3,713 matches
-
de veghe stând afară, pe coridor. Mi-am așezat niște perne în nișa goală, în care îmi închipuisem eu că s-ar afla ușa secretă pe care o să se ivească doamna Chorney, reclamându-și drepturile asupra casei. Ședeam pe perne, pândind ușa camerei lui Hartley și ascultând. Uneori, când o auzeam sforăind, ațipeam și eu. Desigur, stăteam des și cu ea în cameră, discutând sau încercând să discut, sau, în deplină tăcere, îngenuncheam alături de ea, mângâindu-i mâinile și părul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mort” îi ziceam noi. Așa că o lună de zile am fost scutite de maior, și un căpitan i-o luat locul până s-o întors îndărăt. Dar ce ne-o putut urî omul ăla după aceea... Odată venea și ne pândea... V-am spus că erau niște castani mari, și se-ascunde după ei și ne prive’ când intram înăuntru. Și după ce luam dejunul, ne încolonam în fața porții de la ateliere și o milițiancă ne făcea controlul, că no, să nu duceam
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ei și ne prive’ când intram înăuntru. Și după ce luam dejunul, ne încolonam în fața porții de la ateliere și o milițiancă ne făcea controlul, că no, să nu duceam ceva lingură cu noi, sau ce știu eu ce. Și el ne pândea de-acolo după castan... Și-odată o colegă de-a noastră, deținută, venea din dormitor, că s-o dus să-și ieie ceva, și nu o văzut-o că era în spatele lui, și ne privea, și zice cu-atâta ură
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
făceai nimic toată ziua, aproape să-nnebunești... Și trebuia să faci ceva. Mai povesteam între noi, mai stăteam culcate, da’ n-aveai voie ziua să te întinzi, și ne ascundeam unde nu se vedea de la vizetă, că de-acolo te pândeau. Și pe unde nu se vedea în colțuri ne mai vâram, și ne mai culcam și peste zi. Și în ajunul primului Crăciun pe care l-am făcut acolo am colindat... Nu vă spun că acolo îs temperaturi foarte scăzute
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
-n cumnat și cu fratele meu medic, care ajunsese la Oradea între timp. Și toți m-o-așteptat la poarta închisorii... dar nu chiar în față, da’ acolo era un parc , și-acolo pe o bancă s-o așezat săracii, și mă pândeau când ies, ca să vină să mă-ntâmpine. Cam pe la ora 11 am ieșit din închisoare și un sergent major m-o condus și m-o-ntrebat: Ai fost la Oradea vreodată? Am fost, da’ tare demult, numa’ la gară, prin trecere. No
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
el. Mereu se învârtea aia pe lângă polonic... și îți dădea tot zeamă chioară. Așa a făcut unu’, Avramescu parcă îl chema... Și erau odată vreo trei jumări în ciubăr și le păstra pentru el la urmă... Băi, și deținuții îl pândeau demult, și au năpădit toți politicii, toată colonia, și l-au călcat în picioare, l-au omorât. Ne-a strâns comandantu’: Bă, fi-ra-ți ai dracu’, batem și noi, omorâm și noi, dar nu ca voi, bă. Nu l-au mai
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
verbe (locuțiuni verbale): „Dacă te revolți, faci o săritură din destin.” (O. Paler, Viața..., 92), • expresii impersonale: „Ar fi cald pe pământ și chiar bine ar fi Dacă nu ne-am simți prea străini printre noi, Dacă nu ne-am pândi zi de zi, zi de zi, Ar fi cald pe pământ, pe acest mușuroi.” (A. Păunescu, Iubiți-vă, 255), • sintagma predicatului analitic: „Orice formă fixă devine plictisitoare dacă e separată de condițiile care au făcut-o necesară.” (G. Călinescu), • interjecții
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care o are sau pe care o primește la un moment dat obiectul spre care trimite termenul regent: „Nevasta patronului, mai trecută și mai grasă, ședea tot în cușca ei de sticlă, înaltă, așezată pe un postament de lemn, de unde pândea tot localul.” (E.Barbu, 90) În desfășurarea raportului general-particular, atributul descriptiv nu mai restrânge, din vreo perspectivă, sfera semantică a substantivului (pronumelui) regent, așa cum fac celelalte atribute. Întemeindu-se pe o relație sintactică, în care caracterul de determinare este slăbit
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
eficienței deciziei. Trebuie să acționezi dur și în forță. 4.3. Controlează Controlează corect. NU controla ca soacra care are următoarea schemă: 1. Tace chitic. 2. Nu îți explică ce ai de făcut. 3. Te lasă să greșești. 4. Te pândește din umbră. 5. Te controlează brusc. 6. Te critică față de toți. 7. Te face cu ou și cu scandal. 8. Te termină. În perioada de criză trebuie să îți testezi executanții. Să le determini competența reală. Să îți dai seama
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
trimite vestea Că s-a încheiat povestea, Și-a semnat, precum îmi pare, Un băț cu-n ou în spinare. 105 Să socotim de Alexandru Sabiglian Șase fluturi în grădina Se rotesc într-o sulfina. Mata stă și mi-i pândește, Hector lătra și-i gonește. Doi din fluturii zglobii S-au ascuns în bălării. Ceilalți zboară tocmai sus, Socotiți, câți au ajuns? Săptămâna Șapte frați, șapte fartați De când lumea adunați. Unu-i luni, Si altu-i marți, Si de miercuri nu
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
e făcut și robust. Știa greaca, ungara, italiana, latina și franceza. Leagă prietenie cu un gentilom din Montpellier, care avea o soție frumoasă, numită Gillette dʹAndré. Despotul o vedea p e ascuns noaptea. Rudele soțului fiind informate despre acest „rendezvous”, pândiră pe galant și l răniră pe când a cesta ieșea de la frumoasa Gillette. Rănitul intentă proc es rudel or soțului și obținu condamnarea lor la o amendă. În anul sosirii mele la Montpellier, soțul Gillettei avu o ceartă cu un baron
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
din aceste două elemente, adăugând și brânză. După ce înghiți de câteva ori, își tu rnă o ul cică din vinul acrișor ș-o deșertă pe nerăsuflate, c o poftă nemaipo menită. - Domnule abate - îi zise zâmbind Alecu Ruset, care-l pândea de câteva clipe cu viclenie - așteptând o mâncare caldă, poate n-ar fi rău să încerci și domnia ta metoda căpitanului Turculeț. - Să încercăm, răspunse domnul de Marenne, după o clipă de șovăire. Într-adevăr n-avem de a face cu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Sunt sensibili la conflictele tensionate, care au efecte dezorganizatoare asupra lor. Starea de nesiguranță îi domină ca și nive lul scăzut de aspirație. Se descurajează și de demobilizează ușor. Frecvent ei declară colegilor că prezintă aversiune față de învățătură. Simțind căi pândește nereușita, din cauza slabelor mecanisme de stăpânire a atitudinilor emoționale, ei nu dau răspunsuri la nivelul propriilor expectații, cu toate că s-au pregătit conștiinc ios pentru lecția respectivă. Adesea este posibilă situația inversă, când în caz de reușită nu-și apreciază la
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
ceea ce s-a întâmplat după 1945, când scriitorii au socotit că datoria lor ar fi doar să apere ceea ce se credea atunci că ar fi democrația. Chiar dacă avem în vedere un alt fel de democrație eu cred că ne poate pândi același pericol. Și că, prin urmare, prima datorie a poeților rămâne aceea de a apăra poezia. Fiindcă, dacă nu o apără ei, nu o apără nimeni, iar lumea poate să piară nu numai din lipsă de pâine și de libertate
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
toată poezia optzeciștilor. Mă gândesc la poetul spiritului însetat de real care a fost Marius Robescu, găsit mort în locuința sa și înmormântat fără să se facă nici o cercetare. Mă gândesc la Marcel Mihalaș, pe care spaima că ar fi pândit în permanență de securitate l-a dus la nebunie și la sinucidere. În această închisoare fără gratii de netrecut, dar și fără ieșire, au fost și oameni care au încercat să reziste exilându-se într-o altă realitate pusă de
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
Dacă m-ați fi întrebat care e cea mai proastă revistă din țară aș fi numit, fără să ezit, una mare cât un cearșaf care se vinde încă cu 7 lei - dacă o cumpără cineva - și pe care n-o pândește nici un pericol. 22: Credeți că acționează criteriul politic în subvenționarea revistelor de către guvern? Dacă da, în ce sens? I.M.: Fără îndoială, criteriul politic acționează și cred că va acționa indiferent cine va fi la putere. E evident, după cum arată revistele
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
credeți că îndemnul dumneavoastră își mai menține actualitatea? I.M.: Așa cum spunea Andrei Pleșu într-o emisiune de prin 2003, reluată zilele trecute pe TVR Cultural, perioada de isterie din prima jumătate a anilor ’90 a fost depășită. Pericolul care ne pândește acum îl constituie un fel de blazare care nu prevestește nimic bun. Revenind la întrebarea dumneavoastră pot spune că voi rămâne împotriva judecării literaturii în funcție de dosarul de cadre al autorului, așa cum am fost și înainte de 1989. Mi-am făcut lucrarea
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
regăsesesc ulterior, în cele de viitor. Și exemplele ar putea continua. L.A.: Considerați că e necesară (și posibilă), în acest moment, o anumită coeziune (care să depășească grupurile) a intelectualilor în România. I.M.: Cred că riscul cel mai mare care pândește acum țara noastră este ca analfabeții intrați în politică după evenimentele din decembrie să ia pentru totdeauna locul celor dinainte de ele. Ceea ce ne unea înainte de 1989 era ura împotriva lui Ceaușescu și a regimului său. Acum lumea noastră e minată
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
deschis celebrele "ferme de partid", unități de producție, export, import și comerț dubioase, care aprovizionau frigiderele "tovarășilor". În rest, populația deținea monedă, dar nu existau mărfuri. Oamenii umblau obosiți și agitați pe străzi, purtând o plasă goală în mână și pândind magazinele alimentare, în speranța că "se bagă ceva". În momentul în care "se băga ceva", se așezau brusc la coadă și așteptau să vadă ce pot cumpăra. O bucată de salam, o gheară de pui, un ou, o bucată de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
n-a ieșit din cuvântul grupului, adică acela care a urmat întotdeauna clopotul turmei"1236. Am creat un cerc vicios, în care opinia și individualismul sănătos, creator de inițiativă, și care poate sparge barierele sunt rapid și grav pedepsite. Ne pândim unii pe alții în speranța că "va face o greșeală", după care urmează reclamația, ancheta, răzbunarea și în sfârșit pedeapsa celui "vinovat". Nu există popor care să trăiască cu mai multă intensitate și cu mai multă preocupare drama celui așezat
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
că are cancer. Voiam să mergem să-l vedem, dar profesorul nu ne lăsa. Îmi amintesc că era în salonul 13. Profesorul Aurel Moga nu ne lăsa să-l vedem, ca să nu-l agităm, să nu-l neliniștim, dar noi pândeam când venea vizita mare și se deschidea ușa, ca măcar să-l zărim. A murit în spital. Planificasem să mergem la Lancrăm, să-i însoțim sicriul. A fost expus la capela clinicii. Era acolo doar doamna Blaga. Nu era lume care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
decât un motiv în plus pentru a fi mai atenți la forțele care s-au dovedit periculoase. Atrocitatea teroristă de pe 11 septembrie 2001 a fost șocantă, dar zeci de ani am trăit conștienți de faptul că moartea ne-ar putea pândi de dincolo de ocean. Atacurile au fost un motiv de durere și mânie, de reevaluare a instituțiilor și strategiilor noastre; nu erau un motiv de panică sau de abandonare a principiilor noastre atunci când aveam cel mai mult nevoie de ele. După
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
lucrurile furate. Molly a intrat în cârdășie cu hoți, cu falsificatori de bani, cu spărgători, pe aceștia din urmă i-a evitat. Avea deja cincizeci de ani. Se ferea de hoți și de spărgători, evalua gradul de periculozitate. Primejdia o pândea mereu, mulți hoți erau prinși de autorități, ea însă reușea să scape de autorități. Se controla atent, se îmbrăca elegant când fura, să nu dea de bănuit, umbla uneori în travesti, simula cu dibăcie nevinovăția. În cele din urmă, pentru
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
animal, Nu vrea să-ți dezvelească secretul infernal, O, tu, ce-mi legeni somnul cu mîini îmbelșugate, Nici basmele lui negre în flacără turnate. Urăsc la fel și patimi, și vis spiritual! Să ne iubim alene. Amorul din gheretă, Întunecat, pîndește cu arcul său fatal, Cunosc orice unealtă din vechiu-i arsenal: Smiteli, omor și groază! Tu, albă margaretă! Ca mine nu ești oare amurg autumnal, O, palida mea, blîndă și rece, Margaretă?] (Trad. Ion Pillat) Pentru a explica această distrugere a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
am descoperit un fenomen care apărea des: în magazinul cu rata vânzărilor mică, personalul trebuia să fugă de multe ori să salveze telefoanele și faxurile la care cei mici. Vânzătorii erau angajați în discuții cu clienții, dar cu coada ochiului pândeau să vadă ce-ar putea smulge micii monștrii de pe rafturile de jos. Aspectul acesta dăuna vânzărilor: magazinul nu avea decât un articol sau două de fiecare tip pe stoc, deci dacă un fax scump cădea de pe raft și se strica
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]