra sa și figurat prin bufniță, sfinx și Narcis („Eu sunt a mea robie”). Universul liric se modifică în Ode italice (1925), obiectul adorației fiind acum peisajul natural și arhitectural-arheologic roman. Noutatea majoră se petrece la nivelul limbajului, evoluând de la tiparele versului tradițional spre logica abstrusă a unui lirism ermetic, rezultat al combinării inflexiunilor prozodice latine cu inovări morfologice și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
considerată drept o creație bizară și obscură. În tinerețe N. a tradus breviarul de estetică al lui Benedetto Croce și a mai transpus din Goethe, Machiavelli și Luigi Chiarelli. SCRIERI: Denii, București, 1919; Trei mistere, București, 1922; Vrajă, București, 1923; Ode italice, București, 1925; Istoria artei ca filosofie a istoriei. I. Teoria criticei, București, 1925; ed. îngr. și introd. Dumitru Matei, București, 1985; Ani, îngr. Dinu Pillat, pref. Al. A. Philippide, București, 1973. Traduceri: Benedetto Croce, Elemente de estetică, București, 1922
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
din Cernăuți, în 1842, poemul religios Iordania. 1841 în Cernăuți, poezia Simțirile la mânecândă, două fabule - Flămândul motan, în care îi moralizează pe cei limbuți - și Cocoveica și vrabia, cu „parimiile” corespunzătoare. În calendarul pe 1844 îi apare traducerea unei ode a lui G. R. Derjavin, cu un conținut religios. În 1848, el tipărește, într-o foaie volantă, ca și Iraclie Porumbescu, o Odă la soborul clirosului Bucovinei. În calendarul pe 1854 figurează o imitație a lui B. după celebra odă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285756_a_287085]