3,904 matches
-
prezenți deja în enunț, în structura unor predicate imediat anterioare. Când rămâne neexprimat predicatul sintetic, marca existenței sale o constituie: • prezența concomitentă a unui subiect diferit de al predicatului anterior și a unei compliniri (complement sau circumstanțial): „Numai undeva-n prăpăstii / un izvor mai are șoapte / și o bufniță cuvânt.” (L. Blaga) „Nu-i mai scrisesem și nici el mie.” (M. Preda) • prezența adverbului de negație nu: „Un cuvânt sau un gest pot să jignească sau nu, după felul sufletesc al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și abjurare. Nu poți alege între tinerețe și bătrânețe, între moarte și eternitate!” (O.Paler, Galilei, 144) • pronume: „A trebuit să aleg între tine și el”, „Și dintr-odată am simțit cum între mine și amintirile mele se deschide o prăpastie.” (O. Paler, Galilei, 93) • forme verbal-nominale (infinitiv): „Marx distingea între a shakespeariza în tragedie și a schilleriza”. (G. Călinescu, C.O., 236) c. analitic: „În țară începe prin a fi supleant și procuror de tribunal.” (G. Călinescu, C.O., 266
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
comparații stilistice dezvoltate sau arborescente: „Noaptea-i dulce-n primăvară, liniștită, răcoroasă, Ca-ntr-un suflet cu durere o zidire mângâioasă.” (V. Alecsandri, 145) c. analitic: „Nu putem trăi confundând un rug cu focul lui Prometeu sau fiindu-ne indiferentă prăpastia dintre ele.” (O. Paler, Galilei, 156) d. propozițional (circumstanțiala modală de calitate): „Mă uitam la fețele împietrite ale inchizitorilor și-mi dădeam seama că erau capabili să ucidă fără să tresară.” (O. Paler, Galilei, 108) „Când își aducea ea aminte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pronumelui) prin care se realizează complementul de excepție, cazul genitiv: în afara, cu excepția: „În ședințele instanțelor judecătorești, membrii completului, cu excepția militarilor, sunt obligați să poarte ținuta vestimentară de judecată.” sau cazul acuzativ: (în) afară de, mai puțin: „Pietricelele mele cădeau în această prăpastie, dar am înțeles de atunci că nimic altceva, în afară de moartea mea, n-o s-o umple.” (O. Paler, Galilei, 94), „Atunci mă gândesc că această lume îmi poate lua totul, mai puțin dreptul de a o regreta.” (O.Paler, Galilei, 148
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
el c-ar trebui să fie...” (M. Eminescu, P.L., 210), „O să mergem la balul meseriașilor, unde vin toți meșterii din București.” (E. Barbu, 237), „A fost o vreme când îmi aruncam și eu sufletul în calea tuturor, pe muchia tuturor prăpăstiilor.” (G.M. Zamfirescu, 223) „Pe mine, așa cum vroisem odată să fiu, numai vechile, oarbele drumuri încă n-au încetat să mă caute.” (A.E. Baconsky, 133) Articolul Uneori, atributul realizat prin „dativul posesiv” al pronumelui personal sau reflexiv se distinge de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cum îl știi, fuga la ușă să deschidă.” (I. Creangă, 39), „Dar impostorii, oricine ar fi fost să fie, oricât de suspuși, orice rol ar fi avut, mai ales în cultură, ei, da, au simțit distanța de netrecut, distanța de prăpastie fără fund dintre falsa lor importanță și gheața din privirile mele.” (G. Bogza, 7) Marcarea identitățiitc "Marcarea identit\]ii" specifice a atributului circumstanțialtc "specifice a atributului circumstan]ial" Relația de dependență de la baza atributului circumstanțial prezintă două caracteristici definitorii prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în cursul NOȚIUNI NOI rezervație naturală - areal care cuprinde elemente naturale (relief, vegetație, animale etc.) ocrotite prin lege. agroturism - formă de turism specifică mediului rural. 14 GEOGRAFIE FIZICĂ Sinaia și Munții Bucegi „După cum în Alpi, munții cei mai plini de prăpăstii sunt în «Alpii calcaroși», tot așa avem în marginea dinspre țara Bârsei niște «Carpați Calcaroși», semeți ca și Alpii Bavariei sau ai Tirolului. Ciucaș, Tătarul, Baiu, Bucegii și Piatra Craiului ridică crestele lor întocmai ca niște palate cu multe turnuri
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
îmbunătățirea piețelor ar putea duce la o pierdere a gradului de urgență care a permis atât de utilelor politici financiare să fie aplicate cu prioritate - în sensul în care ar putea să îi ia locul autoliniștirea. Băncile - înapoi de pe marginea prăpastiei O redeschidere graduală a capitalurilor și a piețelor de finanțare pentru bănci și o redresare a câștigurilor din acest domeniu sunt semne clare că sistemul bancar a trecut de perioada cea mai critică. Atât pentru bănci, cât și pentru instituțiile
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
valorizate!), cu cele ale copiilor „normali”. Curba (celebră!) a lui Gauss ne învață că supradotații (academic și/sau artistic) și sub-dotații (adică „handicapații”, termenul cel mai comun folosit, cei despre care Platon sugera să fie aruncați, încă de la naștere, în prăpastie) sunt două fațete, în oglindă, ale normalului, însă în ciuda drepturilor și recunoașterii acordate în plan mondial, prea puțini dintre acești „nefericiți ai sorții” se bucură de un tratament echitabil, de o apreciere și o exaltare a modalităților prin care respectivele
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
semăna o întreagă câmpie cu ghindă. Ghinda a produs stejari uriași și când vântul clatină frunzele lor se aude un gemăt tânguios ca în pădurea Dodonii. Mai încolo, vezi un istm de pământ, numit Podul de lut, care unește două prăpăstii și alăturea un izvor ce se cheamă Fântâna cerbul ui. în locul acesta a fost tăiat bravul Dragomir, care cu tezase a se înamora cu fiica lui Radu Mihne, plângând cu plebea lui sângele patrician ș.a., ș.a. Toate aceste vechi rămășițe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
din frunte, intră dintr-o dată în codru și-n întuneric. Caii, cu frâiele slobode, umblau unul după altul în șirag liniștit. - Măria ta - zise glasul lui Griga, aista-i drum tainic al nostru. Cine nu-l cunoaște se duce în prăpăstii. Și pe cine nu mi-i prieten îl putem vâna ca pe lup. Fără decât noi, nimeni nu îndrăznește să intre aici. - Să nu fie cu înconjur, șătrarule? - întrebă glasul boierului. - Măria ta, după asemenea ploaie, drumurile c u înconjur
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
tr. Th. Kleininger - G. Liiceanu, Ed. Huma‑ nitas, București 19962 , 92. 10 Cf. K. Rosenkranz, O estetică a urâtului, Ed. Meridiane, București 1984, 33. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 20 Minciuna și vacuitatea sensului însă ne aruncă în prăpastia tăcerii și în abisul mortuar al nimicului, deoarece adevărul este tot ceea ce avem ca să putem rezista negativului. Așadar: „adevărul este pus în operă”. În operă se înfăptu‑ iește „deschiderea ființării întru ființa ei: survenirea adevărului”11. Nu toate operele de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
tr. Th. Kleininger - G. Liiceanu, Ed. Huma‑ nitas, București 19962 , 92. 10 Cf. K. Rosenkranz, O estetică a urâtului, Ed. Meridiane, București 1984, 33. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 20 Minciuna și vacuitatea sensului însă ne aruncă în prăpastia tăcerii și în abisul mortuar al nimicului, deoarece adevărul este tot ceea ce avem ca să putem rezista negativului. Așadar: „adevărul este pus în operă”. În operă se înfăptu‑ iește „deschiderea ființării întru ființa ei: survenirea adevărului”11. Nu toate operele de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
descoperiri surprinzătoare. Visul este, neîndoielnic, un veritabil drum de cunoaștere. Se stinge lumina exterioară și se vede mai bine lumina interioară. Nu este nicidecum vorba de un somn, de o adormire echivalente cu o cădere ăn profan ca într-o prăpastie afundă, ci mai degrabă de o iluminare, de o trezire. Visul este viață si nu moarte. Visul nu ține nici de conștiință, nici de inconștient. Aducând în discuție gândirea indiană, filosoful român remarcă dihotomia dintre spirit și materie exprimată prin
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
nos in rectum genitos natura, si emendari velimus juvat"121 ("Relele de care suferim sînt remediabile; iar natura însăși, care ne-a creat pentru o existență bună, ne ajută, dacă voim să ne îndreptăm"). Rousseau considera că există o adevărată prăpastie între sufletul omenesc, cu însușirile și aspirațiile sale naturale, și cultura artificială a timpului. Cultura adevărată presupune dezvoltarea naturală și armonioasă a sufletului, însă așa cum îl găsim în treapta de evoluție actuală. Omul evoluează, pe fiecare treaptă a evoluției sale
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
din punctul meu de vedere, o revistă cu tradiția culturală a Vieții Românești nu trebuie să ajungă să fie sponsorizată de bișnițari. Și, cu atât mai mult, deă firma Crescent, care, când a auzit că am fi ajuns pe marginea prăpastiei, s-a arătat și ea, asemenea Diavolului, încercând să ne ducă pre noi în ispită. În ceea ce mă privește, consider că decăderea acestei reviste ar fi infinit mai tragică decât dispariția ei și, ca urmare, nu voi subscrie niciodată la
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
nu știu să se fi pronunțat? Al doilea motiv pentru care am intervenit în dezbaterea publică la care vă referiți a fost acela că eu nu cred că între disidența din țara noastră și rezistența prin cultură ar exista o prăpastie de netrecut. La urma urmei, de ce ar fi fost mai important să-ți exprimi protestul printr-o scrisoare adresată unui ștab mai mic ori mai mare, decât printr-o carte care chiar a însemnat ceva. Dacă pentru noi, scriitorii, s-
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
cu inflație și obținerea unei situații extrem de periculoase, în care criza și efectele sale în loc să fie combătute, sunt adâncite. Momentul impulsului monetar este diferit în funcție de viteza cu care se mișcă guvernele și băncile centrale 946. Trebuie să spunem că fundul prăpastiei nu poate fi evitat, deoarece viteza de instalare a crizei este mai mare decât viteza cu care se mișcă orice birocrație din lume, astfel că vrând - nevrând, se atinge un minim al depresiunii. În modernitate este important ca factorii de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
și nici cele ce țineau de stabilitatea politică a țării. Dacă ne uităm cu atenție la evenimentele ce au loc în primele săptămâni după abdicarea lui Al.I. Cuza, putem spune că România era practic pentru câtva timp pe marginea prăpastiei. Dificultățile economice, însoțite de plecarea de la tron a celui ales șef al statului la 5 și 24 ianuarie, dar și de neacceptarea coroanei românești de către Filip de Flandra, conturau o criză internă profundă, privită cu destul interes (ca să nu spunem
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
sau nu, căderile de guvern și toate celelalte evenimente politice erau parte dintr-un joc politic firesc, lesne regăsibil și în perioadele următoare. Adevărata criză trecuse de acum, iar România nu se mai afla în mod real pe marginea unei prăpastii, nu mai era în cumpănă, ci începea să cunoască o importantă stabilitate politică fapt ce reprezenta o premisă favorabilă pentru procesul de modernizare al societății românești. Toate aspectele menționate în rândurile de mai sus se vor regăsi în capitolele acestei
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
dispune cel de-al patruzeci și patrulea președinte al nostru un fel de manual de instrucțiuni pentru Casa Albă; în a doua parte se discută despre maniera în care s-ar putea aplica aceste instrumente pentru a scoate America din prăpastia în care ne găsim în acest moment. Un memorandum nu constă în nararea unei lungi istorii deși o evidențiere succintă a modului cum s-a dezvoltat criza poate fi utilă; și nici nu se angajează într-o discuție exhaustivă. De
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
Georgetown, am criticat oficialii publici pentru că nu luau cele mai bune decizii. Când am ajuns secretar de stat, m-am întâlnit cu profesori care m-au învinovățit că nu luam cele mai bune decizii. În administrarea afacerilor lumii există o prăpastie imensă de perspectivă între teoretician, oricât de sofisticat ar fi, și practicant. Chiar și aceia dintre noi care au slujit anterior uită adesea cât de complicate sunt funcțiile cele mai înalte. Nimic din ce citești nu te poate pregăti corespunzător
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
fost acuzate de indiferență față de vecinii lor; alteori, de intervenție și de încercarea de a o face pe șeful. Uneori, ambele acuzații au fost întemeiate. În prezent, relațiile nu sunt bune. Un motiv este variația regională a unei teme globale. Prăpastia dintre bogați și săraci este în America Latină mai adâncă decât oriunde în lume. Mai mult, creșterea economică aproape că a încetat 6 crescând la optzeci și doi la sută între 1960 și 1980, dar cu doar nouă procente între 1980
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
avansează atât de repede, iar exercitarea conducerii ocupă tot timpul și atenția pe care le poate acorda cineva. Nu există nicio regulă conform căreia creșterea economică, în special atunci când este rapidă și inegală, va produce satisfacție socială. O problemă universală, prăpastia dintre bogați și săraci se lovește puternic de valorile chineze, care pun accentul pe efortul comun și satisfacerea universală a nevoilor de bază. În țară există în prezent o imensă diviziune între zonele urbane, care au înflorit, și regiunile rurale
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
Să presupunem că toate valorile materiale din această țară a noastră, de la Atlantic la Pacific bogăția, prosperitatea, realizările din prezent și speranțele pentru viitor s-ar fi putut concentra toate și încredința lui Blondin pentru a le purta peste acea prăpastie groaznică și că păstrarea lor ar fi depins de abilitatea sa de a le aduce cumva de partea cealaltă și să presupunem că tot ce iubiți mai mult pe lume, siguranța familiei și securitatea căminului vostru ar depinde de acea
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]