48,132 matches
-
o acoperea. Se mai întâmpla să-și înfigă ghearele în lăbuța fratelui sau surorii, căci dacă este vorba de mâncare, nu mai încape respect pentru gradul de rudenie. Între timp, la o bere cu amicii, depănam filmul zilei mele de pescuit. Ne uitam cu toții în ligheanul din plastic, admirând frumusețea peștelui și vorbeam dacă să-l dau eu pe datorie sau nu. Asta însemna că nu s-ar mai fi achitat niciodată, ca de obicei. Dar marea mie nu-mi dădea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350729_a_352058]
-
Am așezat minciogurile la umbră, să se zvânte, am reparat voltele rupte de scoici, sau agățate în pietre și m-am pregătit pentru a intra în casă. Desigur, urma să am parte de o nouă zi, poate la fel de bună pentru pescuit, ca și cea care se însera deja, dar cu mai multă captură în minciog. Niciodată, zilele pe mare nu seamănă una cu cealaltă. În ziua aceea, marea era ca un imens lighean, unde apa nu se unduia decât foarte rar
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350729_a_352058]
-
de deasupra grajdului (înțelegi, desigur, că mă refer la o parte din tinerețea mea!). Cititul din marea carte a vieții mă înnebunea, deopotrivă cu buchisitul cărților. Citeam de toate și înțelegeam mai nimic. La pășune, cu calul; cu gâștele; la pescuit... Era fericirea! Aveam și carte, visând și meditând la ea, aveam și viață fremătând în mine și în jurul meu... Roni CĂCIULARU: Nu vreau să-ntrerup fluxul amintirilor, chiar dacă alunecăm puțin de la întrebarea mea. Imi permit doar să subliniez ce patimă
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
PIAȚA MARE ?, de Lică Barbu , publicat în Ediția nr. 399 din 03 februarie 2012. ...”Vecine! Spuneau ăștia la “Știri” că troleul 85 nu mai circulă pe la Universitate” - conversa un brăilean cu un vecin când se aflau la o partidă de pescuit. Și aruncă cu bâta-n Balta Brăilei. CÂT DE PIAȚĂ-I PIAȚA MARE ? Brăila, ca orice oraș din lume, are și el piețele lui, din care una din ele sigur este o Piață Mare. I se mai spune și Piața
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346598_a_347927]
-
să-mi fac rondul cotidian de cetățean căruia i-a intrat ... Citește mai mult ...” Vecine! Spuneau ăștia la “Știri” că troleul 85 nu mai circulă pe la Universitate” - conversa un brăilean cu un vecin când se aflau la o partidă de pescuit. Și aruncă cu bâta-n Balta Brăilei.CÂT DE PIAȚĂ-I PIAȚA MARE ?Brăila, ca orice oraș din lume, are și el piețele lui, din care una din ele sigur este o Piață Mare. I se mai spune și Piața
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346598_a_347927]
-
Catincuța), și-i bătea pe copii fără motiv. O dată a scos pușca și a tras în aer ca să-i sperie. Soția lui Sadoveanu era femeie destoinica și aprigă. Născuse, crescuse și educase 11 copii. Uneori el meargea la vânat și pescuit, iar soția Catincuța rămânea cu grija casei și a copiilor. Însă, s-a întâmplat ca scriitorul să fie bolnav, iar coana Catincuța a trebuit să cumpere singură chiar și gaz lampant, pe datorie. Pe lângă toate acestea, lui Sadoveanu i se
3 SADOVEANU SI VALERIA MITRU de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345703_a_347032]
-
Catincuța), și-i bătea pe copii fără motiv. O dată a scos pușca și a tras în aer ca să-i sperie. Soția lui Sadoveanu era femeie destoinica și aprigă. Născuse, crescuse și educase 11 copii. Uneori el meargea la vânat și pescuit, iar soția Catincuța rămânea cu grija casei și a copiilor. Însă, s-a întâmplat ca scriitorul să fie bolnav, iar coana Catincuța a trebuit să cumpere singură chiar și gaz lampant, pe datorie. Pe lângă toate acestea, lui Sadoveanu i se
3 SADOVEANU SI VALERIA MITRU de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345703_a_347032]
-
te poată ajunge.” Terminând de așezat peștele în congelator, precum și hrănirea felinelor din fața ferestrei, am făcut un duș reconfortant și m-am instalat comod în pat, să citesc câteva rânduri până mă va prinde somnul, întrerupt așa de dimineață, pentru pescuit. Ascultam în surdină și muzica ce se revărsa din difuzor, chinuindu-mă să înțeleg ce vrea să spună Dostoievski în Demonii. Deodată, am auzit soneria telefonului din living. Cine putea să mă caute la acea oră? Uitasem, pe moment, de
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355849_a_357178]
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > PESCARII DIN CORONINI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 869 din 18 mai 2013 Toate Articolele Autorului PESCARII DIN CORONINI Ca locuitori riverani ai Dunării, desigurcă pescuitul a fost una din ocupațiile frecvente în satul Coronini. Surse concrete despre pescuit în această zonă sunt destul de puține. Într-o încercare de monografie a localității Coronini (fostă Pescari), inginerul agronom Ion CARACOANCEA dă unele amănunte; - citat - ,,Pescuitul pe Dunăre
PESCARII DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354901_a_356230]
-
PESCARII DIN CORONINI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 869 din 18 mai 2013 Toate Articolele Autorului PESCARII DIN CORONINI Ca locuitori riverani ai Dunării, desigurcă pescuitul a fost una din ocupațiile frecvente în satul Coronini. Surse concrete despre pescuit în această zonă sunt destul de puține. Într-o încercare de monografie a localității Coronini (fostă Pescari), inginerul agronom Ion CARACOANCEA dă unele amănunte; - citat - ,,Pescuitul pe Dunăre era dezvoltat, sculele folosite erau cârligele și ,,zăgăudia”, în afară uneltelor de pescuit
PESCARII DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354901_a_356230]
-
Dunării, desigurcă pescuitul a fost una din ocupațiile frecvente în satul Coronini. Surse concrete despre pescuit în această zonă sunt destul de puține. Într-o încercare de monografie a localității Coronini (fostă Pescari), inginerul agronom Ion CARACOANCEA dă unele amănunte; - citat - ,,Pescuitul pe Dunăre era dezvoltat, sculele folosite erau cârligele și ,,zăgăudia”, în afară uneltelor de pescuit enumerate mai sus localnicii au folosit și anumite substanțe de origine animală sau chiar substanțe chimice pentru a otrăvi peștele din Dunăre. (Legendă și istorie
PESCARII DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354901_a_356230]
-
pescuit în această zonă sunt destul de puține. Într-o încercare de monografie a localității Coronini (fostă Pescari), inginerul agronom Ion CARACOANCEA dă unele amănunte; - citat - ,,Pescuitul pe Dunăre era dezvoltat, sculele folosite erau cârligele și ,,zăgăudia”, în afară uneltelor de pescuit enumerate mai sus localnicii au folosit și anumite substanțe de origine animală sau chiar substanțe chimice pentru a otrăvi peștele din Dunăre. (Legendă și istorie - pagina 12) Cel mai renumit pescar din Coronini este consemnat in istorie ca fiind Tănase
PESCARII DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354901_a_356230]
-
fluier în timp ce iahtul regal ,,Ștefan cel Mare” se îndrepta spre Belgrad cu tânăra familie regala nou formată din regele Iugoslaviei Alexandru și Domnița Mărioara, citat din (Legenda și istorie pagina 16). Din nefericire autorul menționat nu mai spune altceva despre pescuit în această lucrare. Un adevăr incontestabil este că cei care practicau pescuitul în apele Dunării nu aveau chiar cea mai privilegiată meserie. În vremurile când oamenii satului nu aveau alte surse de venit decât animalele de casă; bovine, oi și
PESCARII DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354901_a_356230]
-
tânăra familie regala nou formată din regele Iugoslaviei Alexandru și Domnița Mărioara, citat din (Legenda și istorie pagina 16). Din nefericire autorul menționat nu mai spune altceva despre pescuit în această lucrare. Un adevăr incontestabil este că cei care practicau pescuitul în apele Dunării nu aveau chiar cea mai privilegiată meserie. În vremurile când oamenii satului nu aveau alte surse de venit decât animalele de casă; bovine, oi și capre, nici pescarii nu prea aveau cui să vândă produsul lor adică
PESCARII DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354901_a_356230]
-
început să apară șantiere și noua întreprindere minieră, peștele a început să aibă căutare. S-au încercat mai multe feluri de asociere a pescarilor, însă nu prea au dat rezultatele scontate, fiindcă aceste asociații nu aveau dotări ca; unelte de pescuit specifice și frigidere pentru conservarea peștelui. La pescuit se foloseau același setci împletite din ață simplă și bărcile din lemn construite în sat de meșterii locali. Neamul Cârpenilor a rămas renumit totuși ca urmași ai lui Tănase CÂRPEAN. Dar au
PESCARII DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354901_a_356230]
-
peștele a început să aibă căutare. S-au încercat mai multe feluri de asociere a pescarilor, însă nu prea au dat rezultatele scontate, fiindcă aceste asociații nu aveau dotări ca; unelte de pescuit specifice și frigidere pentru conservarea peștelui. La pescuit se foloseau același setci împletite din ață simplă și bărcile din lemn construite în sat de meșterii locali. Neamul Cârpenilor a rămas renumit totuși ca urmași ai lui Tănase CÂRPEAN. Dar au apărut și tineri dornici de afirmare care au
PESCARII DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354901_a_356230]
-
sfârșitul vieții. Exemple pot fi; Alexe CÂRPEAN, Ion MARTINOVICI, zis Moșu. Costa lui Mișa și mulți alții pentru care mi-ar trebui o documentație solidă. Poate dintre localnici se va încumeta cineva să scrie mult mai deliat despre această meserie. Pescuitul se practică și acum de către locuitorii comunei Coronini, însă bărcile sunt construite din tablă rezistentă, și sunt dotate cu motoare pe benzină. Vâslele sunt folosite doar pentru manevrele din apropierea malului. S-a înființat o asociație de pescuit care va încerca
PESCARII DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354901_a_356230]
-
despre această meserie. Pescuitul se practică și acum de către locuitorii comunei Coronini, însă bărcile sunt construite din tablă rezistentă, și sunt dotate cu motoare pe benzină. Vâslele sunt folosite doar pentru manevrele din apropierea malului. S-a înființat o asociație de pescuit care va încerca să rezolve problemele pescarilor. Referință Bibliografică: PESCARII DIN CORONINI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 869, Anul III, 18 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
PESCARII DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354901_a_356230]
-
al iubitorilor de animale, cu 20 ha de peisaje naturale, neatinse, inclusiv cascade. Găsim aici trasee impresionante pentru drumeții, călărie sau ciclism montan. Se pot practica de asemenea tenisul, golful, tirul cu arcul, zborul cu parapanta și alpinismul. Este permis pescuitul și scăldatul în lacurile cu apa cristalină de munte. Saint-Gervais nu este atât de izolat de agitația lumii moderne cum ar părea. Aeroportul din Geneva este doar la o oră distanță, iar la poalele muntelui găsim gara Le Fayet. Tatiana
STAŢIUNEA SAINT-GERVAIS DIN MONT BLAC – ACOPERIŞUL LUMII de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355023_a_356352]
-
practică climbing, mountain bike și sunt dornici oricând de un off road drive în deșert. Dintre cele zece insule, cele mai cunoscute sunt Santo Antăo (unde s-a născut Cesaria Evora), Santiago, Fogo și Brava. Oamenii trăiesc din turism și pescuit, iar bogăția se vede doar în peisaje, nu și în traiul de zi cu zi. Când pescarii se întorc din larg, plaja de la Tarrafal (insula Săo Nicolau) se umple de zgomotul vesel al femeilor care încep să descarce prada și
DUPĂ CESÁRIA ÉVORA, ÎN INSULELE CAPULUI VERDE de MAURA ANGHEL în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355302_a_356631]
-
al iubitorilor de animale, cu 20 ha de peisaje naturale, neatinse, inclusiv cascade. Găsim aici trasee impresionante pentru drumeții, călărie sau ciclism montan. Se pot practica de asemenea tenisul, golful, tirul cu arcul, zborul cu parapanta și alpinismul. Este permis pescuitul și scăldatul în lacurile cu apa cristalină de munte. Saint-Gervais nu este atât de izolat de agitația lumii moderne cum ar părea. Aeroportul din Geneva este doar la o oră distanță, iar la poalele muntelui găsim gara Le Fayet. Referință
STAŢIUNEA SAINT-GERVAIS DIN MONT BLANC – ACOPERIŞUL EUROPEI de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356903_a_358232]
-
peste ea. O înghesuiesc, orăcăie, le curg balele, țopăie într-un picior, se prostesc, sar la bătaie, isi trag picioare, ghionturi, palme, tălpi, scuipături, broască este eliberată sau omorîta cu pietre, madam Jorjet scoate o altă frunză din chiloți și pescuitul de batraciene se reia. Pauză. Am castrat nodul gordian. Punem înapoi în raft volumul Annales Laurissenses, fericiți că armata lui Carol cel Mare a fost salvată de farfuriile zburătoare prin șapte sute șaptezeci și șase, care i-au risipit pe saxonii
CAP 7 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355185_a_356514]
-
bursă în Cipru, informatician la Microsoft sau specialist SAP în Canada. Dar buclucașul noroi n-are altă treabă decât să-ți tulbure somnul lin, de te trezești căutând din priviri unghiul optim al razei solare pe suprafața lacului Ontario, la pescuit, doar-doar se va descompune lumina în gama nestematei de pe brazda Câmpuri-Est. Ce să te mai miri când începe să te distreze până și tăvălirea fără noimă a irlandezilor în noroi, la tradiționala lor luptă televizată? Nici fericirea copilului tău la
ROMÂNIA LIPICIOASĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346043_a_347372]
-
Cultura, Economia locală rurală și națională, ci publicului larg. Rețin atenția cititorului domenii, aspecte cum sunt: I. Istoria acestor locuri (Plimbare de-a lungul istoriei comunei); II. Stilul eneolitic de la Suceveni; III. Ocupațiile comunităților neo-eneolitice; IV. Descoperiri arheologice privind vânătoarea, pescuitul și culesul din natură, practicate de comunitățile eneolitice din sudul Moldovei; V. Școala generală din Suceveni, Directorii, în decursul istoriei; VI. Biblioteca comunei; VII. Primăria comunei; IX. Personalități născute în comuna Suceveni; X. Graiul cifrelor privind dimensiunile și valorile vieții
RECENZIE DE ACD.CONSTANTIN GH.MARINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346184_a_347513]
-
Domnului...Doamne, de ce nu i-ai ascultat ruga nevinovată? Lacrimi, jale, durere și un gol în suflet, toate iscate de dispariția prematură a unui înger de copil. Andrei iubea fotbalul, cântă la pian și flaut, învață bine, era pasionat de pescuit și albine, un copil mereu cu zâmbetul pe buze! De ce a trebui că tocmai el să plece dintre noi, când era doar o mlădița și viața, adevărata viața, încă nici nu începuse pentru el? Ne rămân amintirile, durerea din suflet
SOMN LIN ÎNTRE STELE, ANDREI… de MARA CIRCIU în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368869_a_370198]