4,130 matches
-
38, 23 August, de pe strada Pescărușului și fumezi o țigară cu un repetent pe care Îl cheamă Pește. Îți povestește din filmul cinemascop Pădurea spânzuraților, cum Îl spânzură pe condamnatul la moarte care este dezertor și că Apostol Bologa o pățește la fel. Tu Îi spui că ai cunoscut În carne și oase un condamnat la moarte, care a scăpat de pedeapsă și a ieșit din pușcărie. Acolo, În pușcărie, l-a cunoscut pe Maniu, adică l-a reîntâlnit pe Maniu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Zündap, motocicletă bună, dom-le, a făcut și Războiul Mondial, și Încolo și Încoace, repar la ea ca să mai pot ieși și eu dumineca și voi umblați cu tertipuri, cu păcăleli, ca să vedeți, că scenariu, c-o fi, c-o păți, că vreți să faceți filme și alte chestii, mă luați ba cu epoca, ba cu obsedantul deceniu, da’ ce eu sunt prost, auzi că le corespunde casa cu perioada istorică, care istorie, domnule, ce istorie, asta așa, ca să mă spionați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
regulă? Ruby se târa pe podea ca să mai strângă câteva monede de o liră. —Mai bine de-atât nu se poate, având În vedere că tocmai am trăit cele mai umilitoare douăzeci de minute din viață. — Doamne, dar ce-ai pățit? —OK - știi că aveam programare azi pentru vizita mea anuală la ginecolog ... Lui Fi i se tăie răsuflarea: —Christoase, ginecologul tău s-a dat la tine. — Nu. — A, gata, mi-am adus aminte - ginecologul tău e femeie. Făcu o pauză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Însăși“. Pe la jumătatea dimineții pică și Fi. Când Chanel i-a zis că a fost acceptată ca părinte adoptiv, Fi fu Încântată cu-adevărat, dar zâmbetele ei nu putură să ascundă tensiunea care i se vedea pe față. —Ce-ai pățit? Întrebă Ruby. Connor tot nu doarme nopțile? — Nu e vorba de asta, zise Fi dând din cap a negare. Nu e vorba de asta. E foarte bine. Doarme toată noaptea de câteva săptămâni. Nu, e vorba de bani. Suntem complet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
din an pentru tine. Ruby Îi spuse c-o va suna ca să vadă cum se simte puțin mai Încolo. Ce drăguț din partea ta, dar nu te Îngrijora. Tătăl tău vine acasă de la München la prânz. Când Chanel o Întrebă ce pățise, Ruby o aburi cum că dormise prost și că o durea Îngrozitor de rău capul - toate fiind cât se poate de adevărate. Nu vroia să-i spună lui Chanel, nici lui Fi, de fapt, despre descoperirea pe care o făcuse Înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
să-l cheme pe bărbatul ei, căruia-i zise: — Domingo, mi se pare că domnișorul a înnebunit... Spune niște lucruri foarte ciudate... chestii din cărți..., că nu există... Ce știu eu! Ce e, domnișorule? - îi spuse Domingo, intrând -. Ce-ați pățit? — Ah, Domingo - răspunse Augusto cu glas fantomatic -, n-am ce face: simt o groază nebună să mă culc!... Păi nu vă culcați. — Nu, nu, trebuie neapărat; nu mă pot ține pe picioare. Eu cred că domnișorul trebuie să facă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Sau sună exact la cinci și jumătate, Însă ea cedează tentației de-a se ghemui din nou În pat pentru numai două minute, dar adoarme iarăși și nu ajunge la timp? Sau dacă din cauza frigului nu poate porni mașina, cum pățește aproape zilnic vecinul cu demarorul care tușește Încontinuu? Sau poate că fata asta - Fima și-o imagină: nu prea Înaltă, pistruiată, cu ochi surâzători, deschiși la culoare, păr blond, buclat - obișnuiește să doarmă la studio, pe un pat de campanie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
mic, care se zbătea Între gratiile capcanei și i se rupea inima pentru ea. Fără să se-ntoarcă adăugă: —Nici eu nu Înțeleg. Uite, cu jumătate de oră În urmă, la birou, am avut deodată senzația că suferi. Că ai pățit ceva. Poate te-ai Îmbolnăvit și zaci aici cu frisoane. Am Încercat să-ți telefonez, dar era tot timpul ocupat. Am crezut că ai uitat iar să pui receptorul Înapoi În furcă. M-am ridicat și am fugit În mijlocul unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
umpleau din nou cu strălucirea lor. Cu o LEICA - tata era sigur de asta - avea în sfârșit să-și facă viața mai senină și transparentă ca un cristal. Așa cum i se întâmpla tatei cu Hasselblatt și cu Leica, la fel pățeam și eu cu numele noi, de pildă cu Terra sigillata, denumirea dată oalelor roșii lăcuite, ale căror cioburi tăioase puteau fi găsite pe câmpia unde odinioară se aflase tabăra legiunii romane și ale căror ornamente îmi aminteau, de departe, imaginile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
să încerc s-o conving pe Lisa că totul va fi în regulă. Poate reușeam să mă conving și pe mine dacă o repetam de suficient de multe ori. — Cuplurile divorțează, am subliniat eu, prieteniile supraviețuiesc. Iar afacerea nu va păți nimic. E de fapt a lui Mark și a lui Kieran. Eu doar îi ajut din când în când. Dar știam amândouă că fac mult mai mult de-atât. Pe lângă faptul că am conceput logo-ul și că le-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
trebuia să-l descurajez rapid. Sunt aici niște oameni care ar plăti o groază pentru cineva cu talentul tău. Lasă-mă să te prezint. Dar el se încordă, simțind respingerea, fiind probabil expert după 15 ani în care o tot pățise. —E-n regulă, o să plec. Mulțumesc pentru invitație. Și-a plecat. Speram că nu voi sfârși prin a decima comunitatea origami din Londra, aruncându-i pe toți într-o disperare suicidală cu modul meu idiot de a-i respinge. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
Jen, cum a fost plimbarea? Pentru că știa că, pe o vreme așa de frumoasă, am venit pe jos până acasă. Dar când am deschis ușa, l-am găsit stând pe canapeaua mea, adică, a noastră, privindu-și fix mâinile. A pățit ceva tatăl tău? am întrebat alarmată. Nu, e bine. Nu mă privi. —A venit și a plecat. Poate era obosit. Nici unul dintre noi nu dormise bine. Am primit proiectul, i-am spus eu așezându-mă lângă el. Ah, și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
rezervat bilete să-l vedem... săptămâna viitoare... și ne-am dus la Fame în loc. Mark începea să se prindă. M-am întins după carafa cu apă și am țipat când mi s-a pus un cârcel la umăr. —Ce-ai pățit la mână? mă întrebă Lynn. Am cam exagerat cu decoratul, atâta tot, am spus fără să mă gândesc. Mark clipi des, iar eu îmi dădui seama cât de neplauzibilă era minciuna. În fine, poate că e ceva bun. Nu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
eu l-aș fi înțeles perfect dacă ar fi cerut să i se facă o vasectomie imediat după asta. — Unde e fata au pair? am întrebat. În pat, răspunse ea sec. O apucă depresia și plânge zile în șir. Când pățește asta, uită toată engleza pe care o știa și eu sunt nevoită să o ascult văitându-se în poloneză, sperând că nu amenință că se va arunca din clopotniță împreună cu copiii mei. Tally puse apă la fiert și făcu ness
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
foc mult mai mare, din 1909, când dl James Își distrusese toată corespondența de o viață, În ceea ce păruse a fi o stare de neagră depresie, deși nimeni n-ar fi putut spune ce o provocase. — Acum ce-a mai pățit? o Întrebă Burgess pe Minnie, ridicându-se de pe scaun și Încheindu-și grăbit tunica militară. Continua să poarte uniforma deși era În permisie de boală pe timp nedefinit - Îl scutea de Întrebări cu subînțeles și de priviri acuzatoare din partea celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
tu și cu mine, Minnie, noi facem o echipă bună pentru că suntem independenți. Între noi, totul e deschis și pe față. Suntem profesioniști. — Copii aveau... familia Smith? Întreabă ea. — Slavă cerului, nu. Asta-i altă problemă. Am văzut ce-a pățit biata mama, rămasă cu șase copii de crescut când a murit bătrânul. De-aia m-a retras de la școală și m-a dat să muncesc la Lamb House, era disperată să Încep să câștig și eu câte ceva. I-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
femeile? — Da. — Când eram mai tânăr eram tare timid cu fetele, spune el, după o pauză de gândire. Preferam sportul În timpul liber. Mai bine mă duceam la clubul sportiv, decât să alerg după fete. Și când am văzut ce-au pățit unii din prietenii mei, care au lăsat fete cu burta la gură și a trebuit să se Însoare cu ele, pe urmă au făcut o liotă Întreagă de copii pe care n-au avut cu ce să-i hrănească... M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
poți chiar să te înscrii la bacalaureat. Fiindcă asta îi lipsea lui, care purta deja din nou un ghiozdan adevărat, chiar dacă din piele sintetică, dar și mie, de care atârna doar ranița. Fără bacalaureat, valoarea ta scădea la jumătate. Mulți pățeau asta. „Pricepe odată! Un om fără bacalaureat nu are nici o valoare.“ Ceva mai mult de o oră, cam atât am putut suporta. În timpul primei ore se rumeagu materiale latinești. Asta a mai mers cât de cât. Latina-i latină. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
i l-ai adus pe 4; ți-a spus că se duce să-l caute pe 4 și l-a adus pe 1. Numărul 1 era Ibrahim, prietenul lui cel mai bun. Abenhaldun putea să-l recunoască În mulțime. Așa pățesc cei care se pun cu străinii. Tu Însuți mi-ai spus că druzii sunt oameni tare secretoși. Ai avut dreptate, și cel mai secretos dintre ei era Abenhaldun, decanul coloniei. Celorlalți le ajungea să umilească un creol; dar el a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
-o plăcere. Istoria, repet, a Început de mult, iar Comandorul e o carte de joc cu dichis. Încearcă să afli câte parale face străinul. În 1921, mi-a spus don Anglada, aproape că-și pierduse mințile. Căci iată ce a pățit. I-a murit soția, emigranta pe care i-o trimiseseră pachet din Italia. Abia de-o cunoștea. Îți vine să crezi că un bărbat de talia Comandorului Își poate pierde mințile din așa ceva? Dă-te la o parte, să scuip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nu-i cădea strâmb să tragă niște aer dă câmpie. Limardo n-a repostat la farfastâcuri, că rostuia, numa ochi și urechi, bile dân dumicați de pâine, obicei nașpa, care ne-a dezvățat bucătaru dă el. Peste niște ore, am pățit o panaramă vie care, de v-o zic, dați acatist la codu penal că stați la pansion. Pă la șapte dân noapte, după obiceiu meu tradiționalist, mă Înfățoșasem În primu patio, cu gându să pun ghiara pă buseca aia care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
N-avusese Încotro și se dase de gol. Da dă ce n-a lăsat să plătească altu oalile care iel le-a ciobit? Un gagiu d-acolo niciodată nu-și vinde pontu. De-ați fi văzut ce chestie nașpa a pățit Zarlenga. A dat dân umeri și-a scuipat parcă nu iera la el acas. S-a potolit pă loc și să făcuse visător; m-am prins c-o lăsase mai moale, pencă Îi iera teamă, nu?, că, de-i dădea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ta dacă ar fi trecut pe lângă Soare? — Ar fi fost atrasă de acesta. — Da. Se spune că „ar fi căzut În Soare“. Traiectoria ei s-ar fi curbat Înspre interior și ar fi lovit Soarele. Dar „astronava“ ta nu a pățit așa ceva. — Nu. — Deci, am aflat că masa asta plană nu este bună. Spațiul real nu poate fi așa. — Nu? — Nu. Ted luă castronul și puse portocala pe fundul acestuia. — Acum, Împinge bila către Soare. Norman aruncă În castron bila care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
să aduci cana, spuse Norman. Levy plecă. Norman se Întoarse către Harry, care continua să geamă și să-și țină capul În mâini, și spuse: — Am o Întrebare pentru tine. — Care? — Cum te numești? — Harry Adams, pentru Dumnezeu. Ce-ai pățit? Au, capul meu. Când te-am găsit, nu-ți aminteai. — Când m-ați găsit? Întrebă Harry, care părea din nou derutat. — Îți amintești de momentul În care te-am găsit? — Trebuie să fi fost... afară. — Afară? Înfuriat brusc, Harry ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
asemănător. Harry Își susținea capul cu mâinile atât de delicat, de parc-ar fi fost din sticlă. — De ce nu pot lua și eu o aspirină, pentru Dumnezeu? — Pentru moment, nu vreau să-ți dăm nimic, pentru eventualitatea În care ai pățit ceva. Trebuia să știu unde e localizată durerea. — Norman, durerea este localizată În cap. În blestematul ăsta de cap! Acum dă-mi și mie măcar o aspirină! — Barnes spune să nu-ți dăm. — Barnes mai e aici? — Toți am rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]