3,374 matches
-
la propria afirmare. De la tribuna revistelor locale, intelectualul provinciei polemizează adesea cu figuri intelectuale din capitală ce pun sub semnul întrebării utilitatea localismului în contextul în care după unire, centrul marșa pe ideea de unificare dobândită prin centralizare, inclusiv pe palier cultural. Pentru intelectualul provincial, localismul are două valențe: pe de o parte, este generat de o serie de complexe ce converg în jurul relației centru-periferie, pe de altă parte, localismul apare și ca o pârghie de lansare și, eventual, de pătrundere
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
este trepidant. Cu cât un oraș este mai pitoresc, mai liniștit, cu atât mediul ambiant este mai propice pentru o viață culturală"71. Trecerea în revistă a instituțiilor și activităților culturale indică astfel că ceea ce numim generic "cultură" a reprezentat palierul prin care Moldova de Sus a încercat să iasă din conul de umbră și să își facă auzită vocea până în pânzele capitalei. Fără a deține vreo universitate, precum Iașul, zona nord-moldovenească s-a remarcat prin rețeaua de școli secundare în jurul
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
din acestă disoluție a cărei imagine o poartă ca pe o ghiulea, victime ale unei demitizări sexuale învelită în triumful unei ontologii materialiste, atît de des prezentată ca un vis comunitar, cîtă vreme nu e vorba decît de un nou palier în ascensiunea individualismului. Nostalgici după un cuplu adevărat, ei nu vor ști niciodată cum să procedeze și se vor prăbuși la marginea unor substitute incomplete, știința și scrisul: Așa cum o indică și frumosul cuvînt 'menaj', cuplul și familia reprezentau ultima
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
N. Davidescu, Radu Dragnea, Mihai Ralea. Reacțiile și ecourile suscitate de anchetă și de articolele apărute sunt relevante pentru direcțiile de gândire din anii ‘30: polemica dintre Vladimir Streinu și G. Călinescu referitoare la relația modernism - tradiționalism, analizată pe trei paliere, și anume modernism - tradiționalism (faza literară), estetism - ortodoxism (faza estetică) și intelectualism - misticism (faza ideologică); reacțiile lui Pompiliu Constantinescu (Creștinismul folcloric, Reflexii polemice) la articolul Sensul tradiției, publicat de Nichifor Crainic în „Gândirea” sau la manifestul „Crinului Alb”, unele intervenții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
în ocurențele sale discursive, raportate la funcțiile și efectele acestora, pe de o parte, și la competențele discursive ale locutorilor, pe de altă parte. Pentru punctul de plecare metodologic general, reținem sublinierea calității de sistem a obiectului cercetat și dispunerea palierelor analizei în analogie cu triada lui Charles Morris sintaxă, semantică, pragmatică -, dar și într-o intercorelație, care să facă însăși cercetarea să funcționeze după modelul sistemic. Odată cu cel de-al treilea capitol, Publicistica eminesciană în orizontul receptării, demersul analitic se
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
bazele analizei limbajului, lărgindu-și considerabil obiectul de cercetare prin luarea în calcul a parametrilor contextuali, fără de care investigarea și explicitarea mecanismelor discursive se dovedește deficitară. Complexitatea limbajului politic oferă terenul unor abordări interdisciplinare care, pe lângă multiplicarea perspectivelor și a palierelor de analiză, evidențiază mutațiile permanente ce caracterizează acest domeniu, sub impactul dinamismului vieții politice. Dimensiune esențială a limbajului de secol XXI, limbajul politic aduce în atenție problematica statutului locutorului, a legitimității acestuia și a competențelor discursive pe care le deține
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de comunicare presupune un contract de comunicare specific, căruia interlocutorii trebuie să i se supună. Teoria actelor de vorbire Potrivit lui John Langshaw Austin 133, modul în care utilizatorii folosesc semnele poate fi descris, din punct de vedere pragmatic, pe trei paliere: folosind semnul lingvistic sau, mai exact, emițând o frază într-un context dat, comunicatorul (omul politic sau jurnalistul care tratează teme politice) spune ceva (care are un anumit sens) planul locutoriu; face ceva spunând ceea ce spune planul ilocutoriu; și induce
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
un element procesului semiotic: contextul, ajungând astfel la două modele triadice complementare: triada "3P" (Potențialitate Proces Produs) și triada "3R" (Referențialitate Receptare Realizare)249. Traian D. Stănciulescu 250 evidențiază posibilitățile integratoare ale modelului hexadic în analiza comunicării politice, propunând trei paliere de desfășurare a demersului analitic: a) analiza structurală vizează investigarea elementelor constitutive ale procesului de comunicare politică: context, emitent, conținut, mijloace, bariere, destinatar, finalități; b) analiza funcțională urmărește cercetarea relațiilor instituite între parametrii situației de comunicare și a influenței pe
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
actele și deciziile din spațiul politic. Gramatica textelor publicistice este dirijată de intențiile informative ale gazetarului, de competențele lui discursive și de infrastructura critică, evaluativă a limbajului jurnalistic. Cercetarea sub raport sintactic a limbajului politic eminescian are în vedere două paliere de desfășurare a analizei: nivelul transfrastic, în care obiectul cercetării devine articolul, înțeles ca produs al procesului de enunțare și, în același timp, ca ansamblu structurat de secvențe discursive între care se stabilesc raporturi logice, sintactice și semantice specifice, și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
conferă articolelor eminesciene densitate, iar glosările pe marginea materialelor din presa română și străină a timpului multiplică perspectivele în prezentarea referențialului politic. Polisemia, capacitatea de a sugera lecturi multiple pentru același semnificant, conferă complexitate limbajului politic eminescian, favorizând identificarea unor paliere multiple ale procesului de semnificare. Se trece astfel de la o imagine unidirecțională a referențialului la o imagine polivalentă, punând în mișcare perspective și atitudini multiple, menite să surprindă specificul și complexitatea fenomenelor prezentate: "Presa străină e preocupată mai cu samă
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a vizat cercetarea ansamblului semnelor verbale, din punct de vedere al structurii și poziției lor în plan paradigmatic, al relațiilor virtuale dintre ele, în strânsă legătură cu procesul de constituire a semnificației jurnalistice. Demersul analitic s-a desfășurat pe trei paliere principale: 1. investigarea structurii și funcționalității semiozei publicisticii eminesciene, prin valorificarea, la nivel metodologic, a modelului hexadic de analiză situațională 518; 2. analiza semiotică, vizând descrierea sintactică, semantică și pragmatică a limbajului politic eminescian; 3. analiza contrastivă a discursului politic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
eminesciene este complinită de descrierea semiotică a limbajului politic eminescian, pe cele trei niveluri ale triadei morrisiene: sintaxă, semantică și pragmatică. Demersul analitic a avut în vedere coroborarea permanentă a rezultatelor și redimensionarea interpretării, prin prisma datelor obținute pe fiecare palier de analiză în parte. Perspectiva semiotică a favorizat conceperea limbajului politic eminescian ca un tot unitar și recursul la inventarul metodologic al unor științe variate: lingvistică, pragmatică, semantică, sociologie ș.a. Analiza sintactică a relevat trăsăturile ce definesc sintagmatica semnelor verbale
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
recursul la inventarul metodologic al unor științe variate: lingvistică, pragmatică, semantică, sociologie ș.a. Analiza sintactică a relevat trăsăturile ce definesc sintagmatica semnelor verbale în publicistica eminesciană, în strânsă legătură cu finalitățile persuasive ale limbajului jurnalistic. Cercetarea sintaxei a vizat două paliere de manifestare a discursului eminescian: nivelul transfrastic, în care obiectul cercetării l-a constituit articolul, înțeles ca produs al procesului de enunțare și, în același timp, ca ansamblu structurat de secvențe discursive între care se stabilesc raporturi logice, sintactice și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pregnant intertextuală a articolelor, care înglobează în corpul lor afirmațiile altor jurnaliști, fragmente din textul biblic, citate din cronici, discuții din cameră ș.a. Polisemia, capacitatea de a sugera lecturi distincte ale aceluiași semnificant, conferă discursului eminescian complexitate, favorizând delimitarea unor paliere multiple de constituire a mesajului jurnalistic. Niciodată izolat sau izolabil, limbajul eminescian intră în dialog cu manifestări discursive variate, resuscitând potențialul semantic al semnelor verbale și îmbogățindu-l cu valențe noi, în funcție de finalitățile discursive ale gazetarului. Ironia, unul dintre instrumentele
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
revelator, pasiunea pentru datele empirice, dimensiunea metadiscursivă a limbajului publicistic, adresarea directă și dramatizarea. Complementaritatea celor trei niveluri ale analizei (sintaxă, semantică, pragmatică) a determinat conexiuni constante între dimensiunile semiotice și, implicit, depășirea interpretării izolate a fenomenelor în discuție. Fiecare palier al demersului semiotic a impus reevaluarea celorlalte două, iar coroborarea datelor a contribuit la formarea unei viziuni integratoare asupra scrisului jurnalistic eminescian. Recursul permanent la litera articolelor a facilitat susținerea afirmațiilor cu exemple din corpusul publicistic și a permis formarea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
imagini decât de cea a bunurilor propriu-zise se va constitui ulterior în încă un motiv al distanțării de acest nucleu hermeneutic. Așadar, privită din perspectiva logicii sociale a consumului, Baudrillard susține că analiza poate fi realizată pe cel puțin două paliere: cel al procesului de semnificare și de comunicare (consumul reprezentând un sistem de schimb, dar și un limbaj specific) și cel al procesului de clasificare și de diferențiere socială (diferențele pot fi ordonate într-o ierarhie a valorilor statutare). În
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
productiviste, pe de o parte atestă nostalgia sa pentru organizările primitive, precapitaliste, iar pe de altă parte identifică alternativa revoluționară la valorile și practicile societății capitaliste în chiar schimbul simbolic. U. Santamaria 413 interpretează teoria schimbului simbolic pe mai multe paliere. La unul dintre ele, acesta încearcă să identifice în degradarea sistemului social aflat într-un vârtej al schimbului de obiecte motivul lui Baudrillard de a valoriza sărbătoarea, jocul, excesul. Însă explicația aceasta i se pare nesatisfăcătoare, întrebarea la care dorește
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o multiplicare a obiectelor lipsite de original, "aura" operei de artă fiind pierdută definitiv. Această sugestie de interpretare oferită de lectura lucrării lui W. Benjamin îl va conduce pe Baudrillard, în De la séduction, la discutarea termenului de seducție pe trei paliere distincte: primul, conturat de stadiul ritual al seducției, în care aceasta are caracteristicile dualității, magiei și agon-ului; al doilea, stadiul estetic, caracterizat de strategia seducătorului kierkegaardian, apropiindu-se de ironie, diabolic, relații interumane și dialectica lor; al treilea, cuprinzând trăsăturile
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
primul rând, o schemă interpretativă care a avut drept fir roșu trecerea de la modernism la postmodernism și schimbarea, în acest sens, a ideilor și a scriiturii sale. În al doilea rând, am urmărit să evidențiez postmodernismul lui Baudrillard pe două paliere: cel al temelor și conceptelor abordate, care au intrat deja în vocabularul curentului, și cel al scriiturii înseși, care este în sine un exemplu de abordare postmodernă a limbajului, referinței, semnificației etc. Pentru lucrările timpurii ale lui Baudrillard, semnificative sunt
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fi devansat, nu poate fi ironizat de generațiile viitoare" (Richard Rorty, Pragmatism și filosofie post-nietzscheană. Eseuri filosofice 2, p. 145). 235 Ibidem, pp. 26-27. 236 Richard Rorty, Contingență, ironie și solidaritate, p. 41. 237 Pentru discutarea retoricii în contemporaneitate pe palierele argumentativ, metafizic, poetic și textualist, a se vedea Constantin Sălăvăstru, Raționalitate și discurs, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1996, pp. 283-341. 238 O parte din această analiză a conceptului de scriitură a apărut în articolul "Scriitura", în Sorin Pârvu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cu pricina. În schimb, legătura subterană, de viziune, dintre poezia și proza eminesciană a sesizat-o corect Ibrăileanu, ale cărui afirmații merg până la un punct pe aceleași coordonate, cu deosebirea că adversarul de la Viața Românească nu găsește deloc "învechit" acest palier al operei și atrage atenția asupra caracterului de "autobiografie spirituală" al nuvelei Sărmanul Dionis (oare nu tot o astfel de "autobiografie" scrie și Lovinescu, în opera lui literară?), referindu-se apoi la acuitatea analizei psihologice din celelalte proze (îndeosebi din
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
apoloniană"), deci într-o manieră mimetică, obiectiv-impersonală, a ales Lovinescu să-și afirme personalitatea, conștient că numai în felul acesta îi poate păstra și amprenta unică, "individuală" (nota "diferențiatoare"). Teoria expresiei "creatoare de realități" se regăsește, de fapt, pe trei paliere distincte ale operei lovinesciene: în scrierile de doctrină (teoria formelor fără fond), în memorialistică (mitologia personalității) și în literatura de ficțiune (valorile pragmatice ale limbajului). Clișeul ia, succesiv, locul "formei" ("fondul" fiind o realitate fluidă și vagă, de ordin psihic
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ordini în agenda lucrărilor de îndeplinit și a documentelor aflate în lucru, aspect ce ușurează mult munca și atenția individului nu mai este dispersată în mai multe locuri, avându-se o imagine clară asupra agendei de lucru. Tot pe acest palier, susținem și împărtășirea greutăților apărute celor din jur, dar persoanelor care nu numai să știe să vă asculte, ci să vă înțeleagă problema și să fie capabile să vă acorde, dacă este nevoie, ajutorul mult dorit pentru evitarea suprasolicitărilor apărute
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
de importanța sub aspectul cunoașterii istorice a dezvoltării urbane și secundar, de o abordare a fenomenului modernizării în societățile marginale în raport cu Europa apuseană. Modernitatea ca temă și modernizarea ca proces istoric sunt legate în principal de lumea urbană. Pe acest palier al societății se petrec în spațiul românesc al secolelor XIX-XX transformări spectaculoase, manifestându-se acel dinamism care a apropiat România de civilizația occidentală. Importanța subiectului este, prin urmare, indiscutabilă. Orașul românesc în secolele XIX-XX, ca parte a fenomenului istoric numit
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
modernizare. La baza noului sistem au stat legile sanitare din anii 1874, 1910 (legea Cantacuzinoă și 1930, dar și legea de organizare sanitară din anul 1898. Astfel, până în anul 1938, sistemul sanitar al orașului Bacău a fost structurat pe dou) paliere, corespunzătoare celor dou) ramuri majore ale științei medicale - spitalul comunal a preluat responsabilitățile din domeniul medicinei curative, iar medicul comunal pe cele ale medicinei preventive și de igienă publică. În fruntea acestui angrenaj medical s a aflat primarul orașului, cel
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]