3,902 matches
-
de creșterea oilor. Primăvara șesurile și pășunile înverzeau, iar oile însoțite de miei și de câini erau pretutindeni. Oile pășteau pe pășunile repartizate fiecărui sat. Fânețele, fertilizate cu îngrășăminte chimice sau cu gunoi de grajd, erau păzite să nu fie păscute de animale înainte de a fi cosite. Dacă ploua și timpul era favorabil, se cosea fânul de două ori pe vară. Fiecare crescător de animale care încheia contracte cu statul la produsele animaliere primea pentru acestea fân de cea mai bună
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
la școală pe motiv că sunt săraci și nu au bani pentru îmbrăcăminte și încălțăminte. Doar procesele verbale de amendă care erau date formal îi speriau pentru câteva zile, după care copiii nu mai veneau la școală și mergeau să pască vacile sătenilor sau se angajau la stâne. În primăvara aceea, la marginea Ghiduleștiului, și-a instalat tabăra o colonie de căldărari nomazi. 192 Tovarășa primar, au venit căldărarii care prelucrează arama și aluminiul. De când sunt aici, eu nu i-am
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Nici jumătate dintre săteni nu te-au votat. N-ai nici un drept să ne fii primăriță! Ce ți pasă ție dacă furăm? Sunt pământurile noastre, via e pusă de noi, copacii sunt puși de noi. Noi avem voie să 213 paștem oile oriunde vrem și să luăm ce vrem și de unde vrem, că totul este al nostru și tot noi muncim. Du-te în p... m.., în fabrica ta de unde ai venit! Te-au trimis să studiezi la „Sorbona”, academia aia
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
cinci inși care să informeze despre mine" (Op.cit. pag. 343). Interesant ce afirmă Machiavelli! A deschis "Cutia Pandorei" de s-au împrăștiat "Cooperatorii" peste tot în Centrala MAE și la misiunile diplomatice, apoi, știind ce s-ar putea "să-l pască" și pe el, a refuzat să plece ambasador! Bravos națiune, halal să-ți fie! Păi, dacă e așa, pe mine, șef la o misiune diplomatică de mai reduse dimensiuni ca personal (în total 8 suflete), dar de majoră importanță, fiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
a face cu Paștele ortodox și, conform indicațiilor superioare, ne aștepta un prânz de gală: icre, drob, caș, urdă, ciorbă de miel, friptură de miel, purcel de lapte, piftie de curcan, sarmale, clondire cu țuică, afinată, cabernet, merlot, fetească, băbească, pască și cozonac, coșuri cu ouă închistrite... Supușii Reginei au rămas uimiți de "paleta" de culori și arome. Am fost serviți de câteva "novice", roșii în obraji, sănătoase și frumoase, iar în capul mesei trona stareța mănăstirii, maica Xantipia, o cariatidă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
factorului demografic. N-a fost să fie întrucât, psihologic vorbind, era dificil dacă nu imposibil s-o faci pe Don Juan cu Generalul Pinochet, armata chiliană și serviciile secrete studiindu-te "în exercițiul funcțiunii"! Având în vedere pericolul ce-l paște pe un diplomat surprins "în teritoriul inamic", capcană folosită adesea de serviciile secrete, mă gândesc la faptul că eu, dacă m-aș fi bucurat de frumusețile locale, aș fi putut scăpa "de ochii albaștri chilieni" doar folosind manevrele "craiului" Zeus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
sau la biserică; am abandonat, cum se spune, "marafeturile". Ce-i rău dacă bolnavii de la Sfântul Spiridon se plimbă toată ziua prin centru în pijama? Am văzut, zilele trecute, un țigan voinic, păzindu-și, pe malul Bahluiului, un cal care păștea. Omul se simțea bine, era în pijama nou nouță, era și el mai prosper, ca toată lumea. Peisajul era înfrumusețat, oricum, diversificat. Cu domnii și doamnele "se naște însă o problemă". Fiind așa cum sunt, un soi de sectanți social, dar impunându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ca la niște ființe lipsite de demnitate și demne de dispreț, fie ca pe niște monștri. Poate vor înțelege în ce lume am trăit, ce și de ce am făcut în acea lume. Poate vor înțelege că acum 17 ani ne păștea „societatea socialistă multilateral dezvoltată”, nu integrarea europeană. Poate ne vor înțelege formele de curaj, pe cele de demnitate, dar și compromisurile, lașitățile, fricile. Poate vor înțelege cum am crescut și cum i-am crescut. Poate vor înțelege că unii dintre
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
popularitatea se datorează faptului că beneficiarii direcți ai corupției sunt foarte puțini, pe când cei ai imposturii și incompetenței sunt foarte mulți. În firmele private această luptă a început mai demult, firește, sau chiar a fost condiție de existență. Acolo te paște falimentul. Un management incompetent, și lucrătorii incapabili te duc la sapă de lemn. Nu vreau să fetișizez virtuțile firmelor private. Acest fenomen de prevenire a imposturii și incompetenței are loc acolo unde există concurență. În condiții de monopol, standardele scad
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
chiar în poarta Angliei lui Beckham. Geniile vomită abundent și inestetic în paralel cu magia lor de pe gazon. Ceea ce înseamnă că, înainte de a fi o bombă de marketing, fotbalul e o suferință acută a stomacului. în al doilea rînd, te paște voma privind arbitrajele din Germania. Cînd greața e atît de copleșitoare, emetiralul devine ineficient și nu mai vomită o vedetă sau alta, ci o planetă întreagă. Fără Ivanov sau cu altcineva în locul lui, Portugalia-Olanda ar fi intrat în istorie ca
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
rău că n-am adus cu mine și grătarul de la Snagov, că e și Țețe aici și voi știți că noi doi colaborăm bine în domeniu. I-am fi făcut lui my friend Mario ceva pe cinste, știți, lîngă hotel paște o turmă de mufloni numai buni de pastramă. Pe la voi ce mai e? A mai fost vreo amenințare cu bombă? Nu le luați în glumă, că am dat o groază de bani pe termopanele alea! Pe cine ați mai declarat
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
e că n-o să fim în stare să-l facem, așa după cum, de vreo 15 ani încoace, nu reușim să avem un gazon ca lumea. Și dacă o să se înfăptuiască minunea să-l vedem măcar început pe plaiurile pe care paște astăzi legendara vacă federală, să-i zicem Cîmp Nou. Asta ne va reliefa ginta latină și va dovedi că ni s-a acrit de cîmpuri vechi, de bălării și de abureala șefilor din sport. noiembrie 2004 Egalii lui Apula Apula
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
mierii, plină de metafore. Moldovenii au "picat" "cît au nălbit poeana" (tablou floral). În vremea lui Petru Șchiopul a fost secetă "și unde prindea mai nainte pește acolo ara cu plugul". Copacii au săcat de săcăciune; dobitoacele nu aveau ce paște vara, ce le-au fost dărămînd frunză; și atâta prav au fost, cât se stringea troiene la garduri, când bătea vînt: ca de omăt erau troiene de pulbere. Iară despre toamnă, s-au pornit ploi, și au crescut mohor, și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
urle, În cobuz de viersuri bune, Cu bucium de corn de buor, Și din ferecate surle; Să răsune până-n nuor... cu evocări realistice de animale grele (fiind vorba de grădină): O scurmară vierii cei groși de la luncă, Și zimbrii o pasc și-n coarne-o aruncă. Dosoftei are vorba materială ce dă corp mâhnirilor abstracte: La apa Vavilonului Jălind de țara Domnului; Acolo șăzum și plînsem La voroavă, ce ne strînsem. Și cu inimă amară Prin Sion și pentru țară Aducîndu-ne
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lumină Păstreaz-o pentru fiii din timpii viitori, Acoperă-ți, o, lună, a ta rază senină, Să nu o vadă munții ș-a lor locuitori! Puțina moștenită rămîie-le povață, L-a iadului prăpăstii pogoare-se de vii; O moarte necurmată să pască-a lor viață, Cutremur, spaimă, groază, ajungă așea fii! Restul producției poetice este sub orice critică. Omul însuși nu era, ca exponent al Ardealului oprimat, la înălțimea propriului său imn. G. SION G. Sion (1822-1892) a devenit popular prin rizibila
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
amară doctorie. Ingenuitatea se preface pe încetul în sens al miraculosului și în hieratism creștin. În târg servitoarele, ca și săvârșind o taină, se spală pe picioare. Măgarul cu cruce pe spate, pătruns de calitatea sa de simbolizator al inocenței, paște cu umilitate. Apare și cîte-un detaliu ortodox. O călugăriță trece în barcă pe o baltă foarte stilizată cu miraculoși crapi vizibili: Prin dimineața brumată de-argint, Luntrea, vâslită de-o călugăriță, Chemată lunecă, la clopot, pierdut peste zări. Trec crapii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pădurea, bivolii: Pe șesul vast, prin sclipitor noroi, se mișc-ursuzi, cu pași înceți, greoi, prin stuful de la margine de baltă... caii pe pustă: Plâng vânturile... Mânjii se joacă și nechează Și pusta-ntreagă plânge în dulcea după-amiază, Iar iepele robuste Pasc leneșe-n răcoarea nemărginitei puste... minerii văzuți ca niște forțe sănătoase ale animalității umane, în fine ereditatea însăși ce alimentează această nepotolită sete de viață: Ce tainice, străvechi, nebiruite, vii porunci haine Se războiesc în trudnicele-mi vine, De nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e totuși un poet de nuanță minoră. Simțind "foc" în sângele său amar ca și "coaja nucilor crude", în suflet cu urși hibernanți, el își cântă ereditatea aprigă: Străbunii mei vânjoși, cu tulnice și ghioage, Pe aici și-or fi păscut cirezile blajine, Cioporul de mioare bălane, herghelia, Pe-aici, pe unde azi gem grelele tractoare. Mai cu seamă el este un poet al ierburilor tari de bărăgan pe care le evoacă în toate tonurile și al vieții aspre cîmpenești: Da
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
turmele pământului au aureole sfinte peste capetele lor. Poetul aplică un puternic hieratism bizantinizant. Tineri goi și fecioare albe trec în procesiuni, sălbăticiunile migrează apocaliptic spre orașe: Din depărtate sălbăticii cu stele mari doar căprioare vor pătrunde în orașe să pască iarba din cenușă. Cerbi cu ochii uriași și blânzi intra-vor în bisericile vechi cu porțile deschise - uitîndu-se mirați în jur. Plugurile înseși sunt niște întraripate picate din spațiul extra-cosmic, de care se cuvine să te apropii cîntînd: Pe dealuri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mai trist vine din clopotul din asfințit, îl ghicești în glasul sterp al vrăbiilor și răspunde din umilința tălăngilor. E toată viața care doare așa, zi cu zi pe întinderea stepelor, între arborii neajunși la cer, între apele ce-și pasc soarta pe câmp și între frunzele care se dau în vânt. MATEIU I. CARAGIALE În poezii de o factură parnasiană savantă, Mateiu I. Caragiale, fiul dramaturgului (1885-1936), își căuta înfrigurat strămoșii pe care îi credea aristocrați. Vedea pe fanariotul indolent
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
țara filistenilor: Te voi nimici și nu vei mai avea locuitori. 2,6 Malurile mării vor ajunge izlazuri de pășunat, locuințe pentru păstori și tîrle de oi. 2,7 Malurile acestea vor fi pentru rămășițele casei lui Iuda; acolo vor paște, se vor odihni seara în casele Ascalonului; căci Iahwe al lor nu-i va uita și va aduce înapoi pe prinșii lor de război”. Mozaicii urăsc de moarte pe netăiații împre- jur nu pentru că le-ar fi pricinuit vreun rău
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
misiune. Acolo am dat peste comandamentul companie. Ne-a alungat un ofițer, speriat de aviația ungurilor și de faptul că prezența noastră ar deconspira amplasamentul grupului nostru de comandă. Am fugit, dar în drumul nostru am întîlnit niște cai ce pășteau la intrarea în pădure. I-am propus lui Mișca Vioel să încălecăm pe cai și să ajungem la companie înainte de a se întuneca. Mișca n-a acceptat, iar eu am plecat prin pădure călare pe un cal alb. Totuși, până
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ăla un cal” explicând socratic: „Gheorghe Suciu, de pildă, dacă-l întrebi ceva despre animalul numit cal îți va descrie calul său din copilărie, un cal roșu al unui vecin, calul acela alb sau pintenog, calul dormind în picioare sau păscând dar nu va putea să ajungă la generalitatea ca atare. Ei sunt clădiți în imediat, respiră aerul care-i înconjoară.” La fel cu acești ardeleni care au de înțeles generalitatea numită Eminescu: iau informațiile din imediat, ei toți lucrează „cu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
bucurându-se de colaborările lui Victor Eftimiu (Amintiri despre Caragiale), G. M. Zamfirescu, Sandu Teleajen și C. R. Ghiulea. Alte numere îi omagiază pe Petre Liciu, Al. Davila, B. Delavrancea. Versuri semnează Ștefan Ciubotărașu, Al. Davila, în timp ce G. M. Zamfirescu, Adrian Păscu, Paul Al. Georgescu, Sandu Teleajen, C. Vernescu-Vâlcea, N. N. Tonitza, G. M. Vlădescu, Octav Botez, G. Ivașcu, Const. Manolache, Emil Serghie, Ion Sava contribuie cu articole, cronici, note. Traducerile unor fragmente din piese de Corneille, Racine și André Joset le aparțin
TEATRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290108_a_291437]
-
Emil Serghie, Ion Sava contribuie cu articole, cronici, note. Traducerile unor fragmente din piese de Corneille, Racine și André Joset le aparțin lui Horia Furtună, G. Ivașcu, Sandu Teleajen, Gina Sandry. O „invocare în trei tablouri”, Ion Creangă, oferă Adrian Păscu și Sandu Teleajen în 1938, când se sărbătorea centenarul nașterii scriitorului. A. P.
TEATRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290108_a_291437]