19,544 matches
-
32-80%). Aceasta înseamnă că subiecții apreciază lucrurile sau ideile prin componentele lor, întregul fiind ignorat (analitic). Preferă să utilizeze un raționament logic, înțeleg ușor conceptele tehnice și științifice, măsoară cu precizie, percep și înțeleg cifrele manipulându-le cu ușurință (matematic). Preferința pentru detalii și nu pentru ansamblu, prezentarea logică a faptelor, relațiile de la cauză la efect sunt aspecte caracteristice acestor persoane. Trăsătura tipică pentru emisfera stângă este abordarea rațională. Persoanele care au emisfera stângă mai dezvoltată se ocupă puțin de context
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
financiare. Preferă exprimarea orală, precisă și clară. Tot ceea ce este cifră, procentaj, cuantificare este repede înțeles. S-ar putea crede că aceste persoane acordă mai puțină atenție relațiilor interpersonale, comunicării, implicărilor afective. Ceea ce nu este adevărat, având în vedere intensitatea preferințelor pentru celelalte modalități cerebrale. În tabelul de mai jos se pot urmări profilurile celor 40 de subiecți. Profilul se prezintă ca o înșiruire de patru cifre, valoarea depinzând de intensitatea preferinței, citirea realizându-se în ordinea : cortex stâng, limbic stâng
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
afective. Ceea ce nu este adevărat, având în vedere intensitatea preferințelor pentru celelalte modalități cerebrale. În tabelul de mai jos se pot urmări profilurile celor 40 de subiecți. Profilul se prezintă ca o înșiruire de patru cifre, valoarea depinzând de intensitatea preferinței, citirea realizându-se în ordinea : cortex stâng, limbic stâng, limbic drept, cortex drept. Nivelul ierarhic Frecvența cu care apare un anumit profil Profilul I. 1 2221 1 1212 3 2222 1 2121 1 2122 1 1122 2 1111 1 1222
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
1 2122 1 1122 2 1111 1 1222 II. 4 1111 1 1212 1 1222 4 1121 2 2222 2 1122 III 7 1111 2 1122 1 1121 2 1222 2 1112 1 2222 Tabelul 9. Tabel centralizator al profilurilor preferințelor cerebrale pe cele trei niveluri ierarhice Analizând datele din tabel se pot stabili următoarele concluzii: nici un subiect nu manifestă respingere față de vreunul dintre sectoarele cerebrale; cinci subiecți au preferințe medii față de toate modalitățile funcționale cerebrale, folosindu-le dacă situația le-
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
1222 2 1112 1 2222 Tabelul 9. Tabel centralizator al profilurilor preferințelor cerebrale pe cele trei niveluri ierarhice Analizând datele din tabel se pot stabili următoarele concluzii: nici un subiect nu manifestă respingere față de vreunul dintre sectoarele cerebrale; cinci subiecți au preferințe medii față de toate modalitățile funcționale cerebrale, folosindu-le dacă situația le-o cere, alternativ; șase subiecți au preferință puternică pentru un anumit sector: patru pentru cortexul stâng, unul pentru limbicul stâng și unul pentru cortexul drept; opt subiecți au două
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Analizând datele din tabel se pot stabili următoarele concluzii: nici un subiect nu manifestă respingere față de vreunul dintre sectoarele cerebrale; cinci subiecți au preferințe medii față de toate modalitățile funcționale cerebrale, folosindu-le dacă situația le-o cere, alternativ; șase subiecți au preferință puternică pentru un anumit sector: patru pentru cortexul stâng, unul pentru limbicul stâng și unul pentru cortexul drept; opt subiecți au două preferințe puternice, în diferite combinații; șapte subiecți au trei preferințe puternice; 13 subiecți au toate cele patru preferințe
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
medii față de toate modalitățile funcționale cerebrale, folosindu-le dacă situația le-o cere, alternativ; șase subiecți au preferință puternică pentru un anumit sector: patru pentru cortexul stâng, unul pentru limbicul stâng și unul pentru cortexul drept; opt subiecți au două preferințe puternice, în diferite combinații; șapte subiecți au trei preferințe puternice; 13 subiecți au toate cele patru preferințe puternice. Ei se apropie de ceea ce Hermann numește creier total, utilizând cele patru strategii în interacțiune pentru rezolvarea situațiilor, căutarea soluțiilor. Cei 13
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
situația le-o cere, alternativ; șase subiecți au preferință puternică pentru un anumit sector: patru pentru cortexul stâng, unul pentru limbicul stâng și unul pentru cortexul drept; opt subiecți au două preferințe puternice, în diferite combinații; șapte subiecți au trei preferințe puternice; 13 subiecți au toate cele patru preferințe puternice. Ei se apropie de ceea ce Hermann numește creier total, utilizând cele patru strategii în interacțiune pentru rezolvarea situațiilor, căutarea soluțiilor. Cei 13 subiecți sunt distribuiți astfel: doi la nivelul ierarhic I
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
preferință puternică pentru un anumit sector: patru pentru cortexul stâng, unul pentru limbicul stâng și unul pentru cortexul drept; opt subiecți au două preferințe puternice, în diferite combinații; șapte subiecți au trei preferințe puternice; 13 subiecți au toate cele patru preferințe puternice. Ei se apropie de ceea ce Hermann numește creier total, utilizând cele patru strategii în interacțiune pentru rezolvarea situațiilor, căutarea soluțiilor. Cei 13 subiecți sunt distribuiți astfel: doi la nivelul ierarhic I; patru la nivelul ierarhic II; șapte la nivelul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
căutarea soluțiilor. Cei 13 subiecți sunt distribuiți astfel: doi la nivelul ierarhic I; patru la nivelul ierarhic II; șapte la nivelul ierarhic III. Constatăm că, pe măsură ce urcăm în ierarhie, scad tendințele utilizării totale a creierului, subiecții utilizând una sau două preferințe cerebrale cu intensitate puternică. Se întărește, astfel, concluzia la care s-a ajuns ceva mai devreme și care se referă la accentul care se pune pe leadership la nivelul inferior al ierarhiei militare în Forțele Terestre. În aceste condiții, cercetarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
referă la accentul care se pune pe leadership la nivelul inferior al ierarhiei militare în Forțele Terestre. În aceste condiții, cercetarea realizată o vom extinde în viitor cu scopul de a verifica concluziile rezultate pe un eșantion mai mare. Aceste preferințe cerebrale nu sunt însă relevante dacă nu sunt corelate cu alte caracteristici. Am încercat corelarea acestor preferințe cu stilul de conducere, dar au rezultat corelații nesemnificative. Realizând același demers cu funcțiile tipului psihologic, am determinat următoarele corelații: Dimensiuni Corelația Pragul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
În aceste condiții, cercetarea realizată o vom extinde în viitor cu scopul de a verifica concluziile rezultate pe un eșantion mai mare. Aceste preferințe cerebrale nu sunt însă relevante dacă nu sunt corelate cu alte caracteristici. Am încercat corelarea acestor preferințe cu stilul de conducere, dar au rezultat corelații nesemnificative. Realizând același demers cu funcțiile tipului psihologic, am determinat următoarele corelații: Dimensiuni Corelația Pragul de semnificație CoS - P - 0,303 0,058 LiS - J 0,286 0,073 LiS -P 0
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
0,292 0,068 MSO - P - 0,335 0,035 MDO - E 0,317 0,046 MDO - I - 0,297 0,063 Corelațiile marcate sunt semnificative la un nivel p < 0,05. Tabelul 10. Corelațiile Pearson între dimensiunile MBTI și preferințele cerebrale 4. Concluzii În urma aplicării testelor pentru determinarea tipului psihologic (MBTI), a preferințelor cerebrale și a stilului de conducere (leadership), datele obținute au fost prelucrate statistic. Prin această prelucrare s-au identificat tipurile psihologice cele mai frecvente în organizația militară
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
317 0,046 MDO - I - 0,297 0,063 Corelațiile marcate sunt semnificative la un nivel p < 0,05. Tabelul 10. Corelațiile Pearson între dimensiunile MBTI și preferințele cerebrale 4. Concluzii În urma aplicării testelor pentru determinarea tipului psihologic (MBTI), a preferințelor cerebrale și a stilului de conducere (leadership), datele obținute au fost prelucrate statistic. Prin această prelucrare s-au identificat tipurile psihologice cele mai frecvente în organizația militară, ESTJ și ISTJ. Se constată astfel un grad crescut de similaritate a personalităților
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
autoritar, iar T cu stilul cooperatist, însă în mod pozitiv. Prin aplicarea testului c2 s-a constatat că nu există diferențe între stilurile de leadership și tipurile psihologice în ceea ce privește distribuția lor ierarhică. Rezultatele obținute demonstreză rolul pe care îl joacă preferințele cerebrale în nuanțarea comportamentelor și atitudinilor oamenilor. Subiecții utilizează cu intensități diferite cele patru cadrane cerebrale, neexistând nici un subiect care să manifeste respingere. Modalitatea de operare cea mai frecventă este cea a cortexului stâng. Numărul subiecților care au preferințe puternice
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
joacă preferințele cerebrale în nuanțarea comportamentelor și atitudinilor oamenilor. Subiecții utilizează cu intensități diferite cele patru cadrane cerebrale, neexistând nici un subiect care să manifeste respingere. Modalitatea de operare cea mai frecventă este cea a cortexului stâng. Numărul subiecților care au preferințe puternice pentru toate cele patru modalități (cortex drept, cortex stâng, limbic drept, limbic stâng) crește pe măsură ce coborâm în ierarhie (la nivel companie). Este invalidată astfel concluzia unor cercetări conform cărora la nivelul ierarhic inferior se acordă mai puțină atenție leadership-ului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
toate cele patru modalități (cortex drept, cortex stâng, limbic drept, limbic stâng) crește pe măsură ce coborâm în ierarhie (la nivel companie). Este invalidată astfel concluzia unor cercetări conform cărora la nivelul ierarhic inferior se acordă mai puțină atenție leadership-ului. Profilurile cu preferință puternică ne duc cu gândul la profilul liderului creionat de M. Le Saget (1992; 1993, p. 49): „Liderul modern sau managerul intuitiv este de fapt un lider de tip soft, care nu are nevoie să recurgă la puterea brutalității sau
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de gestiune și de metodă, precum și a facultății de viziune, de motivație și de creativitate. Fiecare lider, după stil, avantajează câteva calități mai mult decât altele; toate însă trebuie să fie prezente în el”. Acest lider, considerăm noi, are o preferință puternică pe toate cele patru cadrane cerebrale. Dar acest lucru trebuie demonstrat și îl vom realiza în viitor, prin noi cercetări în care vom încerca să identificăm eficiența stilului de conducere al persoanelor cu preferințe puternice pentru toate cele patru
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
lider, considerăm noi, are o preferință puternică pe toate cele patru cadrane cerebrale. Dar acest lucru trebuie demonstrat și îl vom realiza în viitor, prin noi cercetări în care vom încerca să identificăm eficiența stilului de conducere al persoanelor cu preferințe puternice pentru toate cele patru cadrane. Cele prezentate pot sta la baza realizării unui program de training care să permită dezvoltarea preferințelor cerebrale și armonizarea personalității și stilului de conducere cu obiectivele organizației. Studiul a evidențiat și existența unor corelații
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în viitor, prin noi cercetări în care vom încerca să identificăm eficiența stilului de conducere al persoanelor cu preferințe puternice pentru toate cele patru cadrane. Cele prezentate pot sta la baza realizării unui program de training care să permită dezvoltarea preferințelor cerebrale și armonizarea personalității și stilului de conducere cu obiectivele organizației. Studiul a evidențiat și existența unor corelații între funcțiile MBTI și anumite tipuri de dominanță cerebrală. În baza acestor rezultate, putem afirma că toate cele patru ipoteze se confirmă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a activității Bisericii și exercitarea de către aceasta a unei influențe la nivel politic. Modelul separației radicale dintre stat și Biserică are în S.U.A. un exemplu derutant. În relație cu bisericile și denominațiunile existente, statul american pleacă de la doctrina lipsei de preferință, fiind indiferent față de credința celor care lucrează pentru el, dar implicându-se prin sprijin financiar în viața confesională. Modelul identificării totale este specific țărilor scandinave și Angliei. Statul este una cu Biserica, parlamentele reprezintă instanțe supreme în materie religioasă, iar
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
sau preoți, de a repartiza păstorii, de a face disciplină în cadrul diocezei sau conferinței lor, au responsabilitatea să ocrotească credința și ordinea în limitele unei anumite zone geografice. Ei, sau reprezentanții lor, pot consulta congregația locală pentru a-i afla preferințele și, uneori, îi permite să aibă o inițiativă considerabilă în această problemă. Există diverse obiecții aduse conducerii episcopale: sistemul este mult prea formalizat, există tendința de a pune un accent mai mare pe funcție decât pe persoana care o deține
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
probleme legate de procese și metode de dezvoltare. Alan Mumford ne învață cum să alegem o metodă de dezvoltare. Criteriile de alegere sunt: gradul de potrivire cu cunoștințele, abilitățile și insight-urile; relația cu teoriile învățării; potențialul de învățare; congruența cu preferința pentru stilul de învățare. Apoi face o trecere în revistă a mai multor metode de dezvoltare dintre care putem alege. În următorul capitol, intitulat „Munca în echipă și implicațiile asupra dezvoltării individuale”, Roger Mottram face o comparație și o analiză
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
nu este individuală, ci se desfășoară în context social. În continuare autorul prezintă conceptul controversat de „self managed learning” care nu înseamnă altceva decât învățarea în care individul își alege singur metodele de învățare care să corespundă scopurilor sale și preferințelor sale, ca și resursele pe care le va folosi. Se prezintă conceptul de S.M.L., diferențiindu-l de celelalte abordări, structuri. Programele S.M.L. au fost inițiate în 1979 pe baza unor cercetări. Este prezentată perspectiva economică. În capitolul următor, psihologii olandezi
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Success Insights France” și distribuitorul în Franța al metodei din care se inspiră lucrarea. Cu ajutorul metodei „Success Insights” putem distinge opt tipuri principale de personalitate. Fiecare tip este asociat unei singure culori sau la două culori corespunzătoare unei combinații de preferințe, convingeri și comportamente ale unui individ. Autorul propune pentru toți profesioniștii din organizații și un model original, în patru etape, pentru dezvoltarea unei eficacități „optimale”. Cartea este structurată pe nouă capitole, plus anexe, pe care le vom prezenta pe scurt
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]