4,267 matches
-
naționaliștilor români). Aceștia susțin cu frenezie omogenizarea globalistă a literaturilor prin estetic și istoricizare. Un estetic separat de matricea sa ontologic-arheală, rupt abuziv de singularități și o istoricizare totalitar-reducționistă fixată pe problematica "echității" minoritare. Și, ca o remarcă fundamentală la polemica în jurul lui Eminescu și canonul occidental: "Postmoderniștii trăiesc cu iluzia ideologizantă că noi îl inventăm pe Shakespeare și pe Eminescu, pe când, în realitate, ei ne inventează pe noi". Aproape ca la Fericitul Augustin: "Tu erai, Doamne, în mine și eu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
bisericii lui Hristos) dimpreună cu scriitorii canonici naționali pe care se reazemă ideea de canon occidental, declarați inactuali, depășiți, reacționari, xenofobi, misogini etc. Imaginea lui Eminescu, a celui "inventat" după 1989 de "subțirii" ghiogari deconstructiviști este mereu în prim-planul polemicilor lui Theodor Codreanu. Nimeni din ei nu a trecut pe lângă poetul național fără a încerca să-i adauge "tușa" personală din catranul înveninat al noii (vechi) ideologii planetare, contribuind, într-o competiție acerbă, la ceea ce "incorectul" polemist a calificat cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ideologie". Ideologia political correctness, firește, care, arată autorul, are o putere de corupere morală și dezagregare socială deloc neglijabilă. "Ideologia "canonului" proletcultist era un joc de copii pe lângă "canonul global""! Este unul din puținele momente când în echilibrul și seninătatea polemicilor sale se insinuează tulburarea și, poate, chiar o undă de disperare amară. Nu e de mirare, dacă urmărim, alături de el, atacurile brutale, concentrate asupra axului ontologic românesc, felul cum surogatele ideologice se substituie metodic criteriului fundamental al Adevărului. Textele acestor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sale se insinuează tulburarea și, poate, chiar o undă de disperare amară. Nu e de mirare, dacă urmărim, alături de el, atacurile brutale, concentrate asupra axului ontologic românesc, felul cum surogatele ideologice se substituie metodic criteriului fundamental al Adevărului. Textele acestor polemici "incorecte" abundă de exemple. Idei strălucite cad în deriziune ca, de exemplu, ideea lui Noica a "culturii de performanță" și a celor 22 de intelectuali (unul la un milion) antrenați "în vederea realizării unor cercetări de anvergură", care a eșuat în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cuvânt, un "terorism" cultural incompatibil cu geniul Occidentului". Se pare că e un portret tipic al unui "corect". Acesta nu va accepta niciodată adevărul unei maxime a lui René Girard, reprodusă și comentată de Theodor Codreanu în ultima secțiune a Polemicilor sale: "Omul nu este niciodată victima lui Dumnezeu, Dumnezeu este totdeauna victima omului". E ceea ce spune și Părintele Savatie Baștovoi cu un titlu recent de carte: Diavolul este corect politic. "Metaliteratură", nr. 3-4, 2011 Ion BELDEANU " A nu polemiza cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și care înseamnă, în esență, "a nu polemiza cu ură, ci cu seninătatea minții", unicul criteriu pentru abordarea disputelor propuse fiind și rămânând susținerea și, deci, propulsarea adevărului. Și încă o precizare necesară: aici trebuie căutată cauza pentru care cele mai multe polemici derulate în cultura românească au eșuat, dovedindu-și "lamentabila zădărnicie". Dar înainte de a semnala direcțiile fundamentale, pe care este clădită structura intervențiilor de față, găsim necesară o trecere prin oferta cărții asupra căreia ne-am oprit. Principalele studii reunite în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în cultura românească au eșuat, dovedindu-și "lamentabila zădărnicie". Dar înainte de a semnala direcțiile fundamentale, pe care este clădită structura intervențiilor de față, găsim necesară o trecere prin oferta cărții asupra căreia ne-am oprit. Principalele studii reunite în volumul Polemici "incorecte" politic, de cunoscutul cărturar de la Huși se intitulează, după cum urmează: De la marxism la "corectitudinea politică", Eminescu și patologia "corectitudinii politice", Șansa de a fi reacționar, Eminescu și creștinismul remanent, Canonul și utopiile lui, Este Paul Goma un Soljenițân?, Cazul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
au fost două generații de tismăneni", cu precizarea că nu evreii sunt tismăneni sau "rollerieni", ci "oportuniști și tismăneni", rolul lui Tismăneanu fiind acela "de a pregăti o nouă generație de oportuniști care să apere sistemul corupt din România". Dintre polemicile de mare forță și expresivitate trebuie menționată cea intitulată simplu Cazul Patapievici, mai ales că respectivul combatant este cel care a afișat public negativismul cinic: "încontinuu îmi e rușine că sunt român". Iată și motivul pentru care nu poți decât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
criptogramă eleată. Pentru a ajunge la miezul ei original, orchestrarea celorlalte interpretări e săvârșită cu înțelegerea înțeleaptă a necesității evoluției în cunoaștere, cu demnitate a erudiției și seriozitate pentru tot ce s-a scris în această problemă dificilă. Sunt excluse polemica și, cu atât mai mult, biografismul pletoric, factice și cromatic, dacă acestea nu luminează punctul final al dezvoltării premisei. Criticul este întâi de toate un căutător al adevărului, foarte atent la aserțiunile sale și ale altora. Mersul somptuos al avansării
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Filipciuc, Constantin Barbu, cu impozantul corpus de documente Codul invers, negreșit, Ov. Vuia, îndreptându-ne Spre adevăratul Eminescu (2 vol.), cu toții acreditând, în pofida unor puncte de vedere în conflict, teoria conspirației. Mai mult, între ei s-au iscat și ciudate polemici, o "războire inutilă", constata Theodor Codreanu; dar demersurile lor, de elan detectivistic, vădesc convergent și indubitabil "schimbarea paradigmei în biografia eminesciană". Dincolo de fricțiunile (inerente, am zice) din interiorul "curentului", noii exegeți, apăsând pe senzațional dar chemând la apel fapte controlabile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
imaginea oficială a anilor "eclipsei", apărată cu cerbicie. Curios, N. Manolescu crede că adevărații detractori sunt "aceia care au pus în circulație aberanta teză a unui Eminescu deținut politic, cel dintâi din România și, încă, ucis de monstruoasa coaliție liberalo-junimistă". Polemica firește, nu se va istovi curând. Scotocind arhivele armata de eminescologi va produce noi dovezi reconfigurând stocul de informații, luminând hățișurile epocii. Patimile iscodelnicilor genealogiști întrecerea sourcier-iștilor continuă; dar, bănuim imaginile biografilor săi nu vor cunoaște corective esențiale, odată fixat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cum se întâmplă că învinuirile continuă să fie vehiculate până în prezent? Din necunoașterea adevărului, din ignoranță, din lipsă de bun-simț, ne lasă să înțelegem Theodor Codreanu, prin citarea pomenitului deja Tabel cronologic al vieții și activității scriitorului, dar și prin polemica serioasă cu regretatul coleg de breaslă Serafim Saka, și prin citarea altor autori care au înțeles între timp adevăratele relații dintre Victor Teleucă și stâlpii ideologiei comuniste (bunăoară, prin transcrierea unui fragment din interviul lui Tudor Țopa inserat în "Moldova
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
actualitatea noastră imediată. Pentru perioada interbelică și cea de după cel de al doilea război mondial, se folosește din plin de comentariile și documentele din cartea lui Larry l. Watts, Ferește-mă, Doamne, de prieteni, apărută în 2012. Reîntorcându-mă la polemica eminesciană prilejuită de războiul din 1877-1878, reiau citatul folosit de Th. Codreanu dintr-un articol al gazetarului de la Timpul: Dar cu ce drept pretinde Rusia bucata noastră de Basarabie, pe care am căpătat-o înapoi, drept din dreptul nostru și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
327 ISTORIA "CANONICĂ" A LITERATURII ROMÂNE, I AȘI, PRINCEPS EDIT, 2009, COLECȚIA "ESEU" Nicolae RUSU Canonul criticii revoluționariste 330 Constantin CUBLEȘAN Cum trebuie și cum nu trebuie scrisă o istorie a literaturii române 336 Ion BELDEANU Note de lector 340 POLEMICI "INCORECTE POLITIC", RÂMNICU-SĂRAT, EDITURA "RAFET", 2010; EDIȚIA A II-A, ADĂUGITĂ, IAȘI, EDITURA "ȘTEFAN LUPAȘCU", 2011, COLECȚIA "RADIOGRAFII: 21" Mircea DINUTZ Theodor Codreanu "Polemici "incorecte politic"" 341 Andrei ȚURCANU Polemici "incorecte" politic 343 Ion BELDEANU " A nu polemiza cu ură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cum nu trebuie scrisă o istorie a literaturii române 336 Ion BELDEANU Note de lector 340 POLEMICI "INCORECTE POLITIC", RÂMNICU-SĂRAT, EDITURA "RAFET", 2010; EDIȚIA A II-A, ADĂUGITĂ, IAȘI, EDITURA "ȘTEFAN LUPAȘCU", 2011, COLECȚIA "RADIOGRAFII: 21" Mircea DINUTZ Theodor Codreanu "Polemici "incorecte politic"" 341 Andrei ȚURCANU Polemici "incorecte" politic 343 Ion BELDEANU " A nu polemiza cu ură" 352 ION BARBU ȘI SPIRITUALITATEA ROMÂNEASCĂ MODERNĂ. ERMETISMUL CANONIC, BUCUREȘTI, CURTEA VECHE PUBLISHING, 2011, COLECȚIA "ȘTIINȚĂ, SPIRITUALITATE, SOCIETATE" C.D. ZELETIN O carte de excepție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a literaturii române 336 Ion BELDEANU Note de lector 340 POLEMICI "INCORECTE POLITIC", RÂMNICU-SĂRAT, EDITURA "RAFET", 2010; EDIȚIA A II-A, ADĂUGITĂ, IAȘI, EDITURA "ȘTEFAN LUPAȘCU", 2011, COLECȚIA "RADIOGRAFII: 21" Mircea DINUTZ Theodor Codreanu "Polemici "incorecte politic"" 341 Andrei ȚURCANU Polemici "incorecte" politic 343 Ion BELDEANU " A nu polemiza cu ură" 352 ION BARBU ȘI SPIRITUALITATEA ROMÂNEASCĂ MODERNĂ. ERMETISMUL CANONIC, BUCUREȘTI, CURTEA VECHE PUBLISHING, 2011, COLECȚIA "ȘTIINȚĂ, SPIRITUALITATE, SOCIETATE" C.D. ZELETIN O carte de excepție privitoare la Ion Barbu 354 Anca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cea antisemită, apărută înainte de primul război mondial și reapărută în urma manifestațiilor care au avut loc „în celelalte centre ale țării”. Deși aproape toți creștinii, mai puțin rutenii, au aderat la această mișcare, totuși avea „un caracter civilizat”, rezumându-se la polemici în presă și manifestări pașnice de stradă. Au existat și cazuri de încăierări, reduse numeric și izolate, care nu au avut un caracter organizat și nici nu s-au soldat cu victime. La mijlocul anilor ’20 a apărut în zonă și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
dezacordurile în privința politicii și a doctrinei în domeniul relațiilor externe, existau și fricțiuni în problemele economice. Diferendele au devenit publice pentru prima oară în iunie 1960 la o întrunire de partid care a avut loc la București, unde, în cadrul unei polemici lipsite de orice echivoc dintre reprezentanții chinezi și cei sovietici, albanezii i-au sprijinit pe chinezi. Represaliile sovieticilor au luat forma sistării imediate a atît de necesarelor transporturi de grîne. În plus, aceștia au acordat sprijin membrilor unei conspirații anti-Hodja
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cultură a lăsat opere de o mare erudiție Myrobolion sau Biblioteca, ansamblu de cărți citite de membrii grupului său, dintre care multe au dispărut și opere teologice care alcătuiesc o parte esențială din instrumentarul conceptual folosit de Biserica greacă în polemica sa cu Roma: Tratat asupra Sfîntului Spirit, Împotriva Latinilor etc. Mihail Psellos este de origine mai modestă: mic burghez parvenit pînă la funcții dintre cele mai înalte, erudit, ca și Fotius, dar mai degrabă cunoscător al retoricii și literaturii profane
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
și universalul, raționalul și supranaturalul, pe scurt, tot ceea ce compune realitatea lumii, căci totul este semn de la Dumnezeu. Toate acestea transcend, din punctul de vedere al formei, genurile literare, amestecînd autobiografia și istoria, filosofia de cea mai înaltă calitate cu polemica cea mai acerbă, politicul și religiosul, într-o limbă poetică de o forță și de o luminozitate extreme. Unul dintre marile texte ale aventurii omenești, fondator al identității culturale "italiene" și imagine a Creștinătății medievale la apogeul său, echivalent, dacă
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
fel de sferă care se lărgește și se îngustează, alternativ, asimilând și eliminând conținuturi, potrivit intereselor de care ei sunt dominați în lupta lor pentru drepturi cu "națiunile politice"" (Blaga, 1995, p. 80). Disputa petiționară se va extinde într-o polemică istorico-filologică în care membrii Școlii Ardelene își vor proba tăria credințelor în dreptul românilor la emancipare. Se termină cu sfioșia aproape feciorelnică pe care o vădeau semnatarii memoriilor adresate curții imperiale. Locul acestei reverențiozități cucernice este luat de spiritul polemic, în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
relativ obscure și controversate, legate de originea, limba și continuitatea românilor" (Mitu, 1997, p. 27). Concluzia istoricului clujean, la care subscriem fără rezerve, este că conștiința națională la românii ardeleni își are geneza în miezul acestui climat confruntaționist, pe fondul polemicii pasionale cu teoriile partizane străine care discreditau pretențiile românești la egalitate politică revendicată pe calea reliefării nobleții originii poporului și limbii române. Din înfruntările asupra acestor chestiuni cu potențial inflamabil (originea, vechimea, continuitatea, prioritatea, latinitatea limbii române etc.) s-a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a Daciei, traversează întregul set de lucrări didactice din prima generație de manuale școlare. Având o puternică miză politică (în stabilirea priorității istorice pe teritoriul dacic între români și unguri) și fiind pe cale de consecință un foarte incandescent subiect de polemică, problematicii continuității i-a fost acordată o importanță monumentală. Aaron, de pildă, îi atribuie un subcapitol pe care îl numește "Lăcuitorii romani din Dacia lui Traian n-au trecut toți cu legioanele în Misia" (Aaron, 1839, p. 22). Acceptând că
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cuiele identității românești de către Samuil Micu în 1805. Consacrată ca o constantă invariabilă a conștiinței istorice românești și structură axială a memoriei naționale, teza continuității a fost reluată și reiterată succesiv ca reacție la teoriile discontinuității dezvoltate de istoricii habsburgici. Polemica țesută în jurul chestiunii (dis)continuității românești la nord de Dunăre a creat animozități între istoricii români și cei străini (Franz Josef Sulzer, Josef Karl Eder și Johann Christian von Engel) care s-au întins pe lungimea mai multor generații intelectuale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
le dizolve într-o monolitică supra-unitate confesională. Protestantismul, dimpotrivă, este prea individualist, raționalist și impersonal. Între aceste extreme, ortodoxia singură este "ritmul în care se regăsește însăși suflarea cea mai autentică a vieții totale" (p. 66). Direcționându-și raționamentul pe calea polemicii cu doctrina românismului propusă de C. Rădulescu-Motru (1936) drept "catehismul noii spiritualități" românești evacuată de ortodoxie, Stăniloae protestează vehement subliniind centralitatea ortodoxiei ca polul spiritual al românismului: "o conviețuire de două mii de ani ne dă dreptul la o convingere aproape
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]