6,963 matches
-
am scris, cu însăși mîna mea. 12. Toți cei ce umblă după plăcerea oamenilor vă silesc să primiți tăierea împrejur, numai ca să nu sufere ei prigonire pentru crucea lui Hristos. 13. Căci nici ei, care au primit tăierea împrejur, nu păzesc Legea, ci voiesc doar ca voi să primiți tăierea împrejur, pentru ca să se laude ei cu trupul vostru. 14. În ce mă privește, departe de mine gîndul să mă laud cu altceva decît cu crucea Domnului nostru Isus Hristos, prin care lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85091_a_85878]
-
și azi și în veci! 9. Să nu vă lăsați amăgiți de orice fel de învățături străine; căci este bine ca inima să fie întărită prin har, nu prin mîncări, care n-au slujit la nimic celor ce le-au păzit. 10. Noi avem un altar din care n-au drept să mănînce cei ce fac slujba în cort. 11. În adevăr, trupurile dobitoacelor al căror sînge este adus de marele preot în Locul preasfînt, pentru păcat, "sunt arse de tot afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
Oană. Va trebui să-mi explici de ce ai pornit la drum tocmai acum, când granițele Moldovei se Închid În fața unei primejdii uriașe. - Să nu-mi spui că granițele au rămas deschise pentru mine... - Nu ești departe de adevăr. - M-ai păzit În tot timpul ăsta... Mi-au trebuit ani de zile ca să-mi dau seama. - E o poveste lungă. - Avem numai povești lungi. - Una din ele abia Începe. - Zidul? - Da. Sunt convins că fratele tău trăiește și că se apropie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
sigur că trupele lui ajung În dispozitivul de atac. - A trimis unități de recunoaștere spre Bacău și Neamț, ca să afle starea cetăților, spuse spătarul al doilea, Filip Pop. Le-am spulberat În această după-amiază. Drumurile sunt libere. Dar cetățile sunt păzite de puțini oșteni. - Nu putem fi peste tot, spătare... spuse voievodul. Toată suflarea Moldovei e aici, la Vaslui. - Patruzeci de mii de oameni, spuse spătarul Albu. - Patruzeci de mii de moldoveni și cinci mii de secui, completă Pop. Niciodată Moldova
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
mai dispune Uzun Hassan, mișcările Hanatului Crimeii și ale Hoardei de Aur. Trebuie să aflăm cu cine putem Încheia alianțe care să deschidă un front de luptă Împotriva turcilor dinspre Răsărit. Drumul va trece dincolo de Caucaz, va intra pe teritoriile păzite de luptătorii Alani, va intra În târgurile de la Buhara și Samarkand și va continua prin sudul Mongoliei. Vei fi liber, de acolo, să continui călătoria spre China. Imediat ce ajungem la cetate, Îmi arăți hărțile. Vom organiza totul cât putem de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
cei doi cai dintre care unul Încărcat un un sac destul de greu. Nimeni nu-i văzuse. - Ar fi putut, oare, să părăsească Drumul Mătăsii? Întrebă unul din luptători. -Da, răspunse Moussa, dar am fi aflat imediat de la oamenii noștri care păzesc toate celelalte drumuri pe teritoriul Ak Koynlu. Nimeni n-a semnalat nimic. Doar goana mongolilor spre Samarkand. - Nici un negustor nu avea semnalmentele celui căutat, spuse alt luptător. Nici măcar pe aproape. Nimeni cu acea Îmbrăcăminte chineză, nimeni cu ochi albaștri, nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de catastrofă. Toți au fost rechemați, iar cei prezenți și-au preluat misiunile de apărare a voievodului, documentelor și tezaurului. La Suceava, căpitanul Gâlcă a Închis cetatea, iar pârcălabul Șendre a trimis o escortă de două mii de călăreți care să păzească drumul de Întoarcere al suitei domnitorului. Acestea sunt măsuri interne. Pe plan extern, se impune anularea tuturor misiunilor În care sunt implicați Apărători. Începând cu misiunea Istanbul, care este cea mai periculoasă. - Care este stadiul ei? Întrebă Ștefan. - Avem date
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
să fi plănuit uciderea lui. Era meseria Cuceritorilor. Totul avea un sens. Dar prezența lui Ștefan Oană În palatul Ak Sarai era, de departe, lucrul cel mai copleșitor. Amir se desprinse din fața ferestrei, unde privise marea, portul și fațada palatului, păzită de războinicii Bordjighin. Reveni În fața lui Ștefănel și Îl privi ciudat. Era răvășit. Îngenunche, scoase pumnalul de la centură și Îl puse În fața lui, apoi aplecă fruntea până Îl atinse. Rămase acolo câteva clipe, În tăcerea mustind de neliniști și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Voise să fie un act de autoritate și devenise o stavilă inutilă În calea unor mărturisiri care Îl depășeau. Înțelese că n-ar fi trebuit, poate, să se afle acolo. Dar avea dreptul să se afle acolo. Era capitala lui. Păzită de oștile lui. În imperiul pe care el Îl lărgise și Îl consolidase. El, Mahomed. Cuceritorul Constantinopolului. Omul neînvins până la catastrofa de la Vaslui. Omul care pregătea, chiar atunci, Îngenuncherea Moldovei. -Vom fi prieteni, sau adversari? Întrebă sultanul, cu privirea ațintită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
lipită de bolta senină și Înstelată. Doar caii simțiseră apropierea zilei. Caii din herghelia Erinei fornăiau neliniștiți, ca și cum ar fi știut că Începe o zi neobișnuită. Se auzeau câte un nechezat nervos și dinspre pădure, unde se aflau caii Apărătorilor, păziți de străji atente, care știau valoarea unui asemenea animal la vreme de iarnă și de război. În ultimele două zile, caii fuseseră răsfățați cu fân din belșug și cu apă curată, de izvor. Fuseseră acoperiți cu blănuri de urs, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
brazilor. Simțise aerul tare al munților. Înțelesese că o operațiune de salvare se derula, sub semnul Apărătorilor. Apoi o văzuse pe Erina, care călărea În dreapta, fără să-și ia ochii de la el. Un zâmbet ușor Îi trecu peste chip. Era păzit de dragoste și de forță. Erina și Apărătorii. Făcu imediat legătura. Erina reușise să contacteze Ordinul scutului și spadei. Se aflau, probabil, undeva În Balcani. - Unde mergem? Încercă să Întrebe, dar se auzi doar un murmur soptit. Vocea nu avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
și scădeau În intensitate, trecând prin violet și stingându-se Într-un cenușiu care cobora spre negru ca un tăciune din care focul dispărea, lăsând locul infintei tăceri a nopții. Zgomotele scăzură și ele În intensitate. Cei opt Apărători care păzeau carul În care se afla Oană readuseră săbiile În teci. La fel Erina, care putea vedea ce se Întâmplă În fața ei. Alexandru se Întoarse și observă retragerea ienicerilor și apropierea călărețului cu steagul alb. Înțelese că Apărătorii și Cuceritorii câștigaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
teama de moarte Îți Înjosește sufletul, va trebui să accepți ultima umilință. Din cele șase săgeți vei primi cinci. Folosește-le cât poți de bine. Căci nu vei mai vedea niciodată Eternul Cer Albastru. Cei doi războinici Bordjighin care Îl păzeau pe Ogodai Îi dezlegară mâinile. Tătarul primi un arc identic cu cel al lui Amir. Apoi primi cinci săgeți, iar Amir una. - E nebun... șopti, fascinat, Alexandru. De pe ce lume vine omul ăsta? Va muri inutil... e nebun... dar ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
instalat În camera de jos, iar Erina Își reluase rolul de stăpână a casei, poruncind curățenie, așternuturi și draperii noi și deschizând ferestrele ca să intre aerul cel proaspăt al noii primăveri. Peste Încă o săptămână sosise o herghelie de cai păzită de un tânăr care avea aproape același nume cu el, anume Ionuț, slujitorul Erinei de la moșia Murgeștilor, de pe valea Bârladului. Ca să-i deosebească pe cei doi, Erina hotărâse ca unul să se numească Mitruț Albul de la Albești, iar celălalt Ionuț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
armată de aproape două sute de mii de oameni. Ridicarea țării la luptă. Domnitorul se retrase din Sala tronului făcându-i căpitanului Pietro un semn discret. Străbătu culoarul lung de la parter, luminat de făclii puse din trei În trei pași și păzit de halebardierii spătarului Mihail, urcă treptele care duceau spre camerele voievodale și intră În cabinetul său de lucru, a cărui fereastră dădea spre dealurile Împădurite ale Sucevei. Deschise geamul și lăsă să intre În cameră aerul răcoros al primăverii târzii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
se va Întoarce ca să sprijine rezistența Înverșunată a lui Ștefan. Dar Își amintise de porunca acestuia, ca toți luptătorii să fie lăsați liberi vreme de trei săptămâni. De Întors, nu aveau să se Întoarcă decât Apărătorii. Care puteau să-l păzească pe voievod, dar nu puteau să schimbe soarta războiului. 6 iulie 1476, ora 6.00, Bivolari pe Prut Măria ta, Voi Îndeplini Întocmai poruncile primite, dar numai după ce Întreaga hoardă a Crimeii va fi alungată din Moldova. Am aproape douăsprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
În urmă, cu cei doi cai care fuseseră legați În pădurea Murgenilor. Era, deci, o patrulă care sesizase prezența cailor și așteptase să vadă cine va veni la ei. Identitatea lor nu era cunoscută. Patrula se opri În fața unui cort păzit de doi ieniceri. Șeful ei intră, iar Oană Îl auzi spunând: - Înălțimea ta, am găsit doi țărani ciudați. - Ciudați? spuse o voce mai groasă, parcă deranjată de apariția ienicerului. Cum adică, ciudați? - După vârstă, ar fi trebuit să fie În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
destule contingente să asedieze cetățile, tot număra o sută douăzeci de mii de oameni. Deci clipa Înfruntării finale sosise. Oană privi neputincios, zecile de mii de oșteni ai Semilunii care se puneau În marș, spre a Îndeplini poruncile sultanului. Era păzit, și el și Erina, zi și noapte. Nu exista nici o șansă de evadare. Vorbeau puțin și În șoaptă. Iar Erina părea Încă scufundată În tristețea de la Murgeni. Pentru ea, realitatea aproape că nu exista. Se lăsa purtată, fără nici o reacție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
lui Mahomed năpădise pe toate drumurile Moldovei. Cei doi prizonieri o primiseră cu un amestec de furie și de resemnare. Nu fuseseră acolo, nu putuseră face nimic. Toți cei din jurul lor fuseseră prea ocupați ca să le dea atenție, dar Îi păziseră cu strășnicie. Acum, În sfîrșit, sultanul se va Întoarce și spre problemele lăsate pentru mai târziu. Biruise. După Înfrângerea de la Vaslui, după luni de suferință și mânie Înăbușită, după alte luni de pregătiri și de marșuri de-a lungul imperiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ca totul să se vadă ca printr-o mătase fină, Întunecată, dar mângâietoare. Erina observă că Oană are mâinile libere și că desface funia cu care erau legate Încheieturile ei. Înțelese că Începeau evadarea, dar nu Înțelegea cum. Cortul era păzit, tabăra la fel. Căpitanul privi În jurul lui, dar nu găsi nici un obiect care i-ar fi putut folosi ca armă. Deschise Încet pânza de la intrare, fără a observa nici o mișcare În jur. Apoi Îi făcu semn Erinei, care putea vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Dunăre au eliberat Moldova. Dar războiul nu s-a sfârșit. Ne deplasăm, acum, spre sud-vest. Am părăsit cursul Dunării și am urcat pe malul Buzăului și de acolo... de acolo am privit dealurile leneșe ale Țării Românești. Am privit frontiera păzită de trupele lui Laiotă Basarab, Întărite de trupe lăsate de Mahomed. Sultanul pierduse Moldova, dar nu putea pierde Țara Românească. Din informațiile la care am avut acces, am aflat că peste cincizeci de mii de otomani au fost lăsați pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ca Cuvîntul Domnului să se răspîndească și să fie proslăvit cum este la voi, 2. și să fim izbăviți de oamenii nechibzuiți și răi, căci nu toți au credința. 3. Credincios este Domnul: El vă va întări și vă va păzi de cel rău. 4. Cu privire la voi, avem încredere în Domnul că faceți și veți face ce vă poruncim. 5. Domnul să vă îndrepte inimile spre dragostea lui Dumnezeu și spre răbdarea lui Hristos! 6. În Numele Domnului nostru Isus Hristos, vă poruncim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85051_a_85838]
-
învinuire decît din gura a doi sau trei martori. 20. Pe cei ce păcătuiesc, mustră-i înaintea tuturor, ca și ceilalți să aibă frică. 21. Te rog fierbinte, înaintea lui Dumnezeu, înaintea lui Hristos Isus și înaintea îngerilor aleși, să păzești aceste lucruri, fără vreun gînd mai dinainte, și să nu faci nimic cu părtinire. 22. Să nu-ți pui mîinile peste nimeni cu grabă: și să nu te faci părtaș păcatelor altora: pe tine însuți păzește-te curat. 23. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85043_a_85830]
-
înaintea îngerilor aleși, să păzești aceste lucruri, fără vreun gînd mai dinainte, și să nu faci nimic cu părtinire. 22. Să nu-ți pui mîinile peste nimeni cu grabă: și să nu te faci părtaș păcatelor altora: pe tine însuți păzește-te curat. 23. Să nu mai bei numai apă, ci să iei și cîte puțin vin din pricina stomacului tău, și din pricina deselor tale îmbolnăviri. 24. Păcatele unor oameni sunt cunoscute și merg înainte la judecată, iar ale altora vin pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85043_a_85830]
-
și pentru care ai făcut acea frumoasă mărturisire înaintea multor martori. 13. Te îndemn, înaintea lui Dumnezeu, care dă viața tuturor lucrurilor, și înaintea lui Hristos Isus, care a făcut acea frumoasă mărturisire înaintea lui Pilat din Pont, 14. să păzești porunca, fără prihană și fără vină pînă la arătarea Domnului nostru Isus Hristos, 15. care va fi făcută la vremea ei de fericitul și singurul stăpînitor, împăratul împăraților și Domnul domnilor, 16. singurul care are nemurirea, care locuiește într-o lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85043_a_85830]