4,413 matches
-
un savoir-faire astronomic, un caz particular al fenomenului generic mai larg de competență definit de Greimas în Dictionnaire raisonné de la théorie du language. Prin analiza modului în care este divizată pictura, prin referirea la linia sinuoasă a vegetației care desparte pământescul de astral, la cele trei zone terestre, la bolta cerească desfășurată deasupra ansamblului terestru reprezentat într-o vizibilitate descrescândă, la felul în care lumina ramificată rimează în trei manifestări diferite sunt puse în evidență elementele plastice ale imaginii. Prin observațiile
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
prin dezvoltarea încă din timpul celui de-al doilea război mondial a armei nucleare. Acest avantaj este contrabalansat în 1949, când Rusia își construiește și ea propria armă nucleară. În al patrulea rând, cele două superputeri își împart întregul glob pământesc în sfere de influență. Prin intermediul politicii de Ăîngrădire (containment) a Statelor Unite și a uneia de expansiune teritorială a Uniunii Sovietice, cele două superputeri ajung să-și delimiteze sferele de influență la nivel global, ajungând Ăsă aibă granițe comune. Astfel că
EVOLUŢIA SISTEMULUI INTERNAŢIONAL DUPĂ 1914. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1505]
-
o nouă semnificație pentru că sunt puse în slujba înțelegerii și a justificării capacității de inițiativă a omului în lume. Se recunoaște existența cetății cerești ca model ideal, dar și capacitatea umană de a se apropia de acest model în cadrul cetății pământești și posibilitatea de a găsi fericirea și împlinirea pe pământ, nu numai în ceruri. Religia este necesară pentru funcția ei de suport moral în întreaga activitate umană. Filosofii Renașterii au o atitudine tolerantă față de toate religiile, mergând pe ideea generoasă
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
scris ” fă tot ce vrei”. Așadar idealul Renașterii este libertatea față de autoritățile tradiționale, libertatea în știință, în artă, în viața morală, dezvoltarea omului întreg, ca suflet și corp, împotriva idealului medieval ascetic, care dezvolta numai spiritul și mortifica trupul. Viața pământească începe a fi prețuită în sine, ca un bun, ca o valoare intrinsecă, nu ca o pregătire pentru viața de dincolo, scriitorul râvnește gloria pământească, nu mântuirea veșnică a sufletului. Omul care îngenunchiat umilit și neputincios în fața altarului, simte că
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
suflet și corp, împotriva idealului medieval ascetic, care dezvolta numai spiritul și mortifica trupul. Viața pământească începe a fi prețuită în sine, ca un bun, ca o valoare intrinsecă, nu ca o pregătire pentru viața de dincolo, scriitorul râvnește gloria pământească, nu mântuirea veșnică a sufletului. Omul care îngenunchiat umilit și neputincios în fața altarului, simte că este o ființă în carne și oase, că are instincte, sădite în el de natură, pe care biserica căutase în zadar, să le înăbușe, dar
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
de oamenii cei mai cu judecată...” ) Nu putem rămîne însă la porțile acestui binecunoscut conformism alimentat de proverbiala prudență cartesiană. Descartes a crezut în om ca valoare supremă; din corespondența lui reiese adeziunea sa la modelul înțeleptului care gustă viața pămîntească și apreciază rațiunea și voința aducătoare de independență. ”) Întrega operă a lui Descartes este în fond o atitudine etică; raționalismul cartesian nu se întemeiază pe îndoială ci “impulsul libertății stă de fapt la bază”) așadar o rădăcină etică. Morala cartesiană
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
armonie, grație, preocupare care s‑a accentuat tot mai mult începând cu secolul al II‑lea d.Cr. Ce își propune arta creștină? Cu toate impedimentele întâlnite, obiectul artei creștine a constat în dimi‑ nuarea atașamentului exclusiv al omului față de realitatea pământească folo‑ sindu‑se chiar de formele acestei realități. Astfel, arta creștină și‑a propus să îndepărteze gândirea credinciosului de la plăcerile lumești și să‑l orienteze spre Împărăția lui Dumnezeu. Cât privește stilul artei creștine, el se conturează mai întâi în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
parte din limbajul teologic al tra‑ diției ortodoxe răsăritene. O oarecare consolare constă în faptul că interpreta‑ rea bibliei a fost doar rareori văzută ca o problemă simplă, cititorii moderni nefiind primii care întâmpină dificultăți în abordarea bibliei. În timpul vieții pământești a lui Cristos, exista o varietate considerabilă cât privește interpre‑ tarea Vechiului Testament în cadrul iudaismului. Oricare ar fi fost interesul pentru înțelesul literal sau istoric al textelor, lui i se adăuga dorința vie de a interpreta însemnătatea textului pentru contemporanii
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
sfera revelației dum‑ nezeiești. În cadrul bisericii, turlele și bolțile simbolizează cerul, fiind pictate cu imagini ale lui Cristos în slavă, ale Maicii Domnului și ale sfinților. Scene‑ le din viața și slujirea lui Cristos stau ca o punte între închinătorii pământești și sferele cerești, iar sfinții își au fiecare rolul lor special în cadrul ansamblu. Clădirea bisericii este, prin urmare, un loc de întâlnire a cerului cu pă‑ mântul, o întruchipare și o reconfirmare a acelei uniri între Dumnezeu și om, stabilite
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Conciliul din Constantinopol din anul 692, acolo unde s‑a exprimat regula ca Isus Cristos să fie înfățișat după asemănări umane, prin aceasta putându‑se scruta mai bine profunditatea misterului umilinței la care s‑a supus Cristos în viața sa pământească, prin pătimire și moarte. Sfântul Ioan Damaschinul spune că: icoanele sunt Sfânta Scriptură care se oferă cu precizie și facilitate de interpretare: ele vorbesc, nu sunt mute ca idolii păgâ‑ nilor pentru că orice scriere care se citește în timp ne
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
90. La scurt timp apar decorațiile pe mozaic: icoana lui Cristos în palatul im‑ perial și imaginile lui Cristos pe monedele imperiale; mare importanță s‑a atribuit Fecioarei legată de dogma întrupării și tuturor imaginilor lui Cristos în viața sa pământească cu diverse episoade ale pătimirii, morții și învierii. Strămoșii îndepărtați ai arhitecturii nu sunt singurii care dovedesc rolul jucat de credințele foarte vechi în istoria artei. Pentru egipteni, conservarea corpului nu este suficientă. Dacă se conserva doar o efigie a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
a lăsat o puternică amprentă în pictura icoa‑ nei prin care aceasta și‑a deschis perioada cea mai importantă. Particularitatea sa constă în faptul că sfinții apar oarecum agitați și frământați ca și cum ar fi supuși anumitor pasiuni, ispite și tentații pământești încercând prin stări dra‑ matice să învingă păcatul. În anul 1405, s‑a impus Teofan împreună cu Andrei Rubliov 103, tânăr mo‑ nah din mănăstirea Mântuitorul, care va deveni cel mai de seamă reprezentant al școlii orientale din sec. al XV
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
său care îl pune în mișcare. El nu mai este o creatură fără suflet ci un spirit insuflat de cel Atotputernic, o ființă care este creată pentru perfecțiune și care este chemată de Dumnezeu pentru a perpetua viața în paradisul pământesc: Creșteți și vă înmulțiți și stă‑ pâniți pământul. Lucrarea este pe cât de simplă pe atât de ingenioasă juxtapunând caracterul uman al lui Adam cu puterea divină: cele două figuri nu se ating, cu toate acestea aproape că poți simți scânteia
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
-l înconjoară. Când imaginile religioase au ca scop accentuarea transcendenței lor, ele pot face acest lucru eficient, alegându-și un format care să le înstrăineze din punct de vedere spațial de decorul laic. Pe de altă parte, detașarea de gravitația pământească predispune spațiile rotunde și la decorarea ludică, și la frivolitate prin evocarea unei „lumi flotante”, eliberate de povara corvezilor practice. Tondourile subliniază mijlocul Într-o compoziție rotundă, reliefarea centrului este atât de puternică, încât doar simpla localizare poate exercita supremația
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
stabilitatea centrului. El este înconjurat de corpul mamei sale, ca și cum ar fi încă protejat de pântecul ei. Numai simpla întronare formală îl face deja conducător. De fapt, acordând binecuvântarea cu mâna sa dreaptă și expunând fructul ca pe un glob pământesc în mâna sa stângă, el anticipează în joacă postura tradițională a Pantocratorului. Relația vizuală a Madonei cu copilul simbolizează adesea delicata problemă teologică a competiției dintre Fecioara Maria și Hristos. În relieful Pitti al lui Michelangelo de la Bargello (Florența) (figura
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Sedia a lui Rafael (figura 47), care se bizuie în totalitate pe forme curbe, poziția verticală a scaunului face ca pictura să nu scape de sub control. De fapt, acea poziție explicită nu semnifică deloc singura referință posibilă la coordonatele vieții pământești. Geniul lui Rafael își ia măsura de siguranță ca formele care compun și învăluie figurile să nu-și piardă propriul caracter datorită cerințelor curburii rotative. Fiecare element păstrează vizibil norma prin care a fost constrâns la înfățișarea actuală. Gâtul înclinat
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
impus, pare a fi soluția cea mai bună pe care pictura o poate oferi problemei tondoului. De fapt, Burckhardt a scris despre . Tondoul ar putea fi numit, într adevăr, cel mai frumos format - el transportându-ne de la limitările spațiului gravitațional pământesc către modelul fundamental, mult mai important, al concentricității cosmice - și poate fi numit cel mai dificil format, deoarece nu poate sugera efectiv mișcarea sferei cosmice fără a încorpora procedeele excentricității terestre. Totuși, excentricitatea nu este doar tolerată în tondo, ca
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
capul oaselor, corpul ei nu este realmente reliefat. El pare suspendat de capul ancorat centric. Suspendarea atracției gravitaționale în zona transcendentă a pernei contrastează cu întunericul camerei bolnavei în care mama, încă supusă legilor viețuirii, stă prăbușită sub povara durerii pământești. Acțiunea este concentrată și la nivelul microtemei mâinilor care sintetizează subiectul tabloului în centrul de echilibru al pânzei. Mâna mamei caută mâna lipsită de viață a fetei, dar nu o mai poate atinge. Există încă o corespondență, un paralelism al
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
spunem așa, închisă în jumătatea de jos a tabloului. Această regiune de jos este separată de orizont prin zona superioară a spiritualității libere, în care copacul și clădirile de pe deal ajung până la cer. Deși Hristos ieșise de-acum din existența pământească, el este prezentat de Tițian ca participând încă la ea împreună cu Magdalena în această ultimă întâlnire. El este încă supus forțelor fizice, țintuit jos de orizont și îngrădit aici de trunchiul copacului. Pentru transfigurare, va mai trebui să urce în
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
îmi înscriu viața, această permanentă evaluare a lui (care poate merge până la renunțarea la el), această permanentă verificare a lui prin raport cu ce e bine și ce e rău, drept și nedrept, învechit și înnoitor este semnul inteligenței noastre pământești. Viața unui om inteligent se hrănește din conștiința puținătății certitudinilor noastre și din disponibilitatea de a cerceta îndreptățirea unui alt punct de vedere. Înainte de a fi solidar cu proiectul meu, sunt solidar cu distanța care mă desparte de geneza lui
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
reprezintă apologia omului ca suveran al lumii, deoarece a avut singur grijă să se proclame ca atare. Nu cunoaște pe nimeni mai presus de sine, în afara iubirii pe care și-o poartă sieși. Din aceasta izvorăsc pornirile spre cer, iubirile pământești, avariția crâncenă, vanitatea negativă, frica de necunoscut, paza împotriva morții. Totul este în slujba propriei persoane. Dar când cineva este bogat, sănătos, iubit, puternic și temut, nu găsește oare necesar să știe dacă ziua de mâine va fi identică celei
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
astrologia cât și magia reprezentau forma activă a relațiilor omului cu natura, ele reprezentau manifestarea spiritului științific înnăscut al rasei umane, și prin aceasta însuși titlul de glorie al civilizației ninivo-babiloniene față de contemporaneitate. Când efecte miraculoase erau obținute pe căi pământești (chimice, fizice sau medicale), magia era numită albă sau naturală; când instrumentul întrebuințat era spiritul diavolului, magia se numea neagră sau demonică. Chaldeenii mai practicau magia teurgică, a relațiilor forțate cu spiritele superioare. Cu toate că persanii au furat magia de la asirieni
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
patria Samos, de unde plecase în tinerețe, plin de vise și înflăcărare. Acum se întorcea tăcut, închizînd în sine înțelepciunea lui Bel și a lui Toth. Mama sa, buna Parthenis îl aștepta singură, căci tatăl său plecase pe drumul cunoscut sufletelor pământești. Orașul s-a plecat în fața filosofului, deschizîndu-i o carieră politică. Dar un om care a citit și socotit o viață întreagă în umbra templelor reci, care a stat de strajă la răsăritul tuturor planetelor, nu se putea împăca deloc cu
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
ocrotitoare. La 68 ani, s-a retras pe insula Capri, unde în cei 11 ani cât mai trăi, înconjurat de prieteni și astrologi, a urmărit noaptea planetele în mersul lor neîntrerupt, uitând de vechii zei cerești și de noile griji pământești. Această atenție pe care o acordau împărații credinței chaldeene, nu a întrerupt șirul persecuțiilor la care legea romană o supunea. Chiar în timpul lui Tiberiu, o mulțime dintre astrologi au fost executați, iar unul numit Pituanius, a fost aruncat de pe o
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Soarele, Luna și stelele nu se învîrtesc în jurul nostru, nu este vădit că nu ne iau cu nimic în seamă, că nu se preocupă să urce într-un mod special, pentru a ne da nouă de veste, în toate flancurile pămîntești? Ce mai rămâne din întreaga astrologie? Nimic, absolut nimic. Cine s-a emoționat mai întîi și mai puternic de această lovitură de grație? Astrologia? Nicidecum. Tocmai biserica catolică, fosta ei dușmană. Abatele Francius Maurolycus s-a grăbit să ironizeze: " Deoarece
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]